In localitatea Ghiolt din judetul Cluj, situatia a devenit una extrem de tensionata. Comunitatea ortodoxa a purces la demolarea unui lacas de cult greco-catolic, cu numai cateva zile inainte de retrocedarea acestuia.
Biroul de presa al Episcopiei Greco Catolice Cluj - Gherla a declarat: “Cu regret constatam ca, desi am inaintat mai multe scrisori autoritatilor de stat competente referitoare la demolarea abuziva a bisericii din localitatea Ghiolt, judetul Cluj, de catre parohia ortodoxa din localitate, nu s-au luat masurile prevazute de lege.
Cu acelasi regret si urmare comunicatului de presa din partea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului si Clujului referitor la cele intamplate in localitatea Ghiolt, ne vedem nevoiti sa facem urmatoarele precizari despre situatia in cauza.
Invitatia la dialog din partea parohiei greco-catolice din Ghiolt adresata parohiei ortodoxe, al carei termen era fixat pentru data de 15 mai, a ramas fara raspuns. Aceasta invitatie era cu atat mai importanta cu cat ea se inscria in cadrul creat de Legea 182/2005.
De asemenea, biserica din Ghiolt era inscrisa pe lista cu bisericile cerute spre retrocedare inaintata la 30 ianuarie a.c Secretariatului de Stat pentru Culte.
Modul abuziv in care s-a demolat biserica, inainte cu 6 zile de termenul fixat, incalcandu-se atat somatia de oprire a lucrarilor nr.1247/04.05.2006 din partea Primariei comunei Taga, cat si ordonanta presedentiala din partea Judecatoriei Gherla nr.
595/ 09.05.2006 de „sistare a lucrarilor de demolare si construire executate la cladirea bisericii”, dovedeste clar nerespectarea legii si ne pune mari semne de intrebare asupra deschiderii reale la dialog a Bisericii Ortodoxe din Romania.
Prin urmare, afirmatia conform careia „comunitatea ortodoxa a inceput in buna randuiala lucrarile de desfacere a vechii biserici, urmand ca pe locul ei sa fie construit un nou lacas de cult” este total neadevarata.
O alta precizare in sustinerea celor de mai sus este legata de nerespectarea neutralitatii din partea organelor locale ale statului, elocventa in acest sens fiind eliberarea autorizatiei de demolare in regim de urgenta de catre Primaria comunei Taga in data de 10 mai a.c., la o zi dupa demolarea bisericii.
In baza faptului ca, de-a lungul perioadei de timp in care s-au facut demersuri pentru oprirea demolarii lacasului de cult, parohia ortodoxa nu a declarat ca „biserica nu a apartinut niciodata greco-catolicilor”, consideram afirmatia citata la aproape o luna de zile dupa demolarea bisericii, ce odata probata putea lesne anula cererile parohiei greco-catolice, tardiva si irelevanta, in
conditiile in care ea este facuta in momentul cand nu mai exista fizic imobilul in cauza.
In concluzie, daca scopul acestor actiuni nu este acela de a sterge urmele greco-catolicilor din Transilvania, ci este o „actiune fireasca”, cum se explica alte asemenea actiuni de demolare intreprinse in perioada de dupa anul 1990 asupra bisericilor greco-catolice? Spre exemplificare amintim cazurile bisericilor din urmatoarele localitati: Tritenii de Jos, judetul Cluj (demolata in
anul 1995), Baisoara, judetul Cluj (dezmembrata in 14.09.2001), Vadu-Izei, judetul Maramures (demolata in anul 2001), Bont, judetul Cluj (dezmembrata in anul 1996). Ramanand convinsi ca reusita dialogului se bazeaza pe adevar, dreptate, respect reciproc si sinceritate, nadajduim ca nu ne vom mai confrunta cu un asemenea eveniment regretabil”.
