Ostilitatea Partidului Social Democrat fata de Traian Basescu este impinsa, pe zi ce trece, la paroxism. La radacina acestei atitudini, sta frica pesedistilor de a isi vedea liderii platind pentru diversele infractiuni comise de-a lungul vremii. In premiera, Expresul de Sud va prezinta fata nevazuta a unor capi ai PSD, ale caror dosare putrezesc in sertarele Departamentului National Anticoruptie.

Sute de fosti cocori, actuale furnici rosii, s-au ingramadit sa jefuiasca Romania, in cei patru ani ai ultimului mandat PSD. Pentru azi, Titu Corlatean, unul dintre junii primi ai social democratilor. Activitatea frauduloasa a lui Corlatean in guvernul Nastase a iesit la lumina datorita suspendatului presedinte de acum, care a solicitat un control amanuntit, efectuat de Curtea de Conturi.

Concluziile raportului au cazut ca traznetul peste capul PSD: sute de mii de miliarde de lei au iesit din bugetul tarii si au intrat in buzunarele purtatorilor de carnet rosu de partid. Fapta se cheama deturnare de fonduri din bani publici si constituie o infractiune grava.

Raportul oficial al Curtii de Conturi a Romaniei arunca o raza de lumina asupra proportiilor jafului si ilegalitatilor din timpul guvernarii PSD si, in acest caz, a implicarii actualului secretar general al PSD, Titus Corlatean, in „sponsorizarea” oamenilor Moscovei de la Chisinau, pe vremea cand era responsabil al Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni.

Raportul, finalizat in acest an si cuprinzand verificari asupra perioadei 2004-2005, are sute de pagini si fotografiaza una dintre cele mai mari nereguli din institutiile romanesti. Cea mai exploziva parte din documentul Curtii este cea referitoare la modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finantarea proiectelor pentru romanii de pretutindeni.

Se demonstreaza astfel, printr-un raport oficial, ca statul a fost prejudiciat cu zeci de miliarde de lei, iar organizatiile care au derulat aceste fonduri trebuie date pe mana Justitiei.

In urma cu doi ani, un functionar al Departamentului a starnit un scandal rasunator, afirmand ca alocarea fondurilor catre romanii din afara granitelor, proces secretizat de Adrian Nastase, s-a facut pe criterii cu totul anapoda.

El afirma atunci ca „fonduri ale statului roman au fost dirijate in beneficiul unor agenti dovediti ai Moscovei, cu implicarea unor cadre corupte din serviciile romanesti”.

Un Memorandum, realizat de un alt functionar al MAE si inaintat Guvernului Romaniei in mai 2005, arata urmatoarele fapte, confirmate acum si de laborioasa cercetare a Curtii de Conturi: in toate proiectele nefinalizate sau defectuos finalizate se intalneste aceeasi ecuatie, prin care un grup restrans de persoane a distribuit clientelar, pe criterii cu totul straine interesului national, sume

fabuloase de bani unor reprezentanti ai unor organizatii din Republica Moldova, fara a urmari finalitatea reala a cheltuirii sumelor decontate.

Acest mic grup de persoane, care include si functionari guvernamentali, precum si persoane care graviteaza in jurul unor centre de putere politica apartinand fostilor guvernanti, se poate face vinovat de abuz de putere, trafic de influenta, deturnare de fonduri si inselaciune.

Pe langa irosirea fondurilor publice si a utilizarii necorespunzatoare a acestora, se adauga dezinformarea cu buna-stiinta a opiniei publice si a autoritatilor romanesti si straine, prin rapoarte si „analize“ lipsite de orice relevanta, prezentate insa drept materiale rezultate ca urmare a unor investigatii costisitoare.

Grupul responsabil de toate acestea si-a propus - si a reusit in mare masura - arogarea rolului de instanta de analiza si interpretare a problematicii spatiului ex-sovietic si, cu precadere, a Republicii Moldova. Dupa cum reiese din controlul CCR, Departamentul Romanilor de Pretutindeni, organ guvernamental, a fost fraudat de acolitii PSD in 2004.

