Curtile interioare ale centrului Turzii au ajuns asemeni locurilor rau famate, dupa ce, ani la rand, autoritatile s-au dovedit neputincioase in a rezolva problemele legate de canalizare, asanarea zonelor insalubre sau asigurarea ordinii si linistii publice. La mai putin de 100 de metri de centrul aglomerat al orasului, viata oamenilor se desfasoara pe alte coordonate decat cele ale civilizatiei.

In spatele gangurilor de pe strada Republicii, in imediata apropiere a Teatrului Municipal, poti vedea cladiri distruse, dejectii de animale, caini, sobolani, gunoaie.

Copiii isi fac veacul in acelasi spatiu in care arhitectii orasului se chinuie sa pastreze patrimoniul arhitectural. Autoritatile locale se straduiesc sa se justifice prin faptul ca nu dispun de fonduri pentru o infrastructura de apa si canalizare in zona, dar nu reusesc sa explice de ce serviciile de salubritate nu intervin pentru a asana focarele de infectie.

O justificare adesea invocata este faptul ca locatarii nu platesc facturile la salubritate.

In cazul centrului care se degradeaza pe zi ce trece, motivele autoritatilor nu se justifica: potrivit directorului Regiei Domeniului Public Turda, Radu Nechita, peste jumatate din populatie nu-si achita taxele de salubritate.

Datoriile populatiei si agentilor economici la serviciul de salubritate au depasit 300.000 de lei noi, iar actiunea de recuperare a sumelor prin instanta s-a dovedit ineficienta si prea costisitoare pentru regie.

"Nu vom reusi sa avem un serviciu eficient, atata timp cat jumatate din populatie nu plateste ridicarea gunoiului, dar nici nu putem sista serviciul, pentru ca nu ne lasa legile de mediu. Am incercat si cu frumosul si cu amenzile, dar turdenii se pare ca nu au bani si pentru salubritate", spune Nechita.

Strada impartita in doua

In apropierea centrului este situata si strada Barbu Lautaru, celebra in Turda prin faptul ca este impartita in doua: pe partea stanga locuiesc romanii, iar pe partea dreapta, romii: "E vai de capul nostru aici. Astia de la Primarie ne-au uitat. Apa se scurge pe strada. Iarna, daca nu esti atent, iti rupi gatul, iar politisti pe strada asta n am mai vazut de trei ani.

Nu avem liniste, vecinii fura tot ce pot, mie mi-au luat roletele de la geam si mi-au aruncat cu noroi pe casa", marturiseste o femeie "din partea dreapta a strazii", care mai povesteste ca fiul ei a fost batut intr-o noapte in fata casei. "Au venit apoi sa ne impacam, ca suntem vecini", spune batrana. A renuntat sa mai depuna plangere la politie.

Jeg cu nume de floare

Cel mai celebru ghetou al orasului e strada Margaretelor, in cartierul Poiana. Isi tarasc viata, aici, peste o mie de romi, majoritatea locuind in conditii greu de imaginat. Potrivit vicepresedintelui Partidei Romilor Turda, Stefan Silaghi, peste 400 din cei ce locuiesc pe Margaretelor sunt copii. "Din cei 1.000, doar trei sau patru persoane au reusit sa atinga varsta de 60 de ani.

Oamenii de aici nu au nici o sansa, mai suntem doar cativa care ne pastram speranta", marturiseste liderul comunitatii de romi. Una dintre cele mai napastuite familii este cea a Mariei Moldovan. Are noua copii: sase baieti si trei fete. Baietii sufera de o afectiune congenitala la ochi. O fata sufera de epilepsie, iar alta a fost diagnosticata cu nanism. "Toti baietii mei nu vad cu un ochi.

Unul dintre ei a fost lovit de o masina, are capul ca un bostan si, de cand il stiu, dintr-un ochi ii curge puroi", plange femeia. Aceasta crede ca, daca baietii i-ar fi fost sanatosi, soarta i-ar fi fost mult mai buna. Locuiesc toti 11 intr-o incapere de 12 metri patrati, fara ferestre, fara curent electric, gaz sau apa.

In curtea din fata baltesc apele menajere aruncate din casa, in timp ce, prin colturi, dospesc gunoaiele adunate. Cautatul in gunoaie a devenit o modalitate de supravietuire: oamenii recicleaza tot ce se poate, de la haine pana la lemne de foc. "Copiii lipsesc de la scoala ca sa cerseasca si pentru a scotoci in gunoaie.

Am incercat sa vorbesc cu o femeie, dar m-a intrebat sec: tu ai mancat astazi? Eu si copiii mei n-am mancat de trei zile! Mi-au inchis gura", relateaza Stefan Silaghi, mediator scolar pentru comunitatea de romi.

Sursa de speranta

Administratia locala a incheiat, luna aceasta, un proiect finantat din fonduri europene, vizand calificarea profesionala a 30 de romi in meseriile de lenjer-confectioner si zugrav-vopsitor. O incercare timida, cata vreme la bursele pentru locuri de munca adresate etniei nici romii si nici angajatorii nu manifesta un interes real.

Proiectul derulat la Turda, "Model de autodezvoltare comunitara, cu aplicatie in comunitatea de romi Poiana", a fost unul din cele cinci considerate de succes la nivel national.

Asociatia Roma din Poiana administreaza o societate comerciala nou infiintata, cu o mica croitorie, unde au fost angajate persoane scolarizate prin proiect. Cel de-al doilea program ce vizeaza zona promite canalizarea strazii Margaretelor, dar stadiul lui este doar la faza de asociere intre autoritati si reprezentantii romilor pentru obtinerea de fonduri.

Dincolo de efortul, mai mult sau mai putin consistent al autoritatilor, o parte dintre romi incearca sa "evadeze" din ghetou: daca nu parintii, macar copiii. Silaghi se mandreste cu faptul ca, din aceasta zona a "groazei", trei tineri sunt elevi ai Colegiului National "Mihai Viteazu", considerat drept cea mai buna unitate de invatamant din oras.