Parlamentul Romaniei, ca institutie, a cheltuit de-a lungul celor 15 ani de existenta echivalentul a aproximativ 90 de milioane de euro pentru cazarea alesilor poporului. Aproape cat o transa FMI, din vremuri nu demult apuse. Suma ametitoare este efectul gandirii tipic romanesti.

Nimeni, in toti acesti ani democratici, nu a avut grija banului public si nu a incercat reducerea sumelor uriase care se cheltuiesc anual pentru cazarea parlamentarilor.

Parlamentul Romaniei este bicameral, cu doua camere legislative - Senatul si Camera Deputatilor. Senatul are 137 de membri, iar Camera Deputatilor, 332. Dintre acestia 12, respectiv 32, reprezinta circumscriptia electorala Bucuresti, deci nu au nevoie de cazare. Astfel, Parlamentul are de cazat 425 de alesi.

Asa cum ati aflat din numerele anterioare ale GAZETEI, alesii fie sunt cazati la Hotel Bucuresti, fie prefera sa stea in gazda.

Cazare de 90 milioane euro

In ambele variante – chirie la gazda sau cazare la hotel - Parlamentul le deconteaza cheltuielile alesilor. Un senator sau un deputat cheltuie, in medie, 55,3 milioane de lei (1.500 euro) pe luna daca este cazat la Hotel Bucuresti. Intr-un an, parlamentarii nostri lucreaza 9 luni, in doua sesiuni, februarie – iunie si septembrie – decembrie.

Un calcul simplu ne arata ca, intr-un an calendaristic, Parlamentul cheltuie 6,075 milioane de euro doar pe cazarea alesilor. Astfel, in cei 15 ani de cand functioneaza Parlamentul Romaniei, acesta a cheltuit aproximativ echivalentul a 91,1 milioane de euro doar pe cazarea alesilor.

Cartierul parlamentarilor

Legislativul romanesc ar fi putut insa rezolva problema cazarii parlamentarilor intr-un mod elegant si mult mai grijuliu fata de banul public. Solutia ar fi putut insemna construirea unui ansamblu rezidential care sa gazduiasca toti parlamentarii romani.

Facem specificatia ca urmatoarele calcule au fost realizate de experti in domeniul constructiilor rezidentiale, iar GAZETA si-a permis rotunjirea lor in plus. Cei 425 de parlametari ar putea fi cazati in 43 de blocuri de trei nivele, fiecare cladire avand cate 10 apartamente.

Locuintele ar urma sa aiba cate 80 de metri patrati, fiind prevazute cu bucatarie, baie, living, dormitor si hol cu dulapuri incastrate in perete.

Fiind vorba de demnitari, am prevazut blocurile cu dotari standard ridicate, adica zidarie termorezistenta moderna, tencuiala decorativa, gresie, faianta, parchet din lemn stratificat, mobilier de bucatarie, usi metalice de acces, usi interioare din lemn de esenta, parcare exterioara, interfon.

De asemenea, in proiect sunt prevazute spatii verzi (12% din suprafata terenului) si spatii utilitare (strazi, alei pietonale – in acelasi raport ca si spatiile verzi). Potrivit expertilor, construirea a 43 de asemenea blocuri impreuna cu amenajarile ar costa maximum 14 milioane de euro.

Mai departe, apartamentele parlamentarilor ar trebui dotate cu aparatura casnica, lucru pentru care, generosi, am prevazut cate 5.000 de euro pentru fiecare parlamentar, ceea ce duce la un total de 2,1 milioane euro. Astfel, contructia cartierului ar fi costat 16,1 milioane euro fara terenul aferent. Un asemenea bloc "parlamentar" ar avea nevoie de maximum 1.000

mp plus de doua ori cate 12% pentru spatii verzi si spatii utilitare. Astfel, cartierul respectiv ar avea nevoie de 53.000 de metri patrati. In prezent, in zonele rezidentiale ale Capitalei, terenul are un pret de 100-130 euro/mp. Acum 10 ani insa metrul patrat in aceste zone era de numai 15-20 euro.

Astfel, terenul aferent cartierului s-ar fi putut achizitiona cu un milion de euro. In ceea ce priveste constructia unui asemenea ansamblu rezidential, aceasta ar dura cel mult sase ani.

Economii de 25-30 milioane euro

Sa presupunem insa ca in 1995, Parlamentul lua decizia construirii unui asemenea cartier. Pana in 2001 s-ar fi investit 17 – 17,5 milioane euro. In acest timp, Parlamentul ar fi trebuit sa suporte cheltuielile de cazare, care, asa cum am mai spus, sunt de aproximativ 6 milioane de euro pe an.

