"Mostenirea mea? Sa fiu romanca!"

de Mircea Crisan     Zi de Zi
Miercuri, 2 noiembrie 2005, 0:00

Reporter: De ce ati ales o profesiune in mass-media?

Eva Iova: Din intamplare. Inca din bancile scolii generale mi-am dorit sa fiu un pedagog bun. In 1988 m-am inscris la Facultatea Pedagogica din Seghedin, la specializarea romana si maghiara.



Insa din anul trei de facultate mi s-a oferit posibilitatea sa lucrez la televiziunea din Seghedin, la redactia emisiunilor in limba romana, si am inceput sa inteleg cate ceva din tainele presei. Asa ca, dupa examenul de licenta, am hotarat sa raman in Seghedin, sa lucrez in presa romaneasca.



Initial am fost colaborator extern atat la televiziune, cat si la radio, unde am redactat in primul rand stiri. In 1995 am fost angajata ca redactor la Redactia Romana a Radiodifuziunii, iar de aici incolo am facut de toate: redactari si prezentari de emisiuni, reportaje, interviuri, relatari, stiri etc.



Rep.: Cum e sa fii "jurnalist al unei minoritati"?

E.I.: Trebuie sa cunosti tot ce se intampla in Ungaria si Romania, sa gasesti informatiile si subiectele prin care sa dai cititorului - in cazul revistei "Foaia romaneasca" - educatie romaneasca si sa cultivi adevaratele valori romanesti. E foarte important sa contribui la intarirea sentimentului de roman, la perfectionarea limbii romane.



Mai ales ca jurnalistul a fost si este nevoit sa se confrunte cu realitatea: lumea moderna aduce dupa sine si asimilarea, uniformizarea, pierderea identitatii.



Rep.: Comparati drepturile romanilor din Ungaria cu ale maghiarilor din Romania.

E.I.: Nu cred ca are rost. Cele doua comunitati care traiesc in minoritate nu sunt egale sau asemanatoare nici la numar, nici la necesitati. Cred ca atat Statul roman, cat si cel maghiar, au datoria morala sa sustina valorile romanesti din Ungaria, pana cand se mai gaseste chiar si un singur om care sa se declare roman.



Despre romanii din Ungaria



Rep.: Care sunt principalele probleme ale romanilor din Ungaria si cum se implica reprezentantii comunitatii romane in rezolvarea acestora?

E.I.: Ca sa le enumeram numai pe cele mai mari, as spune ca invatamantul in limba romana, prin care, daca este de calitate, iti poti garanta viitorul si reprezentarea.



Nu ma refer doar la reprezentarea romanilor in Parlament, ci si la asa-numitele autoguvernari (organizatii in care, in ultimii ani, au ajuns la conducere persoane care nu vorbesc limba romana sau persoane care nici nu apartin minoritatii romane). Pentru mine, cele mai importante elemente in supravietuirea unei minoritati sunt limba, credinta si cultura.



Rep.: In ce fel sustine Statul maghiar manifestarile culturale ale romanilor si publicatiile destinate acestora?

E.I.: Programele culturale ale comunitatii romanesti sunt finantate in primul rand de la Fundatia Publica Pentru Minoritati Nationale si Etnice din Ungaria, de la Ministerul Culturii sau de la alte fundatii culturale. In ultimii 2-3 ani, s-a aratat un interes sporit si din partea Romaniei.



Publicatiile minoritatilor, deci si cele romanesti, sunt finantate de catre Fundatia Publica pentru Minoritati, cu sediul la Budapesta. "Foaia romaneasca" primeste, de aproape un deceniu, sprijin financiar si de la Bucuresti, de la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni.



In 2004 acest sprijin a fost de 9.500 de euro, iar finantarea pentru acest an este in curs de rezolvare.



"Sa-ti creezi o mica Romanie!"



Rep.: Cum isi pastreaza identitatea nationala romanii din Ungaria?

E.I.: In ultimii 10-15 ani s-au facut progrese. Romanii din Ungaria n-au avut niciodata in ultimul secol atatia intelectuali pregatiti si atatea organizatii. E drept ca tot mai putini copii aduc limba romana din familie, insa niciodata nu am avut atatea posibilitati de legatura cu tara-mama.



Poti sa te duci oricand la un film sau la un spectacol de teatru in Romania, sa aduci containere de carti romanesti, sa urmaresti posturile radio si televiziune de acolo. Cu putin efort, poti sa-ti creezi si in Ungaria o "mica Romanie".



Rep.: Cum va explicati scaderea dramatica a numarului romanilor din Ungaria, conform ultimelor recensaminte?

E.I.: In afara de cateva cazuri aparte, in Ungaria nu exista o atmosfera prea prietenoasa fata de romani, fata de Romania. Datele de la recensamant au fost analizate si de organizatiile romanesti, si s-a incercat gasirea unor raspunsuri, care pot fi: slabirea sentimentelor de neam, pierderea limbii si urbanizarea.



Rep.: Ce va leaga de Maramures?

E.I.: Din pacate, doar prietenii pe care ii am acolo si dorinta de a cunoaste cat mai bine aceasta zona a Romaniei, despre care stiu ca este minunata. imi plac muzica, portul popular de acolo, bisericutele si casele de lemn.



S-a nascut la 7 aprilie 1970, in Jula (Gyula - Ungaria). In 1988 a absolvit Liceul "Nicolae Balcescu" din Jula, in 1992 Universitatea din Seghedin, Facultatea Pedagogica, Sectia romana-maghiara, iar de anul acesta este studenta la Universitatea din Oradea, Facultatea de Stiinte ale Comunicarii.



In perioada 1992-2000 a fosT redactor al Televiziunii Maghiare (emisiunile in limba romana); 1995-2003 redactor al Radiodifuziunii Maghiare, emisiunile in limba romana; 1999-2003 fondator si redactor al revistei "Liceenii" a Liceului "N. Balcescu" din Jula.



Din 1999 este membru in Prezidiul Uniunii Culturale a Romanilor din Ungaria, iar din 2001 este redactor sef al saptamanalului "Foaia romaneasca" si director al Editurii de Carte si Presa "NOI".























29 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă