Reteta succesului “baietilor destepti”: cumperi energie ieftina de la producator de stat si vinzi mai scump unui distribuitor de stat. Fratii Dragan au dus reteta la extrem: au intermediat megawati (MWh) intre producatori de energie.

Astfel, Gevco SRL a incheiat la 23 martie 2006 un contract cu CET SA Bacau, producatorul de energie electrica si termica detinut in totalitate de Consiliul Local (CL) Bacau.

Conform directorului societatii clujene, Mircea Dragan, Gevco a achizitionat energie, in 2006, de la complexele energetice Rovinari si Turceni la pretul de 126 lei/MWh si, respectiv, 130,9 lei/MWh. Preturile nu includ taxa de transport a energiei, in valoare de 8,6 lei. in cazul intelegerii dintre Gevco si CET, ambele parti au invocat confidentialitatea preturilor.

ZIUA de Cluj a intrat in posesia unor documente care arata ca cei aproximativ 29.000 MWh vanduti de Gevco la CET au costat 5.606.000 lei, rezultand o medie a preturilor de 193 lei/MWh, in care este inclusa taxa de transport. “CET Bacau este producator si are si licenta de furnizare.

Acesta-i singurul motiv pentru care am putut sa-i vand energie, pentru ca este parte responsabila cu echilibrarea. L-am tratat ca furnizor, nu ca producator”, a explicat Dragan.

Gevco mai tare ca Grivco

Gevco are experienta in intermedierile intre complexe energetice si societati publice. Un raport al Ministerului Finantelor Publice, dat publicitatii la inceputul anului, arata ca societatea clujeana a vandut 882.614 megawati (MWh), in perioada 2004-2006, catre Electrica si doua filiale ale societatii de stat.

Conform presei centrale, si Grivco, societate controlata de Dan Voiculescu, a cumparat energie de la Rovinari si a vandut catre Electrica. Cele doua societati au cumparat energia de la complexele energetice prin negociere directa.

“Grivco este o companie mare. Nu ne comparam cu Grivco. Sigur ca a jucat bine pe piata. incercam sa ne luptam, sa rezistam”, a afirmat directorul Gevco, Mircea Dragan. Presa centrala a notat ca Grivco a cumparat anul trecut energie de la complexul Rovinari la pretul de 58,2 dolari/MWh, adica 162 lei la cursul valutar de atunci.

Pretul este mai mic decat cel negociat de “baietii destepti” din Cluj. “Daca eu platesc de exemplu la Rovinari in 10 zile, e normal sa am alt pret decat Electrica care plateste la 60?”, ne intreaba Dragan.

Sperante in “piata CET-urilor”

“Este intr-adevar mai special contractul cu CET Bacau. Chiar am crezut ca reprezinta o piata foarte buna CET-urile. N-am stiut ca sunt asa rau-platnici”, spune Dragan. Acesta sustine ca va calcula penalitati pentru intarzierile cu care i-a achitat facturile conducerea CET.

Directorul spune ca reprezentantii CET Bacau l-au anuntat ca oferta Gevco este cea mai buna si ca toata tranzactia s-a parafat prin posta si ca nu s-a vazut fata in fata niciodata cu bacauanii.

Directorul Gevco sustine ca in acea perioada nu a incheiat alte contracte de furnizare pentru energia ce o avea contractata de la producatori si ca a considerat ca va obtine un profit mai mare daca o furnizeaza combinatului din Bacau.

Energie vanduta mai departe la E.ON

Directorul economic CET SA Bacau, Vladimir Teisanu, a explicat pentru ZIUA de Cluj ca a ajuns sa incheie un contract cu Gevco, dupa ce conducerea complexului Rovinari i-a numit rau-platnici si i-a trimis la plimbare. Teisanu a spus ca sunt nevoiti sa cumpere energie cand sunt crize pe piata de carbune.

“Anul trecut n-am avut carbune combustibil deoarece furnizorul nostru, SNC Ploiesti, a fost in restructurare. Noi aveam de onorat un contract de vanzare de energie la E.ON Moldova (fosta Electrica Moldova - n. red.), astfel ca am cumparat energia de la Gevco timp de o luna. Am facut castig.

Si cu combinatul Rovinari am avut contract, dar n-au mai vrut cei de acolo sa ne dea energie pentru ca n-am putut plati. Ne-am inteles cu Gevco. Lor le-am platit cu intarzieri. Gevco a fost aleasa de Serviciul management energetic din CET”, a declarat Teisanu.

Acesta spune ca din nou sunt in criza de carbune si ca urmeaza sa cumpere energie, deoarece au de onorat un contract cu Electrica Muntenia Sud.