Deci, in cei sase ani de constructii, Parlamentul ar fi cheltuit 53 milioane de euro (36,45 milioane euro cazarea plus 17,5 milioane euro constructia), iar apoi, in urmatorii ani nu ar fi mai cheltuit pe cazare nici un banut.

Aceasta suma, adaugata la cei cinci ani de cazare dinainte de 1995 (30 milioane euro) duce la un total de 66,45 milioane euro. Adica o economie de 25 milioane de euro pana in momentul de fata.

O alta solutie pentru cazarea parlamentarilor ar fi construirea a doua hoteluri cochete de cate 220 de camere. Realizarea acestora ar fi chiar mai ieftina decat construirea cartierului rezidential, costurile ajungand la numai 12-13 milioane de euro. De asemenea, perioada de executie ar fi mai scurta cu cel putin un an.

Daca proiectul ar fi fost demarat acum 10 ani, pana acum s-ar fi realizat o economie de peste 30 de milioane de euro. Daca proiectul ar fi initiat in aceasta perioada, costurile realizarii sale ar ajunge la 20,8 milioane euro (6,8 milioane terenul si 14 milioane constructia in sine).

Complexul ar urma sa fie terminat in 2011, timp in care pentru cazarea parlamentarilor s-ar cheltui suma de 36,5 milioane euro. Astfel, pana in 2011, Parlamentul ar cheltui 57,3 milioane euro.

Aceste costuri ar scadea considerabil, cu aproape 30% datorita suprafetei mult mai mici si costruilor cladirilor, in momentul in care parlamentarii s–ar multumi cu doua hoteluri cochete. Apoi insa, Parlamentul nu ar mai cheltui bani pentru cazare, lucru ce ar duce la economii anuale de 6 milioane de euro.

Parlamentarii sunt "pentru"

Pentru a lua pulsul parlamentarilor de Cluj in aceasta problema am cerut parerea unui ales care sta in chirie si cheltuie mai putin pe cazare – deputatul UDMR Kanya Hamar Sandor si pe cea a unui parlamentar de Cluj care sta la hotel si caruia i se plateste o chirie mult mai mare – senatorul PPRM Gheorghe Funar.

"Cazarea parlamentarilor este o problema. Din pacate, de 15 ani, nu s-a reusit rezolvarea acesteia. Au existat propuneri, dar niciodata nu a existat o vointa pentru a materializa acest proiect.

Bugetul de stat ar putea fi scutit de cheltuieli serioase daca s-ar realiza fie o zona rezidentiala, fie niste hoteluri care sa fie in proprietatea Parlamentului", a declarat deputatul UDMR Kanya Hamar Sandor. "Ideea construirii unui asemenea cartier sau a unor hoteluri pentru parlamentari este benefica.

Eu personal, as fi de acord cu o asemenea initiativa. Din pacate, in prezent, unii parlamentari stau in chirie prin te miri ce zone de periferie ale Bucurestiului. Nu este posibil asa ceva!", a spus senatorul PPRM Gheorghe Funar.

Ca de obicei, codasi

In Europa, Romania este printre putinele democratii care lasa la latitudinea parlametarilor cazarea. In Italia, Franta, Anglia sau Spania, Parlamentul are in proprietate o serie de cladiri in care se face cazarea alesilor.

Aceste apartamente sunt date in folosinta alesilor ca locuinte de serviciu, neputand fi instrainate pe perioada mandatului. La inceputul anilor ’90, cand parlamentul Germaniei s-a mutat de la Bonn la Berlin, in actele de organizare s-a prevazut din start si alocarea unei sume pentru achizitionarea unor asemenea locuinte de serviciu.

In Romania au existat diferite propuneri timide pentru rezolvarea acestei provbleme. Initial s-a dorit achizitionarea unui bloc neterminat, cu intentia ca Parlamentul sa finalizeze apoi constructia. Apoi, s-a dorit construirea unui hotel in Parcul Carol. Pe amplasamentul respectiv s-a decis insa sa fie construita Catedrala Mantuirii Neamului.

In prezent nu exista nici o initiativa certa in acest sens, problema fiind doar la nivel de intentii.

Investitia mileniului

"A investi 50 de milioane de euro intr-un complex rezidential ar insemna cea mai mare investitie de acest gen din Estul Europei. Cu acesti bani s-ar putea realiza un adevarat oras modern, cu intreaga infrastructura si cladiri aferente – magazine, cinematografe, etc.

Acesta ar putea rivaliza fara probleme cu Milano Due, unul din cele mai moderne ansambluri rezidentiale moderne din Europa", a declarat expertul in constructii imobiliare consultat de GAZETA.