Puritatea profesionala nu este virtutea cea mai de pret a judecatorului Floarea Grosu. Ea a supervizat impreuna cu fostul presedinte al Tribunalului, Aurel Farcas, lucrarile de reparatii ale instantelor, fara sa se vada vreo schimbare. Ce s-a intamplat cu banii ar fi interesant de stiut.

O parte se vad in casele renovate ale judecatorilor Farcas si Alexandu Ciubuca. Tot Floarea Grosu a prezidat comisiile de licitatie pentru atribuirea lucrarilor de la Judecatoria Ludus, respectiv Sangeorgiu de Padure catre Premur si Premaco, aflate in dosarul Ciuca. Marcela Bulzan, fals in actele instantelor. In favoarea fratelui, a sotului.

Adoptarea pachetului de legi care vizeaza reforma Justitiei ne permite aducerea din nou sub ochii dvs, a cititorilor, a personajelor care s-au cocotat in functii de conducere in instantele si parchetele din judet.

Cu toate ca, in mai multe randuri, am semnalat incompetenta actualilor sefi din justitia mureseana, precum si trecutul lor nu tocmai curat, asa cum incercau sa convinga opinia publica, demersurile noastre se impotmoleau la nivelul comisiilor disciplinare din judet, prima treapta in verificarea activitatii unui judecator.

Astfel ca la Consiliul Superior al Magistraturii nu mai ajungea nici un dosar. Acum, o data cu modificarea legii, CSM va fi unica structura care va avea dreptul de a-i trage la raspundere pe magistrati, bineinteles, nu ne referim la aspectele penale.

Angajarea raspunderii Guvernului pentru legile care vizeaza justitia si respingerea motiunii de cenzura a PSD creeaza in plus premisele scoaterii la concurs a tuturor functiilor de conducere din cadrul instantelor si a parchetelor.

Poate ca in unele cazuri aceste masuri nu se justificate, posturile fiind ocupate de catre magistrati cu o activitate ireprosabila, dar legea este pentru toti.

Ce vraji a mai facut, "Florina"?

Florea Grosu, presedintele Curtii de Apel, pentru prieteni Florina, a ajuns in functie printr-un concurs de imprejurari, de care nu este straina fosta ministresa a Justitiei, Rodica Stanoiu.

Ajunsa presedinte al Tribunalului Mures, Grosu a sarit dupa mai putin de doua luni in fotoliul de presedinte al Curtii de Apel, dupa revocarea din aceasta functie a judecatorului Artenie Cordos.

Acum ii tremura putin desuurile ca isi va pierde postul, o data cu ramanerea definitiva a deciziei civile a CA care constata ca revocarea din functie a magistratului Cordos a fost abuziva si a fost emisa fara sa existe propunerea ministrului Stanoiu.

Decizia echivaleaza cu reintoarcerea lui Artenie Cordos, daca isi va retrage si demisia, la sefia CA, in timp ce Floarea Grosu va ramane un "biet" judecator de curte.

Pentru a preintampina insa o posibila revenire a Florinei la conducerea Curtii, post pentru care s-ar putea sa fie singura candidata la concurs, ZIARUL ii aminteste acesteia cateva din episoadele trecutului sau de magistrat.

In primul rand ne face o deosebita placere sa ii amintim de momentele cand a facut tandem cu Aurel Farcas, un judecator controversat, la sefia Tribunalului Mures, perioada in care Alexandru Ciubuca era presedintele Curtii de Apel Targu Mures si foarte legat de cuplul "managerial" amintit mai sus.

Povestea incepe in 1995, si solicitam mare atentie din partea Curtii de Conturi, care nu stim cum si-a facut treburile in acest caz, consideram ca nu si le-a facut, ca sa nu mai vorbim de corpul de control din Ministerul Justitiei care a elaborat sute de pagini cand a venit vorba de investitiile girate de alti presedinti, dar nu i s-a parut nimic in neregula in modul cum s-au derulat reparatiile capitale la Tribunalul Mures (ordonator de credite).

In acel an Tribunalul Mures a primit 2 miliarde de lei (suma imensa la vremea respectiva) de la Ministerul Justitiei pentru reparatii capitale.

Renovarile s-au derulat pana in anul 1997 inclusiv, fara sa observe vreo imbunatatire majora a aspectului salilor de judecata (exceptie sala 52, de la Curtea de Apel), a holurilor instantelor sau a birourilor judecatorilor.

Mai mult, instantele au ramas tot fara incalzire centrala, pastrand in continuare acele sobe de teracota, demne de un muzeu de antichitati, tocaria vopsita in vreo 7 culori, zugraveala cu stropi, din vremea bunicilor nostri si, cum subliniam mai sus, fara ca salile de judecata sa fie modernizate, iar birourile au fost dotate cu placi de PAL.

Mentionam ca Judecatoria nu a fost modernizata deloc, iar la Tribunal, reparatiile au fost putine si chinuite.

