Teatrul Valah se reorganizeaza din institutie publica de repertoriu in institutie publica de proiecte. Este ceea ce au hotarat consilierii judeteni la ultima sedinta, organizata pe 25 noiembrie. Ca ordonator principal de credite, Consiliul Judetean are cutitul in mana si poate felia dupa cum ii convine. Pe de alta parte, curentul actual, pe continentul avand moneda unica euro, asta e.
Teatrul, ca si institutie de proiecte, nu are un ansamblu artistic permanent si realizeaza spectacole in serii determinate pe durata unei stagiuni. Noul tip de institutie, legiferat in 2004, creaza o noua viziune asupra institutiilor de cultura prin modernizarea activitatii desfasurata de ea, raliindu-se la orientarile Uniunii Europene.
Ultimele doua fraze, probabil ati dedus, sunt citate din expunerea de motive privind initierea proiectului, expunere semnata de presedintele Consiliului Judetean, Victor Boiangiu.
Ce se va intampla, practic, de acum incolo la Valah? Dincolo de sfarsitul vegetarii unora, directorul institutiei va incheia contracte pe trei sau sase luni cu actorii de care are nevoie pentru concretizarea unui spectacol. Spectacol propus de un regizor care isi va alege distributia, urmand ca respectivii sa fie retribuiti functie de orele de repetitii, numarul de reprezentatii etc.
Bref, prozelitii Thaliei vor fi platiti exact pentru cat joaca. Rentierismul din Teatru se va incheia abrupt, eliminandu-se situatiile in care salariul pe un an al unui actor cu doar cateva iesiri pe scandura ar fi echivalat cu vreo 500 de euro pe reprezentatie. Pai, cu banii astia, ne-a marturisit directorul Mircea Cretu, as putea sa o aduc pe Maia, sau pe Rebengiuc la Giurgiu.
Evident, diplomat cum il stim, Mircea Cretu nu s-a lansat in vreo tirada la adresa consilierilor judeteni. Ne-a reiterat doar un aspect pe care il cunosteam si noi. Consiliul Judetean este ordonator principal de credite. Punct. Cum ramane cu subventionarea culturii, sau cu ineficienta pecuniara notorie a fenomenului teatral in genere? Vorbe.
Capitalismul salbatic isi face loc si in cultura si nu mai e loc de intors. In principiu, vor rezista actorii talentati si cu putere de munca. Implicit, pensionarii ce-si mai indulceau zilele cu un salariu oricum mai mare se vor metamorfoza in dinozaurii amenintati de extinctie.
Aceasta e prima imagine a unui film fara de happy end, dar a unui film ce ruleaza, repetam, de ani buni in Europa occidentala.
Ce se ascunde insa in spatele unei hotarari, altfel, justificata a Consiliului Judetean? Exista premise verosimile pentru un scenariu mult mai teluric, mai dunarean. Florin Antoniu, regizor dar si editorialist la Jurnal giurgiuvean, se afla de o buna bucata de vreme in niscaiva meciuri cu presedintele Boiangiu.
La instalarea directorului Mircea Cretu, Antoniu nu a putut sa-i fie contracandidat pentru ca regulamentul concursului prevedea un minimum de vechime in ale conducerii, conditie neindeplinita de mai junele regizor. Motiv pentru care Florin Antoniu a dat in judecata Consiliul Judetean, ca si organizator al concursului de ocupare a functiei de director.
In plus, de curand, pentru ca salariile au intarziat cu 24 de ore, regizorul l-a chemat din nou in instanta pe domnul Consiliu Judetean. Daca mai adaugam si editorialele intepatoare la un prezumtiv status quo decrepit si uzat in sanul unei institutii diriguite de Cretu si Boiangiu, ajungem la o concluzie ce se impune de la sine. Un reprezentant al Valahului l-a deranjat pe presedintele Victor Boiangiu.
Si cum teatrul l-ar putea costa, bunaoara, in 2006, vreo 15 miliarde, presedintele ordonatorului principal de credite s-o fi gandit ca nu prea merita ditai efortul pentru o odrasla care dupa ce ca plange zi de vara pana-n seara, mai e si obraznica si musca mana care-i da sa manance.Altfel, colectivul teatral giurgiuvean e pe cale sa-si descopere valente nomade, mai ales ca sunt putini actorii get-beget giurgiuveni.
Deocamdata, insa, cert este doar ca cele patru femei de serviciu de la Valah vor ramane doua.
