Ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Laszlo Borbely (foto), explica de ce banii europeni vor putea fi accesati abia la anul. Demnitarul UDMR crede ca PSD nu va intra la guvernare, iar PD va incerca sa induca un sentiment de instabilitate.

Inainte de a deveni ministru al Dezvoltarii regionale, presedintele UDMR, Marko Bela, vorbea despre un proiect al Uniunii referitor la o noua forma de regionalizare. Despre ce proiect ar fi vorba?

Cand am preluat Ministerul, predecesoarea mea (Anca Boagiu - n. red.) mi-a urat doua lucruri. Unu: sa fiu un bun roman si doi: sa nu las in urma mea o gaura alba in mijlocul tarii.

La Harghita si Covasna se referea?

Probabil. Si i-am spus si eu doua lucruri: eu sper sa fiu un bun ministru si eu cred ca sunt un bun cetatean roman, iar in ceea ce priveste aceste goluri, eu sunt un ministru care ma ocup de toate regiunile, sa fie foarte clar. in toata societatea din Romania ar trebui sa discutam mai mult despre aceasta problema a regionalizarii.

Din pacate, in ceea ce priveste regionalismul, inca nu am reusit sa depasim o anumita mentalitate, care aluneca foarte repede spre o credinta a unora ca imediat cei care vorbesc despre regionalizare vor sa federalizeze Romania sau ca vor sa faca nu stiu ce enclave.

E o stupizenie, pentru ca, de fapt, din 2003 exista un document oficial al Federatiei Consiliilor Judetene care spune urmatorul lucru: aceste regiuni de dezvoltare sunt ineficiente, sunt prea mari si trebuie schimbate. Regiunile de dezvoltare, am spus-o si la inscaunarea mea, nu intra in atributiile Ministerului Dezvoltarii Regionale, ci in programul guvernamental. Dar cand vorbim despre regiuni, trebuie sa vorbim de studii.

Si care ar fi concluziile acelor studii?

Cand am fost la Ministerul Transporturilor, ne-am ocupat de dezvoltare regionala si am demarat un concept de dezvoltare spatiala a Romaniei. in cadrul acestei strategii, sunt unele studii pe care le vom finaliza in lunile august-septembrie, care analizeaza, pe baza unor date statistice, pe baza unor cuantificari, care zona e mai saraca, ori mai dezvoltata. Pe baza acestor studii, politicienii pot decide care vor fi aceste noi regiuni.

Care ar fi criteriile de coeziune a acestor regiuni mai mici?

Daca va uitati la actualele regiuni, va spun ca e mult mai usor sa discuti in trei decat in sase, pentru ca sunt foarte multe interese, nu in sens negativ. Trei-patru judete sunt mult mai eficiente in a accesa aceste fonduri. Redesenarea acestor regiuni va putea fi pusa pe tapet in Uniunea Europeana doar in 2009.

Pornesc de la un caz care s-a intamplat la Cluj, unde Directia Regional-Vamala s-a mutat la Oradea, iar mai nou, si Inspectoratul Teritorial in Constructii s-a mutat tot la Oradea.

Un argument pe care, cel putin in ultimul caz, inspectorul de stat constructii, Dorina Isopescu, l-a invocat a fost ca toate agentiile subordonate Guvernului trebuie sa aiba, in teritoriu, structuri corespondente regiunilor de dezvoltare.

Atunci doamna Isopescu trebuia sa lase inspectoratul la Cluj, pentru ca Clujul e centrul regiunii de dezvoltare nord-vest. in mutarea unor institutii este vorba, probabil, si de ambitii locale si probabil si de optiuni politice, cateodata, care nu ar trebui sa fie.

Dar daca ai studii la baza, de exemplu, in cazul de fata, volumul constructiilor, atunci amplasezi centrul unde volumul acestora este mai mare. Dar aceste chestiuni vor fi tot timpul. Credeti ca in Franta, nu ar dori o regiune sa fie la ea centrul unei institutii? Dar acestea sunt lucruri normale, niciodata nu vom putea multumi pe toata lumea.

