Consiliul Judetean (CJ) Cluj a impartit judetul in patru zone de dezvoltare: Cluj-Napoca, Huedin, conurbatiile Dej-Gherla si Turda-Campia Turzii. Intentia institutiei este ca resedinta de judet sa constituie un centru de administrare a viitoarei zone metropolitane, care va cuprinde si comunele Apahida, Feleacu, Ciurila, Floresti, Gilau, Baciu si Chinteni.
La acestea urmeaza sa se adauge, in cea de-a doua etapa, alte 14 comune din zona de influenta a municipiului (periurbana): Aghiresu, Garbau, Sanpaul, Borsa, Bontida, Jucu, Cojocna, Aiton, Caianu, Tureni, Baisoara, Savadisla, Rasca si Capusu Mare.
In acest fel, zona metropolitana va ajunge la o suprafata de 185.000 de hectare si va insuma peste 400.000 de locuitori. "Zona de polarizare a unei metropole este de 30-50 de Kilometri.
In a treia etapa de dezvoltare a zonei metropolitane vom depasi deja structurile administrative ale judetului, pentru ca Dejul este legat economic si social de Beclean (Bistrita Nasaud), Campia Turzii de comuna Unirea (Alba), iar Huedinul de comunele invecinate din Bihor", ne-a declarat arhitectul sef al judetului Cluj, Radu Spanu.
"In viziunea Uniunii Europene, doar Bucurestiul si Timisoara se preteaza la transformarea in zone metropolitane, dar eu zic ca orice masa trebuie sa se sprijine pe cel putin trei picioare! Deoarece Clujul va deveni zona mitropolitana, atunci el trebuie sa fie si zona metropolitana!", glumeste Spanu.
El spune ca "adevarata metropola" o va constitui cea reprezentata de Bucuresti, care se va intinde de la Giurgiu pana la Brasov, va comasa 4,5 milioane de locuitori si va fi in stare sa sustina, de una singura, progresul economic pentru intreaga Romanie.
Alte zone metropolitane sunt: Lugoj-Timisoara-Arad, Braila-Galati, Iasi, Craiova, Oradea si Constanta. De exemplu, Braila-Galati tinde sa fie o aglomerare urbana de 1 milion de locuitori, a doua ca marime dupa Bucuresti.
"Proiectul de lege privind zonele metropolitane din Romania se afla deja in faza finala si il vom inainta, spre aprobare, Parlamentului. Va fi nevoie si de modificarea Constitutiei, pentru ca in aceasta nu se regaseste denumirea de zona metropolitana", ne-a declarat unul dintre initiatorii legii, deputatul clujean Horea Uioreanu.
Guvernare metropolitana
CJ Cluj a semnat protocoale cu toate primariile incluse in prima faza a proiectului, desi, initial, comunele Chinteni si Gilau au manifestat rezerve. "Am fost de acord cu propunerea CJ si cred ca este o decizie buna. Hotararea va trebui sa treaca si prin Consiliul Local (CL). In zona metropolitana vom include 6 din cele 8 sate.
Ne bazam pe oportunitatile pe care le putem oferi in sectorul agrar", a spus primarul Gilaului, Dumitru Sfarlea. "Am semnat printre primii protocolul cu CJ. Avem probleme cu apa, cu deseurile si credem ca ele se vor rezolva cu banii de la Uniunea Europeana (UE). Dupa cate stiu eu, hotararea CL prevede ca noi vom veni cu terenurile si cu populatia.
Din pacate, de anul trecut, cand am semnat pentru colaborarea cu CJ, nu am mai auzit nimic de acest proiect", a mentionat Ioan Tantau, primarul din Feleacu.
Exista trei tipuri de guvernare metropolitana in Europa: autoritatile metropolitane – planifica si aplica efectiv si complet strategiile de dezvoltare durabila a acestor perimetre, agentiile metropolitane – organisme cu functii consultative de aplicare (au doar responsabilitati de planificare strategica) si autoritatile numite sau alese – puteri selective esentiale, planifica si aplica strategiile pentru rezolvarea problemelor majore. CJ a optat pentru ultima varianta, care presupune formarea unui consiliu al zonei metropolitane, compus din primarii localitatilor implicate, cu vot egal.
In acest caz, primariile isi pastreaza capacitatea administrativa, dar deciziile strategice se iau in comun. Consiliul metropolitan va trebui sa fie dublat de un executiv, format din directii, iar, ca personal, fie specialisti proveniti din actualii consilieri judeteni sau locali, fie candidati pe aceste functii la viitoarele alegeri.
Sosele catre autostrada si metrou usor
Forul judetean a identificat mai multe microregiuni, denumite unitati teritoriale de planificare locala (UTPL).
Aceste asocieri de localitati cu interese comune sunt grupate pe cele patru zone de dezvoltare: Valea Ierii - Baisoara - Iara profilate pe turism si zootehnie, Ceanu Mare-Frata-Tritenii de Jos – agricultura si constructii balastiere, Poieni-Negreni-Ciucea-Sancraiu – captarea apei si productie de mobilier, Taga-Geaca-Fizesu Gherlii- Buza-Catina-Sanmartin – gaze naturale, piscicultura.
Pentru pregatirea zonei metropolitane, CJ va aduna mai multe proiecte de investitii in infrastructura, pe care le va livra "la pachet" pentru finantare UE, din viitoarele fonduri de coeziune structurala.