Directorul CET nu-si aminteste cifrele exacte ale afacerii cu Gevco, afirmand ca “a fost o livrare aproape intamplatoare”. Teisanu este de parere ca societatile de stat ar trebui sa aiba prioritate in cumpararea de energie direct de la combinate. in schimb, intermediarii ca Mircea Dragan protesteaza, afirmand ca atunci nu ar mai fi o piata libera, daca unii ar fi avantajati.

Cat priveste costul curentului dupa toata inlantuirea de furnizori, directorul Gevco a precizat: “Consumatorul casnic plateste pretul reglementat de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei. Cum l-a calculat nu e treaba mea!”

Profit de un milion de euro

Conform Ministerului Finantelor Publice, Gevco a avut in 2004 un profit net de 92,5 miliarde de lei vechi. Afacerile derulate \n anul 2005 au adus castiguri de 3,7 milioane de lei. Conform directorului Mircea Dragan, Gevco a achizitionat pentru furnizare anul trecut 360.000 MWh, aproape toat` cantitatea provenind de la complexele Rovinari si Turceni.

Conform datelor oficiale ale Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei societatile clujene autorizate sa comercializeze energie electrica pe piata libera sunt: Gevco SRL, Enex SRL, Ten Transilvania SRL, Electrogrup SRL si Colonia Cluj Napoca Energie SRL.

“Baietii destepti au facut potul”

ZIUA de Cluj a incercat sa dezlege alaturi de directorul Gevco, Mircea Dragan, misterul controversatilor “baieti destepti”.

Reporter: Cu ce se ocupa Gevco concret?

Mircea Dragan: Gevco este parte responsabila cu echilibrarea sistemului. Ca tu sa poti sa iei energie sa o livrezi la un consumator, trebuie sa-ti asumi consumul acestui consumator. Eu n-am semnat o hartie prin care iau un megawatt de la Hidroelectrica si-l dau unei societati cu un adaos de 2-3 la suta si asta-i tot. Nu merge asa, pentru ca nici un consumator nu consuma liniar.

Deci, dimineata nu-i nimeni la serviciu. incep sa vina la 8, dupa aia isi pornesc utilajele. Unii lucreaza peste noapte, altii nu. Ce inseamna asta? insemna ca el are pe parcursul unei luni o curba de sarcina, care variaza. Aceasta curba de sarcina trebuie monitorizata. De cine? De catre Gevco impreuna cu energeticii societatilor. Care au, care n-au, le facem noi monitorizarea.

In functie de monitorizare, la toti clientii nostri avem un necesar de furnizare de energie, care este calculate si echilibrat prin pietele organizate in Romania.

Firma se rezuma la un sediu si la mutatul de hartii de pe un birou pe altul.

M.D: “Dau un exemplu. Toti consumatorii mei, in ora 10, imi consuma toti 10,4 MW. Eu ce am facut cu hartiile de care spuneti dumneavoatra? Am negociat pe un an de zile 5 MW de la un furnizor in fiecare ora. Mai am un furnizor care mai imi da 3 MW. Eu chiar daca am alea doua hartii, trebuie sa asigur 10,4.

Trebuie sa mai fac rost de megawati pentru a asigura consumatorului curentul, caci el oricum o sa-l consume, ca nu i-l taie nimeni. Daca nu gasesc un alt furnizor sa iau de la el, am varianta PZU (Piata pentru ziua urmatoare - n. red.) Daca nu am nici acolo, imi asum echilibrarea si dupa trei luni imi vin niste costuri imense pe piata de echilibrare. Deci nu este asa simplu.

De ce este nevoie de “baieti destepti” intre producatori si distribuitori de energie?

In momentul in care furnizorii privati au aparut, cand ne-a venit si noua ideea sa ne luam licenta de furnizare, erau niste blocaje financiare fantastice intre producatori si Electrica, pentru ca nu-si platea datoriile.

Producatorii nu aveau bani sa-si cumpere carbune pentru ca Electrica nu platea energia, iar banii catre Electrica nu veneau de la mari consumatori precum SIDEX sau ISCT Campia Turzii, care aveau mari probleme financiare in 2001-2002. in 2004 cand am inceput, am negociat mai multe contracte, dintre care s-a materializat cu societatea Somes Dej. Apoi ne-am orientat si catre alti clienti.

Ce-au facut “baietii destepti”? Au facut potul, unii foarte mare, in functie de ce energie ieftina au avut, unii un profit - daca va uitati pe al nostru din 2005 - de 3%. Nu din hartii, ci din modul de a analiza piata si a vedea pe ce nisa sunt problemele care pot fi rezolvate