Mihai PETEAN: Sa incepem cu problema care, noua clujenilor, ne da cele mai mari dureri de cap. Deocamdata soseaua Cluj – Suceava este precum o stim cu totii de zeci de ani, adica intr-o stare deplorabila. Licitatia a fost efectuata de aproape doi ani. Cand vor incepe lucrarile?
Mircea POP: Din pacate, lucrarile la DN 1C si DN 17 nu au inceput inca. Firmele care si-au adjudecat licitatiile au taraganat debutul lucrarilor, invocand diferite motive, cum ar fi probleme in vama. Oricum, toate firmele care lucreaza la drumul Cluj – Suceava au fost penalizate prin diferite metode, inclusiv financiar.
Problema este ca ne aflam in miez de vara. In curand, din cauza vremnii, nu se vor mai putea efectua nici un fel de lucrari, pana in primavara anului viitor.
Rep.: Este adevarat faptul ca firmele care si-au adjudecat licitatiile au obligatiile de a avea capacitatea financiara de sustine lucrarile timp de 90 de zile, precum si de a acoperi, in prima instanta, gropile carosabil?
M.P.: Absolut adevarat. In cazul unui blocaj financiar datorat unor probleme cum ar fi transferurile bancare, firmele sunt obligate sa nu opreasca lucrarile. Pana acum nu am avut asemenea probleme, Compania achitandu-se in intregime de planul de plati. De asemenea, drumul se afla in administrea firmelor pe toata durata executiei lucrarilor.
Astfel, acestea au obligatia de a-l intretine si de a astupa gropile initiale.
Rep.: Sunt aceste obligatii valabile si in cazul constructorului autostrazii Brasov - Bors?
M.P.: Nu! In cazul Bechtel, nefiind vorba de o licitatie, constructorul nu are aceste obligatii.
Rep.: Debutul lucrarilor la drumul Cluj – Suceava este mult intarziat. Pe cand vor fi acestea terminate?
M.P.: Termenul de executie este de trei ani. Constructorii stiu ca acest termen este foarte greu de indeplinit, din motive precum starea vremii. Nu ne asteptam la miracole. Eu sper ca lucrarile sa fie finalizate in maximum patru ani.
Rep.: Ardelenii, mai au un of. Autostrada Brasov – Bors. Care este in prezent situatia lucrarilor?
M.P.: Asa cum stiti, o data cu reducerea bugetului Companiei, a fost redus si bugetul alocat celor de la Bechtel. Zilele urmatoare speram sa contractam un imprumut extern, iar cu ajutorul acestuia sa ajungem la zi in ceea ce priveste platile catre Bechtel.
In prezent suntem datori cu 80 de milioane de euro constructorului autostrazii.
Rep.: Cat de viabil este proiectul Bechtel si in ce masura este posibila o rediscutare a contractului? Cum vor influenta lucrarilela coridorul IV Pan european Bucuresti – Nadlac autostrada Bechtel?
M.P.: Autostrada Bechtel va fi finalizata. Reducandu-se alocarile de sume aceasta perioada va creste insa. Sper ca in decurs de cinci ani, un prim tronson, Campia Turzii – Bors, sa fie dat in folosinta. In ceea ce priveste rediscutarea contractului aceasta este posibila doar in partile sale nesemnificative.
Lucrarile de la Coridorul IV Pan european au fost deja demarate. Acolo insa e vorba de bani de la
Rep.: Unde s-a gresit in contractul Bechtel?
M.P.: Nu sunt eu in masura sa va dau acest raspuns. Ceea ce va pot spune este faptul ca s-a gresit in acordarea creditelor externe. Pana acum, orice administratie locala avea dreptul de a contracta credite externe garantate de stat. S-a ajuns astfel, la sume imense, suportate din buget.
Rep.: Care este politica actuala a Companiei?
M.P.: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale nu duce nici un fel de politica. Noi doar implementam politica pe care ne-o traseaza Ministerul Transporturilor. Nici eu nu sunt membru al vreunui partid. Revenind la intrebare, deocamdata, nici macar nu stim cu exactitae liniile de viitor ale Companiei.
Asteptam rectificarea bugetara, cand sper ca vom primi bani in plus, si apoi vom vedea. Eu personal, sper sa se puna accent pe intretinerea drumurilor, operatiuni esentiale pentru o infrastructura sanatoasa.
In ceea ce priveste drumurile judetene devenite peste noapte nationale (problema despre care GAZETA v-a informat pe larg n.r.), Compania ar dori revenirea acestora in patrimoniul administratiilor locale. Acest lucru este posibil printr-o Hotarare de Guvern, care insa se lasa mult asteptata.
Rep.: Care este principalul neajuns in desfasurarea activitatii Companiei?
M.P.: Din pacate, in Romania, marea problema este lipsa unui sistem legislativ unitar. Pe de-o parte este vorba despre legislatia romana si cea europeana, iar pe de alta parte despre legislatia interna referitoare la diverse Regii.
Pe DN1 C de exemplu, avem probleme serioase in ceea ce priveste armonizarea deciziilor intre noi si Electrica, Romgaz sau Directiile de ape. La fel, la banci sau alte institutii, se vorbeste despre o lege romaneasca si cea europeana. In aceste conditii este greu sa se ia o decizie rapida intr-o problema anume.