Pe holurile instantelor au ramas intacte, daca se poate afirma acest lucru despre niste chiuvete de fonta din secolul XIX, pentru ca aceasta a fost dorinta beneficiarului, iar constructorul s-a supus.

Holurile au ramas imbracate in placaje, care au cazut de trei ori pana au fost montate, iar culmea – culmilor, sa dea bine la raport, cuplul Farcas - Grosu au returnat ministerului 800 de milioane de lei.

Receptia finala a fost semnata de o comisie prezidata de Floarea Grosu, in timp ce diriginte de santier a fost PRM-istul Nicolae Moldovan.

Cine imparte, …

… parte isi face, suna un proverb aplicabil situatiei de fata. Culmea coincidentei, in exact acea perioada in care se derulau reparatiile la instante, judecatorii Aurel Farcas si Alexandru Ciubuca isi renovau casele de pe Lupeni (Marton Aron, in prezent), respectiv din Piata Memorandumului.

Despre achizitionarea casei (fosta casa a prim secretarului Igret) de catre Ciubuca, s-a scris la vremea respectiva, jurnalistii fiind siderati de pretul derizoriu platit, in jur de 100 de mii de lei.

Revenind la renovari, credem ca nu veti fi surprinsi cand va vom spune ca absolut intamplator aceiasi muncitori lucrau si la instante, si la casele judecatorilor.

Care nu s-au limitat doar la reparatia locuintelor si au "imprumutat" si niste covoare, astfel incat in birourile judecatorilor au ramas aceleasi covoare de iuta, rupte.

Pentru a observa cam pe unde s-au mai dus banii, cu acoperire in acte, care insa nu ar mai fi atat de beton la o verificare complexa, trebuie sa mentionam ca tot in acea perioada, lucrarile se derulau si la Parchetul Curtii, condus si atunci de catre Petru Dan, parchet unde, spre exemplu, mobila achizitionata era mai proasta decat la instante, cu birouri pentru liliputani.

Dar in timp ce reparatiile erau chinuite, Petru Dan si Alexandru Ciubuca au aparut cu doua VW gemene, nou –noute, de culoare verde inchis. Probabil, economiile lor de o viata …

Iar pentru a incheia incursiunea prin mirajul constructiilor supervizate de cei care arunca piatra, mentionam ca au fost comandate scaune cu usi, pentru a fi sculptate – au fost dotate cu doi ursi care aproape se saruta pe bot, kitsch in toate regula, a caror valoare ar trece astazi de 30 de milioane de lei (atunci 170 de mii de lei), in conditiile in care un scaun ergonomic costa vreo 10 milioane de lei.

Ca sa nu mai vorbim de dulapurile de 130 de mii de lei - in jur de 25 de milioane de lei, din lemn si PAL, cand un dulap asemanator, dar din stejar, costa 10 milioane de lei.

Nu ne mai miram atunci ca dupa un an lucrarile de reparatii au fost reluate. Cat despre marinimia de a returna statului o caruta de bani, trebuie sa recunoastem ca urmele trebuiau ascunse cumva.

Faza Ludus. Grosu - Tibrea

In 1997, s-a decis ca trebuie renovata Judecatoria Ludus. Lucrarea s-a incredintat direct catre Premur SA, unde administratori erau Dumitru Pop si Viorel Tibrea. Semnatara actelor a fost aceeasi Florina Grosu.

Coincidenta mare, dupa doi ani, Farcas si Ciubuca au cumparat de la aceeasi societate fiecare cate doua case, pentru care au achitat un avans de 5 milioane de lei.

Restul banilor pana la 50 de milioane, cat era estimata o casa, construita in rosu, suntem curiosi daca se vor gasi chitantele care sa ateste plata la o cercetare a documentelor contabile ale societatii.

A urmat apoi licitatia pentru reparatia la Sangeorgiu de Padure. Castigatoare: Premaco, firma rezultata din divizarea Premur, si administrata de un celebru delator Viorel Tibrea.

Presedintele comisiei, tot Floarea Grosu, presedintele Tribunalului Mures, Andreea Ciuca, care a fost acuzata inclusiv de aceasta renovare, era la o sesiune ONU, pe tema criminalitatii, in decembrie 2000. Cine arunca prima piatra …

Excursii sponsorizate

Despre acest trio, care se lauda cu probitatea morala de care ar da dovada, mai amintim un lucru: excursiile in strainatate pe banii unor sponsori, lucru interzis pentru magistrati, acceptarea unor asemenea sponsorizari putand fi asimilate lejer infractiunii de luare de mita.

Ciubuca si Farcas au fost in 4-5 excursii de acest gen, fara sa poata arata vreo chitanta pe numele lor, in timp ce Floarea Grosu a acceptat sa se deplasesze in Italia, in 1999, sponsorizata de Camera de Comert, unde era singurul judecator delegat la Registrul Comertului (incheierile de inmatriculare a societatilor, mentiuni etc), aflat in acea perioada in subordinea CCIA.

