Parlamentul Romaniei este in flacari. Proiectul de lege propus de Guvern cu privire la minoritatile nationale a starnit discutii virulente in Senat, iar dezbateri aprinse se anunta si in Camera Deputatilor.
Deocamdata, proiectul de lege a fost dezbatut de catre Senat, in cursul acestei saptamani el urmand sa ajunga si pe masa deputatilor. Proiectul este unul extrem de amplu si prevede o serie de drepturi pentru minoritatile nationale.
Mai mult, prin definitivarea Statutului minoritatilor, care figureaza ca si conditie in protocolul de guvernare, se creeaza structuri paralele cu cele administrative din prezent.
Potrivit unor politicieni, adoptarea legii minoritatilor este o conditie impusa de UDMR pentru a ajuta Alianta DA in schimbarea presedintilor celor doua Camere.
Structuri paralele
Minoritatile nationale, potrivit prevederilor Statutului minoritatilor, au dreptul de a-si alege Consilii Nationale ale Autonomiei Culturale (CNAC). Acestea din urma ar avea atributii importante in ceea ce priveste functionarii din institutiile de invatamant si de cultura in limba materna.
Mai mult, consiliile, fiind recunoscute de Parlament, ar deveni autoritati administrative autonome. CNAC, format din 7 pana la 91 de membri, isi va desemna reprezentanti teritoriali pentru a colabora cu autoritatile locale si va avea obligatia de a prezenta anual un raport de activitate Parlamentului.
La propunerea CNAC, Parlamentul, Guvernul sau autoritatile locale vor putea adopta acte normative prin care competentele lor in ceea ce priveste identitatea etnica, culturala sau lingvistica a minoritatilor vor fi delegate consiliului.
In circumscriptiile unde o minoritate are cel putin o pondere de 1%, dar nu are reprezentanti in consiliile locale (CL), CNAC al minoritatii respective poate propune CL dezbaterea unor probleme legate de drepturile minoritatilor. In luarea acestor decizii de catre CL, CNAC va fi obligatoriu consultat.
De asemenea, in Statut se mai precizeaza faptul ca statul roman recunoaste si garanteaza dreptul minoritatilor la dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
In proiectul de lege se mai stipuleaza ca orice discriminare sau incitare la discriminare pe criteriul apartenentei la o comunitate nationala atrage raspunderea contraventionala sau chiar penala. De asemenea, se interzice indemnul la ura nationala, rasiala sau religioasa.
Mai mult, minoritatile nationale, pot folosi simbolurile nationale si pot organiza sarbatorile nationale si religioase proprii.
Drepturile minoritatilor sunt stabilite clar in proiectul de lege: dreptul de a-si proteja si conserva mostenirea culturala, dreptul la institutii culturale proprii si dreptul de difuzare si acces la informatii in limba materna.
In acest context, se specicifica clar dreptul de a folosi limba materna in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, precum si dreptul de a folosi simbolurile nationale si a organiza sarbatori nationale.
Pe langa Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale, legea propune si infiintarea unui Consiliu al Minoritatilor Nationale (CMN), organism cu personalitate juridica, compus din organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, reprezentate in Parlament.
CMN se vrea a fi un organ consultativ al Guvernului, care va face propuneri pentru imbunatatirea vietii sociale si culturale a minoritatilor si va sprijini activitatea minoritatilor nationale.
CMN va avea dreptul de a formula puncte de vedere legate de proiectele de acte normative sau de rapoarte ce privesc minoritatile nationale.
O alta autoritate, administrativa, va fi Autoritatea pentru Relatii Interetnice, care se va afla in subordinea primului ministru si va avea ca scop protectia minoritatilor nationale.
Aceasta ultima institutie urmeaza sa isi desfasoare activitatea in mod independent. Finantarea tuturor acestor comisii si comitete urmeaza sa se faca de la bugetul de stat si din surse proprii.
Alianta DA, Opozitia NU
In ceea ce priveste pozitiile partidelor politice, acestea sunt diametral opuse.
PSD sustine ca proiectul este strict in interesul minoritatii maghiare si ca noul Consiliu National al Autonomiei va dubla Parlamentul Romaniei, intrucat acesta din urma nu va putea lua nici o decizie in ceea ce priveste minoritatile fara a consulta Consiliul.
Senatorul PRM Gheorghe Funar a fost si mai virulent, el catalogand proiectul de lege ca fiind sovin si antiromanesc, primul pas spre autonomia teritoriala si dezmembrarea Romaniei.
Funar a mai spus ca UDMR a santajat Coalitia pentru adoptarea proiectului, moneda de schimb fiind inlocuirea presedintilor celor doua Camere.
Alianta DA considera proiectul de lege ca fiind unul absolut normal si european, care insa va da nastere la dezbateri aprinse in societatea romaneasca, o pozitie similara avand si UDMR.
Partidul Conservator isi conditioneaza votul de introducerea unui amendament care sa stipuleze ca, in judetele in care sunt minoritari, romanii sa fie reprezentati in consiliile judetene si locale, indiferent de procentul pe care-l obtin in alegeri partidele romanesti, adica aplicarea legii si in situatiile in care
romanii sunt minoritari, propunere care a fost considerata o aberatie de membrii UDMR. De asemenea, conservatorii au cerut ca acest subiect sa fie discutat in Consiliul National de Conducere al Coalitiei.
Maghiarii sunt contra
Surprinzator, Uniunea Civica Maghiara (UCM) contesta vehement proiectul de lege, solicitand o interventie ferma din partea presedintelui Basescu in sensul stoparii proiectului. UCM sustine ca proiectul respectiv incalca Constitutia si nu beneficiaza de sprijinul comunitatii maghiare.
UCM afirma ca proiectul este agreat si promovat de cei care vor sa monopolizeze definitiv reprezentarea politica a maghiarilor din Romania si ca UDMR doreste astfel sa mareasca santajul politic asupra societatii maghiare din Romania si asupra clasei politice romane.
Potrivit UCM, prin legea respectiva s-ar incalca principiul constitutional al egalitatii in fata legii si principiul egalitatii contribuabililor, intrucat Consiliilor Autonomiei Culturale li se asigura dreptul de a stabili taxe speciale pentru persoanele apartinand unei comunitati nationale, alta decat cea romana, pentru a asigura functionarea institutiilor autonomiei culturale.
Anticonstitutional
Vasile Burtea, adjunctul Avocatului Poporului, a marturist ca proiectul de lege este anticonstitutional, intrucat, potrivit acestuia, Departamentul pentru Relatii Interetnice trebuie sa-si dea avizul pentru ca minoritarii sa poata participa in alegeri.
