Brand Hunedoara! Construiti judetului o imagine, asociati-i un nume, o poveste. Promovati-l! Povestiti istorii frumoase, de succes, si daca ele nu exista, inventati-le. Turistii straini au nevoie de ele. Asa, fiecare hunedorean va raspunde mai usor la intrebarea: De unde esti?

Orice delegatie care calca orasele hunedorene stie atat de putine lucruri despre meleagurile pe care se afla, ca te apuca jena sa mai si intrebi. Iti vor raspunde cu totii ca au auzit ceva despre Dracula, personaj care a ajuns cel mai puternic brand romanesc. Ideea pe care s-a mers de la revolutie incoace se poate sintetiza intr-un singur cuvant: ciupeala.

Multe din "initiativele" de promovare de dupa '89 au in comun micul furtisag, chiar daca acesta s-a manifestat prin plata unor fluturasi de izbeliste platiti regeste din bugetele locale sau carti si albume editate pe bani grei la tipografiile potentatilor.

In ambele cazuri lipseste gandirea pe termen lung si in ambele cazuri se merge pe ideea "sa dau lovitura acum, pana se poate, dupa aceea - potopul". Diferenta intre ele sta doar in suma invartita. Algoritmul este acelasi. Incet autoritatile incep sa se trezeasca si realizeaza ca sumele alocate " specialistilor " in promovare locala nu sunt decat banii aruncati pe apa Sambetei.

Acum intervin adevaratii specialisti care, dupa o munca titanica, reusesc sa obtina un brand al locului. Este un proces greoi, care costa si se deruleaza pe termen lung. A conduce un oras este cam acelasi lucru cu gospodarirea unei afaceri. Un oras renumit atrage investitori si vizitatori, isi vinde mai bine produsele, apartamentele si terenurile sunt mai scumpe.

Totul este, spun specialistii, sa ai un brand pozitiv. Un brand de localitate presupune o asociere a locului cu o imagine clara si cateva cuvinte care sa declanseze un proces mental pozitiv ce valorizeaza tot ceea ce este legat de acel loc.

Sa surprinzi si definesti personalitatea orasului este un proces complicat, care nu poate fi lasat pe mana oricui, ci trebuie incredintat firmelor de specialitate.

Devenii "merg" pe Cetate

In judet, doar edilii din Deva si Orastie au prins ideea si, incet, se gandesc cand se demareze proiectul si ce va cuprinde. Conducerea Primariei Deva pare cea mai hotarata sa asocieze orasul cu o imagine: cea a Cetatii Deva. "Totul se va invarti in jurul Cetatii.

Ea este cea mai buna marca a orasului", crede viceprimarul Florin Oancea, sustinut de colegul sau, Ioan Inisconi, care sustine insa si imaginea performantei atinse de lotul olimpic de gimnastica: "Acestea sunt cele doua lucruri pe care daca le amintesti te gandesti invariabil la Deva".

Autoritatile din capitala judetului sunt decise sa refaca cu totul spatiul din jurul Cetatii impulsionate de numarul mare de turisti care au vizitat locul de la punerea in functiune a telecabinei: peste 30.000 de persoane. "Marile sperante" stau insa in proiectul care isi asteapta la Bucuresti aprobarea pentru finantare externa si care ar putea reda stralucirea vechii cetatii.

Se propune punerea in valoare a sitului arheologic, refacerea zidurilor cazute la ultima explozie si realizarea unei cai de acces pietonal "iluminata ca la carte ". Astfel, turistii sositi in oras vor avea de ales daca sa urce cu telecabina sau sa ia drumul la pas. Zona din jurul dealului va fi la randul ei modernizata.

Vechiul stadion paraginit va imbraca haina noua: sapte terenuri de tenis de camp cu instalatie de nocturna si gazon artificial, special concepute pentru a putea fi omologate si pentru competitii internationale, un bazin de inot si un patinoar.

Terenul de fotbal al stadionului va fi inconjurat de o pista de tartan pentru competitiile de atletism, iar in tribunele actuale, bancutele vor fi inlocuite cu peste 2.000 de scaune si acoperite, asa cum cere regulamentul pentru meciurile din Divizia B. In camerele de sub tribune va fi organizat un minihotel pentru sportivi.