Locatarul Farcas

Floarea Grosu a avut dintotdeauna un talent de a-si peria sefii, poate de aceea in decurs de doi ani, Aurel Farcas a intrat in sala de judecata doar de sase ori, in conditiile in care un judecator intra de 2-3 ori pe saptamana in complet, judecand zeci de dosare intr-o sedinta.

Despre relatiile celor doi ar mai fi de spus ca in 1997, prin contractul nr. 1867, Aurel Farcas se alege cu unul din garajele de la Tribunal, contra unei sume infime de 11 mii de lei pe luna. Interesant este insa ca in contract se prevede o clauza de nenegociere a pretului timp de 10 ani.

Motiv pentru care, Farcas nici nu a putut fi scos din acel garaj. Nu mai amintim ca in contract apareau ca reprezentanti ai Tribunalului si Farcas si Grosu, iar Farcas si ca locatar (un fel de inchiriere siesi).

Acum mai ramanea sa si semneze ca proprietar al garajului si ca locatar pentru a avea un tablou al minunatiilor din Justitie.

Ultima la concurs, prima la plagiat

Demersul nostru nu ar fi complet daca nu ne-am opri asupra actualului presedinte al Tribunalului Mures, Marcela Bulzan. Despre plagiatul articolului judecatorului Nicolae Ionas, publicat in revista Dreptul in 1998, si preluat integral in 2001 de catre Marcela Bulzan am scris in numerele anterioare.

Asa cum am facut referire si la modul dubios cum a ajuns in fruntea Tribunalului Mures dupa ce a fost ultima la concursul de promovare in functia de judecator de tribunal.

Ne-am referit in numerele anterioare si la relatia ei cu Miron Mitrea, fostul ministru al Transporturilor, si cum a incercat sa vaduveasca mai multe familii de propriile locuinte, in favoarea mamei lui Mitrea.

De aceea, in numarul acesta ne vom referi la alte fapte ale Marcelei Bulzan. Cu un puternic iz de ilegalitate.

Una dintre ele este tot o disputa intre Ionas si Bulzan, prin care primul sesizeaza ca mai multe dosare privind litigii de munca cu Tarnava SA, ale sale si ale sotiei, au disparut din arhiva Judecatoriei Sighisoara, unde Bulzan era presedinte.

Dosarele 3159/2000, 1959/1999, 2067/1999 si 3201/1999 au disparut pentru a fi inaintate, potrivit suplimentelor, in octombrie 2001 Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie (ce or fi facand procurorii cu dosare civile nu prea intelegem), doar ca nu exista in documente nici o adresa din partea parchetului.

Mai mult, dupa verificarea tuturor borderourilor de intrari-iesiri, din perioada 26 octombrie – 1 noiembrie 2001, nu figura nici o trimitere spre parchet.

Dar acesta nu a fost singurul caz in care Bulzan a masluit documentele oficiale, ea favorizandu-si in mai multe randuri sotul si fratele.

Astfel, alte trei dosare, doua ale lui Hofnar Aurel – fratele, si unul al lui Bulzan Aurel – sotul, apar ca au fost trimite Curtii Supreme de Justitie, toate cu data de 6 iulie 2001, fara semnatura obligatorie a grefierului.

Prinsa cu mata-n sac, Bulzan a sters semnaturile, doar ca acest lucru s-a observat in registrul informativ. Tot din perioada Sighisoara, Bulzan obisnuia sa isi retina locuri in registrul general pentru a-si inscrie apoi dosarele cu probleme.

Absolut intamplator, unul, ca sa dam doar un exemplu, 2101, era al fratelui sau, Hofnar Aurel …Putin iz de coruptie?

Poate ar trebui sa amintim si de Marin Sandu. Doar ca el s-a descalificat singur prin cazul Ciuca, iar destituirea lui Ioan Amarie, seful PNA, va insemna si caderea sa.

Poate ar trebui sa remarcam si prezenta unor venerabili procurori, carora cel mai bine le-ar sade la pensie, cum e Liviu Moica, care a recunoscut ca s-au facut presiuni asupra sa din partea PUNR pentru a inchide ochii la anumite dosare instrumentate dupa evenimentele din martie 1990.

Noroc ca legea este stricta si Moica vrea, nu vrea, va pleca in pensie. Poate nu ar strica sa amintim de Judecatoria Ludus unde incompetenta atat a judecatorilor cat si a procurorilor e la rang de arta.

Din pacate, pentru ca astfel de personaje conduc justitia mureseana, avem opinia pe care o avem despre justitie. Una negativa, de respingere. Sa speram ca lucrurile se vor schimba, si tineri valorosi vor avea loc in structurile de conducere, eliberate de dinozauri si de corupti.

Si de simpatizanti ferventi ai PSD pentru care au rezolvat dosare. Grosu, Bulzan, Petru Dan, Farcas sau Ciubuca stiu de ce.