Sunt vizate amenajarea variantelor de ocolire ale municipiului Cluj-Napoca si drumurile de acces la viitoarea autostrada Brasov-Bors – 200 de milioane de euro, infiintarea unor linii de tren rapid/metrou usor dinspre Cluj catre Gilau si Apahida (cu finalizare pana in anul 2013) – 50 de milioane de euro sau infiintarea unui nou terminal de calatori, a unui terminal de marfa si prelungirea pistei la Aeroportul International Cluj Napoca – 40 de milioane de euro. Pachetul de proiecte ale CJ Cluj va fi expediat catre UE pana in luna decembrie, pentru ca anul viitor sa poata fi pus in aplicare.
Prima care a facut pasi spre "metropolizare" a fost Compania de Apa Somes (fosta Regie Autonoma Judeteana Apa-Canal), care s-a transformat in societate pe actiuni, preluand serviciile respective din mai multe localitati din judetul Salaj.
Satele vor disparea
Transformarea Clujului in megalopolis ar presupune inglobarea obligatorie a judetelor invecinate. Si nu numai. In Japonia, megalopolisul "Tokaido" Tokyo-Osaka-Kobe a presupus instalarea unui tren cu viteza de 500 km/h si a unei retele optice in care Internetul se incarca instant.
Megalopolisul BosWash (Boston-New York-Washington-Philadelphia), cel mai mare din lume, cuprinde 44 de milioane de locuitori, respectiv 16% din populatia SUA, tara care contine 254 de zone metropolitane. In Europa, India, China si Indonezia, megalopolisurile sunt in curs de formare, putand fi amintit Manchester-Birmingham-Leeds (Anglia).
Dictionarul Explicativ defineste aceasta structura drept "o arie urbana foarte intinsa, creata prin includerea succesiva a zonelor suburbane si a oraselor invecinate". Universitatea Berkley da un numar minim de locuitori numai pentru aglomeratia urbana – 100.000 de oameni, ingloband un oras de cel putin 50.000 de oameni.
"Ultima treapta de dezvoltare va fi asa-numitul ecumenopolis, retea urbana care va cuprinde tot Pamantul. Specialistii spun ca agricultura va ocupa numai 5-8% din populatia de pe glob", spune arhitectul sef al Clujului.
Goana dupa fondurile europene
"Peste tot, zonele metropolitane reprezinta un motor al economiei. Este sansa Clujului sa atraga fondurile europene pentru o derivatie a coridorului rutier IV Paneuropean, electrificarea caii ferate Cluj-Oradea sau alinierea aeroportului la normele internationale.
"Concentrati banii pe coridorul acesta!" este mesajul pe care viitorul megalopolis Cluj il poate transmite Uniunii Europene", sustine Claudiu Cosier, director al Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Vest (ADR N-V).
El crede ca avantajul Clujului in raport cu celelalte orase din Transilvania este ca are peste 300.000 de locuitori si ca, fiind un puternic centru universitar, poate sa produca absolventi bine pregatiti.
"Numai din contractele de cercetare cu compania germana Ruwel, Universitatea Tehnica va obtine 21 de milioane de euro", precizeaza directorul ADR N-V.
Infiintarea unei asemenea aglomerari urbane va fi benefica pentru investitori, care vor fi dirijati catre anumite terenuri private, disponibile in functie de profilul lor, crede Adrian Borda, de la Biroul de Urbanism Planwerk. El crede ca dezvoltarea zonei metropolitane ar trebui sa inceapa pe linia Cluj-Napoca - Dej.
"O comuna precum Feleacu nu prea are ce sa ofere ca teren de constructie, pentru ca e situata in panta. In schimb, acolo exista o linie ferata pe care poti sa demarezi o asemenea dezvoltare: cumperi sase garnituri de S-Bahn, care poate sa circule de la Dej la Gilau", sustine Borda.
El crede ca aceasta aglomerare va trebui sa contina si interspatii de teren verde. Megalopolisul, ca urbanizare fortata, produce dezvoltare in interior, dar distrugere in exterior", este de parere arhitectul.
Acesta sustine ca pasii inapoi facuti de Cluj in ultimii zece ani au contribuit, indirect, la ridicarea economica a unor orase precum Zalau, Oradea sau Sibiu.
"Oras mare"
Megalopolis (Megalopoli) este un oras faimos pentru teatrul sau antic. Megalopolis este cuvantul grecesc pentru "oras mare". Este cea mai vestica parte a prefecturii Arcadia (Grecia). Populatia sa, in 2001, era de 5000 de locuitori, fiind singura comunitate aflata in crestere din Arcadia de Vest. Alte orase au raportat pierderi in termeni de populatie in 200
Zonele metropolitane
Avantaje:
Amenajare integrata a teritoriului la nivel regional
Diminueaza dezechilibrele intre centru si zona limitrofa
Creste competitivitatea economica a localitatilor
Management eficient si performant
Dezvoltare durabila
Dezavantaje:
Blocaje in trafic
Poluarea mediului
Colaborare formala, suprapunerea nivelurilor decizionale
Coordonare greoaie intre instrumentele zonale si regionale de planificare
Dificultatea unei politici unitare de utilizare a rezervelor centrale