Viceprimarii deveni nu au luat insa in calcul unirea Devei cu Hunedoara si Simeria. "Daca se va intampla, ne va pune probleme serioase pentru ca va iesi castigator orasul cu cea mai mare putere economica", apreciaza Inisconi, in timp ce Oancea este sigur ca Deva va fi primul oras hunedorean care va avea propriul brand.

Brand de dac, mot si momarlan

Pentru ceilalti primari de mari orase din judet pare sa conteze mai mult regiunea in aleregea brandului. Primarul Orastiei, Iosif Blaga, are deja in aprobare la OSIM "stindardul dacic", lupul cu corp de balaur pe care edilul il vrea ca definitoriu pentru imaginea asezarii. "Numele municipiului este strans legat de cel al dacilor. Aici a fost tara lor si aici o sa ramana".

Si cum dacii isi gasesc tot mai multi "fani", s-ar putea ca brandul sa prinda. Cel putin va fi unic in tara. Ca sa fie mai convingator, Blaga a inaugurat in 2003 statuia regelui dac Burebista. La Hunedoara, edilii se bazeaza pe Castelul Corvinestilor, in care a stat o vreme si voievodul ajuns celebru ca Dracula.

Proiectul va trebui insa sa tina cont si de apropierea nedorita a ramasitelor combinatului siderurgic care promoveaza imaginea unui municipiu sarac si fara perspective. Angajatii celui mai bine pastrat castel din sud-estul Europei spun ca, de multe ori, aud turistii soptind: "Oare cine o fi pus Castelul langa combinat?".

In marginile extreme ale judetului, doua municipii isi revendica imaginea zonei. La Brad, primarul Florin Cazacu si-a facut socotelile si a gasit patru lucruri caracteristice Apusenilor: Muzeul Aurului, virslii si tuica de Brad si ospitalitatea motilor. "Aici, oamenii poarta aurul in suflete", sustine Cazacu, care se teme insa ca integrarea in UE ii va reteza din "taria" brandului.

In cealalta parte, la Petrosani, primarul Carol Schreter stie ca are cea mai grea misiune: trebuie sa scape orasul de imaginea dura, minereasca, provocata de protestele ortacilor. Crede insa ca oricine se incumeta sa dea prin zona va ramane cu imaginea muntilor din Tara Momarlanilor, "aninata vesnic de suflet".

Ardeti orasele!

Termenul brand are origini norvegiene, unde "brandr" se traduce "a arde". Termenul a inceput sa fie folosit in engleza ca element care semnifica proprietatea - vitele erau marcate cu insemnul stapanului - branding insemnand marcare cu un fier inrosit. Notiunea a fost preluata la sfarsitul secolului al XIX-lea, pentru a denumi produsele de pe raft.

"Branded products" erau acele produse care purtau insemnul producatorului, si care reprezenta mai mult decat un semn de identificare, ci era o dovada a calitatii. Semnificatia termenului a evoluat, in prezent brandul fiind definit ca un set de asocieri definit pe baze rationale si emotionale intre o organizatie sau un produs si publicul/publicurile acesteia.

Brandul reprezinta un set de atribute si asocieri, emotionale si rationale, intre consumator si produs, in schimb, marca e un nume sau un semn grafic care simbolizeaza aceste legaturi. O agentie din Londra a alcatuit chiar un top al celor mai "sanatoase" 50 de branduri de oras. In top se afla New York, urmat de Sydney si Londra.

Barcelona, Paris, Roma, Las Vegas, Los Angeles, Toronto si San Francisco sunt si ele in Top 10.

Multe dintre orasele hunedorene au potential pentru a-si construi o imagine puternica, dar pentru exploatarea lui este nevoie de primari vizionari.

Brandingul de oras incepe din interior, spun specialistii. Adica de la administratia locala, perceptia locuitorilor si valorile localitatii. Specialistii in branding spun ca trebuie urmati cativa pasi: realizarea unei analize interne, a unei analize externe, crearea unui logo si a unui slogan, implementarea identitatii, educatia interna, educatia externa si publicitatea.

Reteta succesului insa nu exista. Un brand bun ar putea salva judetul sau ar propulsa Romania, ne-ar ajuta sa fim primiti mai usor in UE, respectati mai mult, vizitati mai des si invidiati.