In cadrul Primariei Cluj-Napoca functioneaza din 2001, Biroul de Integrare Europeana. In 2003 acest birou s-a comasat cu Serviciul mass-media si a devenit "Biroul mass-media, Integrare Europeana", forma in care functioneaza si astazi.

Din pacate, cei 5 angajati impreuna cu directorul lor nu se pot lauda cu prea multe realizari. Din cele 26 de proiecte inaintate anii trecuti Consiliului Local, 7 au fost aprobate si derulate sau aprobate si in curs de derulare, 10 au fost respinse, iar pentru restul se asteapta evaluarea consilierilor.

Biroul mass-media, Integrare Europeana are ca principale atributii redactarea de cereri de finantare pentru proiectele finantate de Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti sau pentru "dosare" sustinute din alte fonduri, relatiile externe ale Primariei, gasirea de parteneri pentru proiectele initiate de Primarie si

intretinerea relatiilor cu acestia, cursuri de perfectionare ale angajatilor Primariei, intalniri pentru schimburi de experienta in administratia locala sau implicarea institutiei in procesul de integrare europeana.

Programe pompoase

Biroul pentru integrare europeana a finalizat anul trecut doua proiecte in valoare de aproape 110 mii euro, ambele cu finantare Phare.

In primavara anului trecut a fost finalizat un proiect cu o valoare de 64.755 euro, proiect care avea in vedere formarea asistentilor personali, iar in acelasi an a fost finalizata campania pentru imbunatatirea accesului rromilor la serviciile oferite de Primaria si Consiliul Local Cluj-Napoca, proiect in valoare de 45.000 euro.

De asemenea, in derularea se mai afla un proiect in valoare de 35.000 euro, finantat prin programul de investitii in servicii sociale.

In derulare se mai afla Euro Regional Business Network, un proiect care prevede crearea unei retele regionale pentru incubare si promovare a afacerilor din regiunea de Nord-Vest, a beneficiat de o finantare Phare in valoare de 6,5 milioane de euro.

Ultimele trei proiecte din categoria in curs de executie, acestea trebuind finalizate pana anul viitor, sunt evaluarea programelor si proiectelor in administratia publica locala (in valoare de 17.400 euro), departamentul de dezvoltare locala - instrument operational de gestionare eficienta a fondurilor (proiect de 19.200 euro) si Centru de servicii social medicale pentru copii cu dizabilitati neuromotori Cluj-Napoca (in valoare de 80.000 euro).

Primele doua proiecte vor fi finantate din fonduri de modernizare pentru dezvoltarea administratiei la nivel local, iar ultimul din investitii in servicii sociale.

In ceea ce priveste "traducerea" unora din aceste programe sau utilitatea lor in ceea ce priveste integrarea europeana sau comunitatea locala, nimeni nu a putut sa ne ofere detalii.

Masa, casa si curent pentru rromi, mai tarziu!

Din cele 10 proiecte propuse de Biroul pentru Integrare Europeana si respinse de Consiliul Local, opt aveau in vedere programe de sprijin pentru comunitatile de rromi din judet, ele avand o valoare totala de peste 630.000 euro.

In aceste proiecte s-au atins probleme de la racordarea la energie electrica a locuintelor sociale pentru rromi sau pregatire profesionala pentru rromi ori renovarea de locuinte sociale pentru rromi pana la o cantina sociala pentru distribuirea si servirea mesei la Pata Rat.

Campania de informare juridica a cetatenilor municipiului Cluj-Napoca asupra procesului de integrare europeana, proiect in valoare de 39.150 euro ce urma sa fie finantat din fondul Europa, precum si promovarea imaginii lui Emil Racovita, savant de renume mondial si personalitate marcanta pentru municipiul Cluj-Napoca, proiect ce urma sa fie finantat din Fondul Cultural National cu 261 milioane lei, au fost respinse.

9 proiecte in asteptare

Biroul de Integrare Europeana a mai prezentat inca noua proiecte anul trecut, cu o valoare totala ce depaseste 250.000 euro, pentru care insa se asteapta evaluarea de catre Consiliul Local.

Proiectul de infratire cu municipalitati din Ungaria, Franta si Italia, cu o valoare de 30.000 de euro finantat prin Twinning Program 2004 si proiectul privind prevenirea abandonului scolar prin centre comunitare sunt puse pe lista de evaluare a Consiliului Local.

La fel, si cele sapte proiecte ce vizeaza imbunatatirea relatiei dintre cetateni si institutiile statului ce ar urma sa fie finantate din fonduri Phare.