Pe langa ideea programului si banii pentru cofinantare, etape care reprezinta adevarate provocari, lista documentelor necesare contractarii unui proiect din fonduri europene da ameteli potentialilor beneficiari. Ministerul Finantelor Publice a publicat, cu titlu orientativ, nu mai putin de 13 tipuri de acte necesare, in afara proiectului propriu-zis.
Autoritatile, fie ele locale sau centrale, ii indeamna in permanenta pe romani sa faca proiecte, cat mai multe proiecte, pentru ca procentul de absorbtie a fondurilor europene sa nu fie unul rusinos la finele perioadei bugetare de 7 ani a Uniunii.
Piedicile din calea unei finantari de succes sunt, insa, mai numeroase si mai puternice decat orice incurajare: scrierea proiectului - care e musai sa se incadreze intocmai in anumite tipare, teancul de acte si documente cerute, inflexibilitatea evaluarii proiectelor, cofinantarea - inamicul numarul unu al beneficiarilor, dar si complexitatea procesului de evaluare si aprobare a investitiei.
Multi dintre potentialii beneficiari renunta la ideea unui proiect inainte de a ajunge la scrierea lui. Experienta finantarilor din fondurile de preaderare este graitoare in acest sens. “Mi-am dorit foarte mult o ferma pentru albine. Stiam din copilarie cum merge treaba cu extrasul mierei si cu ingrijitul albinelor.
M-am interesat la SAPARD de ce anume am nevoie pentru a beneficia de finantare, dar am renuntat imediat dupa aceea. Mi-a lasat un gust amar toata experienta. Acum sunt convins ca numai cei care au deja multi bani si relatii pe la toate acele institutii de unde aveam nevoie de aprobari au putut sa beneficieze de fonduri“, sustine craioveanca Maria Prezbiceanu din propria experienta.
Accesul la fondurile structurale este chiar si mai dificil, bineinteles, din momentul in care ele vor deveni disponibile. Acest lucru a fost recunoscut de toti specialistii in domeniu si este confirmat si de autoritati.
Imediat inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Ministerul Finantelor a facut publica o lista a actelor necesare pentru depunerea unui proiect, la care se pot adauga si altele in functie de tipicul solicitarii: “analiza economico-financiara, analiza de risc, studiul de fezabilitate, proiectul tehnic - acolo unde este cazul, autorizatia de constructie, avizul de mediu, evaluarea strategica de mediu, documente de confirmare a cofinantarii, detalii privind contributia in natura, titlul de proprietate sau actul de concesiune, documentele contabile ale firmei, cazierul fiscal al persoanei autorizate sa depuna cererea de finantare si al persoanei responsabile de proiect, adeverinta ca solicitantul nu are datorii la bugetul de stat.“
Lucrurile se complica in ceea ce priveste fondurile structurale, la nivelul criteriilor de evaluare, al complexitatii scrierii proiectelor si al multiplicarii mainilor prin care trece o propunere. Pasii urmati in procesul de obtinere a finantarii, conform MFP, sunt numerosi.
Proiectul trebuie sa treaca pe la Organismul Intermediar si pe la Autoritatea de Management, unde este supus verificarii conformitatii administrative, apoi a eligibilitatii proiectului, urmand evaluarea tehnica si financiara, precum si selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare.
Daca ideea de dezvoltare o sa treaca de acest intreg purgatoriu, proiectul este aprobat si se trece la semnarea contractului de finantare.
Mai vreti inca fonduri europene? Inseamna ca aveti mult curaj si bani de dat firmelor de consultanta. Dar chiar si in aceasta situatie, trebuie sa mai treceti peste inca un hop, care cere si el un car de rabdare: aprobarea Programelor Operationale Sectoriale, prin care vor fi alocate Romaniei mult asteptatele fonduri structurale.
