Invatamantul romanesc este subred. Profesori buni au fost si vor mai fi cu siguranta. Elevi de exceptie, ce transced sistemul tocmai mentionat, au fost si vor mai fi. Speram. Exigentele profesorilor cresc de la an la an. Fitele si mofturile elevilor, de asemenea. Dar selectia naturala pare din ce in ce mai prezenta si in domeniul scolar.
Comunismul, cu celebra zicala, stii nu stii treci clasa, pare sufocat, desi spiritul sau subzista mocnit in mentalitatile unor profesori cu aer capitalist. Asa se face ca la sfarsitul anului scolar 2004 – 2005, au fost scosi din competitia scolara 900 de elevi, care, incomodati de-atatea informatii, s-au lasat la mana lor.
„Repetitio mater studiorum est”, zic profesorii de latina. Elevii prefera mai degraba „dupa noi, potopul”. Si asa este declasat conflictul de interese dintre cele doua parti.
Pentru a cerceta fenomenul destul de ingrijorator, Dima Zainea, inspectorul general al ISJ Constanta, ne-a comunicat ca „repetentia nu este o pedeapsa data elevului, ci o masura de a eficientiza actul educational acolo unde este cazul”, adaugand apoi ca „in Elvetia, daca elevul nu da randament, parintii acestuia cer repetentia fiului tocmai pentru a se putea descurca in viata
fara sa fie un intretinut al familiei”. Cu alte cuvinte, scoala occidentala care te invata cum sa castigi bani, are o latura cat mai practica. Scoala romaneasca are o tendinta aristotelica, in sensul ca aceasta cunoastere este buna pentru sine, nu pentru a scoate vreun avantaj din ea.
Asa s-a ajuns ca la nivel de judet sa avem 315 repetenti la nivel primar, 506 repetenti la nivel gimnazial, iar la nivel liceal 40 de repetenti, plus la scoala de arte si meserii 39 de repetenti, dupa cum ne-a informat Agneta Serban, referent in cadrul ISJ Constanta.
Asa se face ca Scoala nr.1 Cernavoda, in anul scolar 2004-2005 a avut un numar de 26 de repetenti, unde „15 elevi au ramas repetenti din nestiinta (8 la clase mici, 7 la gimnaziu), iar restul de 7 elevi au ramas in urma abandonului scolar”, ne-a declarat directoarea scolii, Serban Gabriela.
Scoala 31 din Constanta are si ea un impresionant numar de 24 de elevi „debransati” de la informatiile dascalilor, motivul de baza al acestui fenomen fiind „abandonul scolar, deoarece scoala este amplasata in Palas, unde populatia este de etnie rroma, cu parinti plecati la munca in strainatate, ce nu au putut tine legatura cu situatia scolara a copiilor de acasa”, ne-a
transmis Elena Edu, directoarea Scolii 31 din Constanta. De asemenea, Scoala nr.1 Navodari are 23 de repetenti, iar Scoala nr.2 din Medgidia are 19 elevi, deloc prieteni cu buchia cartii. La nivel de oras, Constanta are 56 de elevi care vor face mai mult ca sigur doi ani intr-unul.
Oricum, intr-o lume in care valorile sunt inversate si non-valoarea este prezentata ca un lucru pozitiv si de imitat, procesul invatamantului va fi unul greoi si deloc de dorit pentru invataceii care manifesta de departe pierderea discernamantului in fata unor tentatii ce fac sa se piarda ani buni din viata.
In acest sens, putem spune ca multi adauga ani vietii, iar putini stiu sa adauge viata anilor.