Scandalul alocarii banilor romanesti pentru agentii Moscovei din Republica Moldova, prin semnatura lui Adrian Nastase si a unor importanti functionari ai statului roman, inclusiv Titus Corlatean, a izbucnit, asadar, in 2005.

Oameni ai serviciilor de informatii si grupuri de interese cu conexiuni la varf in fosta conducere a departamentului au obtinut si utilizat fonduri ale DRP, destinate romanilor din afara granitelor, deturnandu-le in beneficiul personal. Mai precis, este vorba de trei organizatii aflate sub tutela lui Corlatean - doua din Iasi si una din Bucuresti - care au prejudiciat statul.

In fapt, Centrul pentru Democratie Iasi, Fundatia Academica Petre Andrei - Iasi si Centrul de Prevenire a Conflictelor si Early Warning - Bucuresti reprezinta intersele aceluiasi grup, membrii lor avand stranse legaturi.

Iulian Chifu, directorul Centrului de Prevenire a Conflictelor si Early Warning, apropiat al lui Titus Corlatean, este unul dintre fondatorii Centrului pentru Democratie Iasi. Doru Tompea, un alt membru fondator al Centrului pentru Democratie Iasi, este si membru al Biroului Judetean al Partidului Social Democrat si a fost directorul de campanie al Uniunii PSD+PUR.

Tompea este, in acelasi timp, presedinte al Fundatiei Academice Petre Andrei, actionar al acesteia si totodata decan al Facultatii de Psihologie din cadrul Universitatii Petre Andrei.

Surse din MAI sustin ca Centrul condus de Iulian Chifu, apropiat si de actualul ministru liberal Teodor Melescanu, a inventat, impreuna cu alte ONG-uri controlate de serviciile de informatii din Ucraina si Republica Moldova, un Plan comun pentru Transnistria.

Prezentata cu fast la Comisia pentru Politica Externa condusa de senatorul PSD Mircea Geoana, facatura prin care se introduceau in spatiul politic idei vehiculate de Rusia a subminat intr-o oarecare masura initiativele Institutiei Prezidentiale a Romaniei in zona.

Atat in boardul Centrului de Prevenire a Conflictelor, cat si intre fondatorii Centrului pentru Democratie Iasi se afla Gabriel Micu, functionar al DRP, consilier si reprezentant special al fostului secretar de stat Titus Corlatean.

Micu a facut parte inca din 1995 din tot felul de comisii guvernamentale, din Consiliul pentru Minoritati Nationale, iar din 1997 apare ca director in cadrul Departamentului pentru protectia minoritatilor nationale, subordonata MAE. Micu este ulterior insarcinat cu interimatul reprezentantei diplomatice din Cipru, pana la sosirea lui Costin Georgescu, iar apoi este numit sef al Directiei Moldova.

Prezenta sa, atat in interiorul departamentului care aloca banii, cat si in organizatiile care primeau banii, reprezinta un conflict clar de interese.

Bugetul Departamentului Romanilor de Pretutindeni, condus de Titus Corlatean, secretar de stat si purtator de cuvant al partidului, a fost secretizat de Adrian Nastase, ceea ce a permis fraudele si suportul mascat al guvernarii PSD in favoarea politicienilor creati si sprijiniti de Moscova.

PSD, prin DRP, a contribuit masiv la sustinerea candidatilor Moscovei la Chisinau, acordandu-le acestora bani si sprijin politic nemijlocit. Chiar seful de campanie al Blocului Moldova Democrata, condus de fostul primar al Chisinaului - Serafim Urechean - a fost un pesedist din Iasi, Cezar Caluschi, partener de afaceri cu Bogdan Solcanu, fiul senatorului PSD Ioan Solcanu.

Agregatul PSD-ului local ii cuprinde pe Tompea, Nechita, Solcanu, la randul lor direct legati de Radu Timofte. Liderul Blocului Moldova Democrata, Serafim Urechean, a sustinut public candidatul Rusiei in Ucraina, Viktor Yanukovici, si echipa sa ruseasca.

