Societatea turdeana Casirom SA s-a confruntat cu tot felul de scandaluri in ultimul timp. Controlata de italieni, societatea nu a mers prea bine din punct de vedere financiar. In schimb, si-a majorat productia si exporturile. Numai ca pretul la care a exportat Casirom este sub costul de productie.
Principalul beneficiar al acestui avantaj a fost societatea italiana Unimetal SpA, care detine controlul la Casirom.
Desi neaga ca ar fi influentat in vreun fel preturile, italienii isi dictau propriul pret prin fax, inclusiv destinatia incarcaturii! Astfel, in timp ce societatea turdeana isi trecea in cont pierderile, italienii se alegeau cu profitul rezultat din diferenta de pret la care au achizitionat carbura si la care o vindeau pe pietele UE.
Societatea turdeana produce carbura de siliciu la peste 400 de euro/tona. Cu toate acestea, de la finele anului 2003, de cand au preluat controlul asupra fabricii din Turda, italienii de la Unimetal au beneficiat de tarife sub costurile de productie. De exemplu, in luna decembrie 2003 s-au livrat 2.000 de tone de carbura de siliciu, la pretul de 350 de euro.
Adica cu 77 de euro mai putin decat costul de productie! Intr-o relatie normala de afaceri, o asemenea situatie n-ar trebui sa fie intalnita. Producatorul, respectiv Casirom SA, ar fi trebuit sa-si fixeze un pret de vanzare mai mare decat pretul de proiductie, pentru a obtine un profit.
Practicarea metodei de vanzare a carburii sub costul de productie nu poate sa duca decat la falimentarea societatii, care s-ar confrunta cu o avalansa de pierderi, chiar daca productia industriala ar creste. Asa cum, de altfel, s-a intamplat la Casirom.
Unimetal dicteaza pretul
Avand control asupra societatii turdene, Unimetal SpA si-a permis sa stabileasca pretul la care sa cumpere carbura de siliciu! Luand un exemplu aproximativ, Casirom producea carbura la 427 euro/tona, iar Unimetal o cumpara la 350-365 euro/tona.
Dupa cumparare, carbura ajungea pe piata Uniunii Europene, unde era vanduta la circa 500 euro/tona. Astfel, la fiecare tona comercializata, Casirom avea pierderi de circa 70 de euro, iar italienii de la Unimetal se alegeau cu un profit de circa 150 euro.
Ba mai mult, italienii faceau afacerile cu Casirom prin intermediul fax-ului, trimitand pretul la care vor achizitiona carbura, precum si destinatia la care trebuia sa ajunga. Un astfel de caz este dovedit printr-un fax din februarie 2004, trimis din Italia, de la Unimetal SpA, in posesia caruia am intrat.
In fax se face referire la pret (365 euro) si la destinatar (o societate din Germania). Asta in conditiile in care in februarie 2004 pretul de productie al carburii de siliciu era de 505 euro!
Astfel de practici sunt interzise in Uniunea Europeana, dar se pare ca italienii n-au tinut cont de acest lucru, crezand ca Romania este un El Dorado modern, in care fiecare face ce vrea.
Dezvaluire: Comisia Europeana face propria investigatie!
In luna martie a acestui an, reprezentantii unor producatori de carbura de siliciu din Uniunea Europeana au acuzat ca Romania practica preturi de dumping la acest produs pe pietele comunitare. Anuntul a fost facut public la finele lunii iunie, de catre CE.
Acuzatia de dumping este bazata pe o comparatie privind costurile normale de productie si pretul la care se exporta carbura de siliciu.
Cei care au reclamat societatile romanesti, printre care se numara si Casirom SA Turda, au adus dovezi ca importurile din Romania au crescut foarte mult in ultimul timp, atat in ceea ce priveste cota de piata, cat si in privinta termenilor absoluti.
