In perioada 23-25 iunie a.c., la Mangalia, are loc simpozionul international „Protectia si Managementul Zonelor Costiere si Zonelor Umede", organizat de Asociatia Balcanica de Mediu („Balkan Environmental Association" – B.E.N.A.), in colaborare cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, UNESCO Romania, Fundatia pentru Reconstructie Ecologica si Dezvoltare

Durabila si Primaria Mangalia. Simpozionul este la cea de a doua editie, printre invitatii „fideli" ai manifestarii numarandu-se specialisti in domeniu din Romania, Grecia, Bosnia si Hertegovina, Macedonia, Albania, Croatia, Israel, Statele Unite ale Americii, Siria, Italia, Spania, Germania, Federatia Rusa Ucraina, Turcia. Lucrarile conferintei au fost deschise de Fokion K.

Vosniakos, presedintele Asociatiei Balcanice de Mediu B.EN.A., alaturi de care s-au aflat prefectul judetului Constanta, Dan Culetu, Ionel Manafu, directorul Directiei Apele Romane „Dobrogea Litoral", Dan Petru Lazar, presedintele Fundatiei pentru Reconstructie Ecologica si Dezvoltare Durabila, Dumitru Dorogan, consilier in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.

Lucrarile celor trei zile de discutii sunt structurate in patru sectiuni – „Eroziunea costiera – probleme si solutii", „Poluarea marina si tehnici de indepartare a acesteia", „Zonele umede si dezvoltarea acestora", „Legislatia si educatia in domeniul mediului".

Vor fi luate in discutie, printre altele, riscurile deversarilor petroliere pentru sanatatea oamenilor si ecosistemului, zonele protejate ale Balcanilor, rezultatele masurilor luate de catre autoritatile locale in ceea ce priveste mediul costier, controlul eroziunii costiere prin folosirea structurilor plutitoare, drept bariere, centralele eoliene – solutia protejarii costelor Marii Negre, managementul „pierderilor" teritoriale suferite in zonele de coasta, impactul Centralei Atomo-Electrice de la Cernavoda asupra malului Marii Negre, etc.

Reprezentantii administratiilor locale nu sunt interesati de disparitia plajelor

Presedintele B.EN.A. Fokion K. Vosniakos s-a aratat deosebit de dezamagit de absenta de la conferinta a celor care, afirma acesta, ar fi trebuit sa fie primii care sa se preocupe de soarta litoralului romanesc – administratia locala si agentii economici din zona. „Speram ca la acest al doilea simpozion sa fie prezenti si primarii oraselor de la malul Marii Negre.

Tocmai cand am decis sa ne facem o traditie in organizarea acestui eveniment la Mangalia, constat cu surprindere ca nici un reprezentant al administratiei locale, in afara prefectului Dan Culetu, nu a binevoit sa participe la simpozion", ne-a declarat Fokion K. Vosniakos.

„Atat liderii administratiilor locale din Vama Veche, Mangalia, Eforie si Constanta, cat si agentii economici de la malul marii ar fi trebuit sa vina si sa ii asculte pe cei mai mari specialisti pe care i-am adus aici, din foarte multe tari.

Ei nu isi dau seama ca, in zece ani, „obiectul" turismului de la Marea Neagra, plaja, ar putea disparea cu desavarsire, in ritmul in care are loc eroziunea costiera. Am mers pe malul marii, zilele acestea, si am vazut cu groaza constructii monumentale, hoteluri si vile enorme, amplasate chiar pe nisip. Nimeni nu realizeaza faptul ca aceste cladiri se pot prabusi in orice minut.

Oare trebuie sa inregistram chiar victime omenesti pentru ca semnalul nostru de alarma sa poata fi auzit?", a declarat pentru „Replica" Fokion K. Vosniakos, care a tinut sa adauge faptul ca, o portiune de teren care este la suprafata erodata in proportie de 25%, in adancime gradul acestei degradari este de cel putin 80%.

Un metru liniar de baraj = un metru liniar de metrou

Solutii pentru stoparea fenomenului de erodare a coastelor romanesti exista, cel putin pe hartie, pentru ca, pana la aceasta ora, specialistii care au sesizat in nenumarate randuri acest fenomen au ramas numai cu proiecte „moderne", dar fara nici un ban investit de autoritati.

„Cea mai sigura dintre aceste solutii ar fi realizarea unui baraj de diguri flotante, care sa fie dotate cu captatoare de energie din cele trei surse pe care le aveti disponibile aici, la malul marii – eoliana, solara si hidro-energia valurilor marine. Pentru acest proiect sunt necesare insa fonduri foarte substantiale, pe care, din cate se pare, mai avem de asteptat sa le primim.

Un metru liniar de astfel de baraje ar costa, cu aproximatie, cat un metru liniar de metrou", a declarat Dan Petru Lazar, presedintele Fundatiei pentru Reconstructie Ecologica si Dezvoltare Durabila. „Ministerul Mediului, dar si Guvernul, trebuie sa se gandeasca la faptul ca la ora actuala nu pierdem plaje, ci teritoriul Romaniei", a conchis Dan Petru Lazar.

Prefectul judetului Constanta, Dan Culetu, le-a declarat celor prezenti ca incearca in continuare sa constientizeze autoritatile locale si nationale de gravitatea eroziunii marine. „Exista o meteahna balcanica de a vorbi mult si de a face prea putine lucruri. In acest moment problema este mult prea delicata decat o spunem in cuvinte.

Legislatia trebuie adaptata situatiei actuale, fiind necesare totodata investitii masive pentru stoparea eroziunii. Administratiile locale nu au acesti bani. Deocamdata, prin „Japan International Cooperation Agency" (JICA) a fost demarat un studiu de fezabilitate al litoralului romanesc, ce va fi finalizat in 2006.

Abia dupa ce vor fi stabilite concluziile acestui proiect, vom putea demara si primele masuri anti-eroziune, care s-ar putea prelungi la peste zece ani…", a afirmat prefectul de Constanta.