In acest timp, seful campaniei lui Yanukovici, Gleb Pavlovsky, a fost si coordonatorul echipei rusesti de campanie a moldovenilor lui Serafim Urechean. Potrivit unor surse publice, Urechean este totodata un apropiat al prim-adjunctului SIE, Silviu Predoiu.

Caracatita infractionala a grupului PSD va intra - sau nu - in atentia DIICOT si DNA. Pana una alta, va prezentam fragmente din raportul Curtii de Conturi privind ilegalitatile patronate de Titus Corlatean.

Actele de control au fost intocmite in urma verificarii Fundatiei Academice „Petre Andrei“ din Iasi, Asociatiei Centrul pentru Democratie din Iasi precum si Asociatiei Centrul pentru Prevenirea Conflictelor si Early Warning din Bucuresti, asociatii si fundatii care au utilizat nejustificat fonduri destinate romanilor de pretutindeni.

Luna trecuta, dosarul a fost inaintat organelor de cercetare penala, neavand, pe moment, caracter public. Prezentarea acestui caz in presa ar putea impiedica pierderea dosarului prin cine stie ce birou de procuror.

Curtea de Conturi a Romaniei, Sectia de Control Financiar - Divizia V - Auditul performantei si al sistemelor informatice; Combaterea fenomenelor de coruptie, frauda, economie subterana si spalarea banilor.

„ [...] In conformitate cu Programul de control, Divizia V - „Auditul performantei sistemelor informatice; combaterea fenomenelor de coruptie, frauda, economie subterana, spalarea banilor“ din cadrul Curtii de Conturi, a efectuat „Verificarea respectarii prevederilor legale privind utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finantarea proiectelor

pentru romanii de pretutindeni“. [...] La cele trei persoane juridice verificate (asociatii si fundatii), Curtea de Conturi a incheiat acte de control prin care s-au retinut unele fapte pentru care exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale, acestea fiind inaintate organelor de cercetare penala.

Mentiuni: Fondurile de la bugetul de stat destinate romanilor de pretutindeni s-au alocat prin intermediul D.R.P. [...] Pretutindeni, D.R.P. a functionat ca structura fara personalitate juridica, in subordinea primului ministru, in aparatul de lucru al Guvernului; ulterior, conform prevederilor O.U.G. nr.

11/2004 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale, D.R.P. a fost preluat in cadrul Cancelariei primului-ministru ca structura fara personalitate juridica, ordonator de credite fiind seful cancelariei; din anul 2005, conform O.U.G. nr. 17/2005 privind stabilirea unor masuri organizatorice la nivelul administratiei publice centrale, D.R.P.

a fost preluat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, unde functioneaza si in prezent. [...] Din documentarea efectuata la D.R.P., precum si din verificarile efectuate la cele trei persoane juridice s-au retinut urmatoarele aspecte: [...] La nivelul D.R.P.

nu a existat o strategie elaborata pe principii de transparenta (cunoscuta tuturor potentialilor solicitanti) prin care sa se precizeze criteriile de selectare a proiectelor; Proiectele destinate romanilor de pretutindeni au fost aprobate fara a se avea in vedere trebuintele tuturor comunitatilor romanesti din strainatate, aspect demonstrat de faptul ca 71% din totalul fondurilor bugetare alocate

si respectiv 34% din numarul total al proiectelor, au fost repartizate romanilor din Republica Moldova. [...] ; Selectarea si aprobarea proiectelor s-a facut fara a se consulta comunitatile romanesti carora le-au fost destinate; D.R.P.

nu a solicitat informatii privind experienta in derularea proiectelor, cat si despre capacitatea financiara si cea privind resursele umane ale persoanelor juridice care au solicitat si primit fonduri bugetare necesare finantarii proiectelor propuse. [...] In fapt, pentru aprobarea proiectelor s-a procedat astfel: Solicitantii depuneau la D.R.P.

o simpla cerere prin care solicitau finantare pentru derularea unui anumit "proiect", precizand prin cererea respectiva si valoarea acestuia.

