Toate organizatiile din judetul Timis ale principalelor partide de pe esichierul politic si-au ales, in anul care tocmai s-a incheiat, conducerile. Nimic nu s-a schimbat, insa, privind persoanele care au ocupat aceste functii, adica vechii sefi si-au pastrat scaunele.

Pe final de an, in aceeasi zi, au aparut modificari in patrulaterul coalitiei din Timis: presedintele filialei PNL, prefectul Ovidiu Draganescu, a renuntat la toate functiile pe care le detinea in acest partid, "de dragul" noii legi a administratiei.

Totodata, la doar doua zile de cand s-a inscris in Partidul Conservator, Maria Grapini, una dintre cele mai de succes femei de afaceri din Romania, a fost numita presedinte interimar la filiala formatiunii politice. Asadar, un an incheiat cu surprize, dupa cateva luni bune in care principalul subiect al presei a fost "ce mai face prefectul".

Scandaluri imobiliare in jurul prefectului

Ovidiu Draganescu a depus juramantul in 10 ianuarie 2005, fiind numit de Cabinetul Tariceanu in functia din fruntea Prefecturii. El a devenit, astfel, primul prefect liberal al Timisului dupa aproape 70 de decenii.

Primele sale intentii in noul post au fost redeschiderea dosarelor de coruptie, dar si aflarea adevarului in ceea ce priveste disparitiile misterioase (ca de exemplu cazul Iosif Costinas, soldat cu moartea in conditii inca neelucidate a ziaristului timisorean), a cazurilor de agresare a jurnalistilor (un exemplu este Ino Ardelean, care nu stie nici acum de cine a fost batut la finele lui 2003).

Mai precis, Draganescu a inclus in planurile sale orice inseamna element infractional, inclusiv lupta contra mafiei imobiliare.

Subiectele din domeniul "imobiliar" au si fost cele mai atacate, numele prefectului fiind subiect principal in scandalul pamanturilor de la Giroc, primite de revolutionari, in scandalul aeroportului din Timisoara, care a incaput pe mana unui primar dintr-o localitate periurbana, sau in mafia terenurilor de la Universitatea de Stiinte Agricole a Banatului.

Acest ultim subiect are radacini in ianuarie 2004, cand Ion Paun Otiman, pe atunci senator PNL, dar si rector al USAB, sesiza Presedintia, Guvernul si Parlamentul despre ilegalitatile prin care un anume afacerist Visinescu, din Constanta, impreuna cu secretarul de stat Sergiu Sechelariu, incercau, prin diverse tertipuri, sa puna mana pe mai multe terenuri din Timisoara si localitatile adiacente.

Partea importanta a revenit prefectului, care ar fi pregatit o nota de fundamentare pentru o viitoare hotarare de Guvern, prin care anumite suprafete de pamant de la statiunea de cercetare a universitatii ar fi fost trecute din proprietatea publica a statului in cea privata.

Mai mult, in toamna acestui an, Draganescu a fost acuzat ca ar fi primit vreo 1.000 de euro ca sa semneze fiecare titlu de proprietate pentru revolutionarii ce primisera pamant in comuna Giroc. Reprezentantul Guvernului in teritoriu a dezmintit zvonul ca ar fi primit un anumit stimul financiar pentru a semna titlurile.

In privinta terenului de sub Aeroportul Timisoara, seful Prefecturii a fost acuzat ca a reactionat mult prea tarziu cu privire la hotararea de CL, luata de alesii din comuna Giarmata, in frunte cu primarul democrat Gavril Rosiianu. Prefectura a atacat in contencios-administrativ hotararea numai dupa ce cazul a iesit in mass-media, la cateva luni bune de la expirarea termenului de atacare.

Lupta cu sefii serviciilor descentralizate

In luna martie, cand s-a semnat protocolul de guvernare la nivel local, fiecare dintre cele patru partide care formeaza coalitia - PNL, PD, PC (PUR) si UDMR - si-au imaginat ca vor avea directori bine pozitionati la serviciile descentralizate. Planurile s-au dovedit a fi ineficiente in realitate, pentru ca liberalii au ocupat majoritatea posturilor.

Partidul Conservator este, poate, cel mai vaduvit din acest punct de vedere, liderii formatiunii politice reusind sa puna mana doar pe posturi numite de la Centru, in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii.

Lupta cu sefii pusi in functii pe vremea PSD a dat roade in doar cateva cazuri chiar de la inceput, putini fiind aceia care au renuntat de buna voie sa plece. Acelasi Draganescu a iesit mereu in fata sa taie, sa spanzure si sa puna stampila pe cate un director controversat, ce insista sa se tina de scaun.

Este situatia lui Vasile Radulescu, de la Oficiul Judetean de Protectie a Mediului, Ciceronis Cumpanasoiu, de la Directia Sanitar-Veterinara, sau a Corneliei Garboni, de la Agentia de Mediu. In capul fiecaruia au fost aruncate ilegalitati, cum ar fi deturnari de fonduri sau adunare de plocoane catre PSD.

Alianta din Timis a functionat bine

Desi la nivel central, Alianta "Dreptate si Adevar" se erodeaza tot mai tare, in Timis a functionat foarte bine. Cel putin asa sustin liderii democrati si cei liberali. Fiecare dintre cele doua partide insa, se macina din interior, orgoliile si nemultumirile membrilor fiind soptite pe la colturi.

In PD s-a creat, in vara, un grup care sustine "ofensiva" tinerilor si care nu-l mai doresc pe Dorel Borza presedintele etern al filialei. La alegerile din organizatia Timisoara, fostul presedinte, Ludovic Zudor, l-a trimis pe contracandidatul sau, Horea Bacanu, pe "centura politicii", pana mai invata cate ceva. Acesta din urma, consilier local, a parasit partidul, pentru a se alatura PSD.

Presedintele executiv al filialei democrate, Constantin Ostaficiuc, este un alt lider dorit de unii membri. Acesta s-a multumit, tot din vara, cu pozitia secunda, lasandu-i loc lui Dorel Borza, pentru al patrulea mandat de lider.

In PNL, lucrurile sunt ceva mai grave. Toti cei care, de-a lungul timpului, au avut conflicte cu presedintele Ovidiu Draganescu, s-au unit intr-o aripa "dizidenta". Acesta din urma a renuntat, insa, la partid, sacrificand fara nici un regret cariera politica pentru a ramane prefect.