Conform ultimelor statistici, Cluj-Napoca este cel mai scump oras din Romania pe piata imobiliara. Preturile la apartamente au ajuns atat de mari, incat este mai rentabil sa construiesti o casa decat sa cumperi un apartament.

De asemenea, se observa si o tendinta tot mai accentuata a clujenilor de a parasi "cutiile de chibrituri" construite in perioada comunista si de a se muta la casa. Zone precum Borhanci sau Lombului sunt tot mai cautate de catre clujeni. In Borhanci au rasarit deja vile si blocuri moderne.

Nu acelasi lucru se poate spune despre zona Lombului. In momentul de fata, acolo se afla doar un teren nefolosit, bun pentru pasunatul vitelor sau oilor eventual. In timp ce in zona Borhanci au fost introduse utilitatile, Lombul nu se bucura de acest privilegiu, costurile pentru viabilizarea zonei putand falimenta orasul de pe Somes.

Faliment pentru Cluj

Timp de mai multi ani, Consiliul Local (CL) al municipiului Cluj-Napoca a elaborat o serie de hotarari prin care se reglementa situatia terenurilor din zona Lombului. Terenul aflat in proprietatea CL a fost parcelat si atribuit tinerilor casatoriti in vederea constructiei de imobile.

Totusi, din 1998, de cand s-a elaborat prima Hotarare de Consiliu Local (HCL) in legatura cu zona Lombului, nu s-au gasit bani pentru viabilizarea zonei, respectiv pentru instalarea utilitatilor, fara de care nu se poate incepe constructia caselor.

Costurile pentru viabilizarea zonei se ridica la 3.000 miliarde lei vechi, adica aproximativ bugetul orasului Cluj-Napoca pe un an. Totusi municipalitatea a gasit o solutie de a viabiliza zona.

Astfel, se va organiza o licitatie publica in care se va stabili o societate care se va ocupa de racordarea imobilelor la retelele de apa, canalizare si gaz. In momentul de fata nu se stie insa exact modalitatea de plata.

"Tinand cont ca primaria nu are bani, ne-am gandit ca, in urma licitatiei pe care o vom organiza, castigatorul sa fie platit fie prin acordarea unui teren, fie ca banii necesari viabilizarii sa fie platiti de catre cetateni", a declarat Sorin Apostu, directorul Directiei Tehnice din cadrul Primariei Cluj-Napoca.

"In momentul de fata nu este stabilit nici macar caietul de sarcini al licitatiei asa ca nu va pot spune mai multe despre aceasta problema. Speram ca in cel mai scurt timp sa reusim sa finalizam caietul de sarcini si sa incepem licitatia.

In momentul in care se va stabili exact care va fi modalitatea de plata pentru societatea care va prelua proiectul, vom face public acest lucru", a incheiat Apostu.

Muma si ciuma

Se pare ca in sfarsit se va gasi o rezolvare pentru zona Lombului, asta, daca solutia municipalitatii nu ar avea anumite mici disfunctionalitati. Astfel, tinand cont ca viabilizarea zonei Lombului costa in jur de 3.000 miliarde lei vechi, primaria va trebui sa ofere la schimb un teren destul de mare.

Mai mult, nu se cunoaste in momentul de fata daca respectivul teren va fi concesionat sau daca va fi vandut catre societatea cu pricina. Iar daca terenul va fi numai concesionat, este posibil ca nu multe firme sa se inghesuie la licitatie.

De asemenea, in cazul in care se va decide ca proprietarii din Lomb vor trebui sa plateasca costurile viabilizarii zonei, municipalitatea s-ar putea sa aiba o mare surpriza cand majoritatea celor care au primit in concesiune parcele in Lomb vor renunta la contract, mai ales cand vor afla ca, pe langa costurile construirii imobilului, vor mai trebui sa plateasca inca aproximativ 10.000 euro, costurile estimative pe care fiecare persoana care a primit in concesiune teren ar trebui sa le plateasca pentru utilitati.

Totusi, solutia ar conveni in principal municipalitatii, care nu ar mai fi nevoita sa scoata la bataie nici bani din vistieria proprie, nici un teren pentru viabilizarea Lombului.

Povesti cu concesiuni

Povestea concesiunilor in favoarea tinerelor familii a inceput in 1998 cand, la ideea fostului primar Gheorghe Funar, s-au atribuit parcele de 300 mp, in toate cartiere Clujului, unui numar de 48 de familii. Tinand cont ca tot mai multe familii adresau cereri catre municipalitate, numarul terenurilor acordate spre concesiune a crescut.

La acest fapt a contribuit si intrarea in vigoare a Legii Nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala. Aceasta lege reglementa conditiile in care o familie putea lua in concesiune un teren aflat in proprietatea autoritatilor locale.

Ca urmare a intrarii in vigoare a legii, numarul solicitarilor a crescut vertiginos. In zona Lombului au primit, conform HCL nr. 25/2004, cate 300 mp, un numar de 369 familii. De asemenea prin HCL Nr. 435/2004, consilierii locali au aprobat listele cu persoanele care urmau sa beneficieze de terenuri gratuite in zona Lomb, respectiv 275 de familii de tineri casatoriti si 1.489 de persoane in baza Legii 15/2003.

Potrivit actelor normative, familiile care au primit terenurile spre concesiune, au obligatia sa inceapa constructia caselor la maxim un an de la finalizarea viabilizarii terenurilor.

Totusi, nici in contractele de concesiune sau in actele normative care reglementeaza statutul terenurilor concesionate catre familiile tinere nu este precizat daca primaria este obligata sau nu sa introduca utilitatile pe terenurile pe care le concesioneaza.

In aceste conditii, primaria poate nici sa nu se mai intereseze de terenurile concesionate, cei care au de pierdut fiind in principal cetatenii carora li s-au concesionat terenurile.

Totusi, potrivit responsabililor din Primaria municipiului Cluj-Napoca, este posibil ca cei care au primit deja terenuri sa nu fie nevoiti sa plateasca costurile viabilizarii terenurilor.

De asemenea, nu este exclus ca cei care vor solicita de acum inainte terenuri in zona Lomb sa fie nevoiti sa plateasca costurile introducerii utilitatilor.