Din analiza acestor documente s-a constatat ca nu contineau o descriere detaliata a proiectelor si nici in ce fel raspundeau trebuintelor romanilor de pretutindeni si de asemenea nu contineau o fundamentare a sumelor solicitate (nu exista nicio justificare economica a sumei); in baza cererii formulate de solicitanti, D.R.P.

intocmea si aproba "Nota de fundamentare", de regula pana la concurenta sumei solicitate. Mentionam faptul ca nici "Nota de fundamentare" nu continea o descriere detaliata a proiectului si nici o justificare a sumei alocate, ci prin nota respectiva se preciza numai denumirea proiectului si suma aprobata, care in fapt era cea solicitata; in baza "Notei de fundamentare" D.R.P.

incheia cu solicitantii fondurilor bugetare Contractul de finantare care, de asemenea nu continea o descriere detaliata a "proiectului" si nici o fundamentare a sumei alocate; Contractele de finantare au fost avizate de Directia Generala Economica din cadrul cancelariei primului-ministru si aprobate de seful cancelariei in calitate de ordonator de credite.

Referitor la activitatea de urmarire a realizarii proiectelor destinate romanilor de pretutindeni in anul 2004, s-au constatat urmatoarele: La nivelul D.R.P. nu au existat atributii in sarcina personalului pentru efectuarea urmaririi realizarii concrete/faptice a proiectelor, in conditiile in care sumele virate solicitantilor reprezentau fonduri bugetare de valori semnificative.

In consecinta, urmarirea concreta a realizarii proiectelor nu s-a realizat. [...] Referitor la finantarea proiectelor (efectuarea cheltuielilor) precizam urmatoarele: desi efectuarea cheltuielilor bugetare s-a realizat prin parcurgerea fazelor prevazute de art. 52 (1) din Legea nr.

500/2002 privind finantele publice, nu au fost respectate prevederile OMFP nr.1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor. Desi platile au fost efectuate si sub forma de avans de pana la 30%, conform art. 52 (7) din Legea nr.

500/2002 nu au fost respectate prevederile art.52 (8) din aceeasi lege, deoarece nu toate avansurile acordate au fost justificate prin bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate pana la sfarsitul anului.

Rezulta ca, desi s-au cheltuit sume semnificative de la bugetul de stat, nu exista pentru proiecte nicio dovada a modului cum au fost utilizate si nicio dovada ca cineva ar fi verificat faptic realizarea proiectelor si, mai mult, nu au fost stabilite responsabilitati in acest sens.

In ce priveste Ordinul de confidentialitate Nr.536/15.03.2004 emis de conducerea DRP, pecizam ca nicio reglementare (norme, instructiuni si ordine) nu poate fi contrara prevederilor unei legi organice, respectiv Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, iar modul de realizare al unui contract nu poate fi confidential pentru una din parti. Conducerea D.R.P.

a fost asigurata astfel: in anul 2004 - de dl. Secretar de Stat Titus Corlatean; in anul 2005 si in prezent - de dl. Secretar de Stat Mihai Gheorghiu. [...]. Din totalul fondurilor alocate prin H.G. nr.

141/ 2004 pentru anul 2004, in suma de 165.000 miliarde de lei, s-au utilizat fonduri in suma de 147.940 miliarde lei, din care 105.000 miliarde, reprezentand 71% din total, au fost destinate romanilor din Republica Moldova. [...] Sintetizand constatarile prezentate mai sus, reies urmatoarele concluzii: nu a existat in cadrul D.R.P.

activitatea de urmarire a modului de realizare a proiectelor; nu in toate cazurile documentele anexate la deconturile de cheltuieli au fost reale si legale; au fost acceptate si decontate cheltuieli in afara prevederilor legale privind repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare destinate romanilor de pretutindeni; au fost incheiate contracte de finantare intre entitati din Romania si

organizatii reprezentative ale romanilor din afara granitelor, care au continut clauze urmare carora sume importante din fondurile bugetare destinate romanilor de pretutindeni au fost deturnate”.