Noi trebuie sa ne pregatim, insa, proiecte fezabile, pentru ca povestim foarte mult si facem mai putin. Avem, acum, 80 de proiecte pregatite, dar nu sunt destule. Am alocat o suma destul de mare pentru a pregati aceste proiecte.

Va referiti la cofinantarea proiectelor europene?

Nu, cofinantarea este pusa in buget. Aceste sume sunt pentru proiectare, pentru ca proiectarea ar trebui sa fie facuta de autoritatile locale. Si am spus ca nu vom putea termina aceste proiecte decat daca dam bani printr-o hotarare de guvern. De aceea am pornit cu proiectarea, ca atunci cand apasam butonul verde si programul operational va porni, sa avem aceste proiecte.

S-a vorbit mult, mai ales in perioada campaniei pentru referendum, despre absorbtia fondurilor si s-a avansat o multitudine de cifre: ba 2%, ba 4%. Cum stam, de fapt, sau cu vom sta la finele anului?

Eu, acum, pot sa apreciez, chiar daca nu in proportie de 100%, cam cati bani putem sa accesam, pentru ca este un calendar. Cine crede ca Romania, anul acesta, va accesa multe fonduri, se insala, pentru ca programele operationale intra in vigoare in iulie, in cel mai bun caz.

Proiectele, chiar daca sunt pe teava, trebuie aprobate, la nivel de comitet de monitorizare, dupa aceea urmeaza licitatia, care dureaza 60 de zile, dupa care urmeaza executia. in cel mai bun caz, eu pot sa dau un avans anul acesta. Asa a fost, in 2004, si cu celelalte tari. Bani mai multi vom accesa doar anul viitor.

Tot in campanie, se vorbea de cat de mult influenteaza instabilitatea politica relatia cu Bruxelles-ul si, evident, procesul de absorbtie. Cum afecteaza, in mod concret?

Bruxellesul vrea mesaje clare. De aceea, cum am preluat Ministerul, imediat m-am dus la Bruxelles, unde am prezentat un mesaj de continuitate la ceea ce ne-am angajat. Sper ca vom reusi sa urgentam si proiectele care vor urma, si pe acelea care sunt ramase in urma, mai ales la PHARE. De fapt, administratia lucreaza mai departe.

Pai, daca era influentata de disputele politice, care nu au fost putine, nu eram in stadiul in care sa mergem conform calendarului, daca va uitati in economie, dar si in relatia institutionala. Evident, si in capul celor din UE e un semn de intrebare: “Acum ce faceti, schimbati Guvernul sau nu-l schimbati?”. Din acest punct de vedere aceste dispute nu folosesc foarte mult.

Dar ingreuneaza asa de mult?

Nu ingreuneaza asa de mult. Dar si ei (oficialii UE - n. red.) se ghideaza dupa ziare si stiti ce-i deruteaza: inconsecventa. Daca esti consecvent, credibil si predictibil, atunci ei spun da. Si in Italia si in Cehia nu a fost guvern o jumatate de an si au mers mai departe. Deci din acest punct de vedere, eu nu sunt prea ingrijorat.

Cum vedeti dvs, ca ministru UDMR, negocierile pentru o majoritate stabila?

Vor fi dificile aceste negocieri, pentru ca, in primul rand, eu sincer nu cred ca vor fi alegeri anticipate. Noi (UDMR - n. red.) am spus de anul trecut, din noiembrie, ca, la 1 ianuarie, coalitia care a fost, cu tot cu PC, sa stam jos sa vedem daca putem sa mergem mai departe.

Si atunci, daca nu putem, ce facem, ca nu avem majoritate in Parlament? Apoi am alunecat pe aceste discutii, si biletele si amenintari, am ajuns la referendum care va folosi numai atunci cand fiecare va trage concluziile de rigoare, incepand cu presedintele si terminand cu premierul si partidele politice. Daca va fi o majoritate declarata si stabila, nu pot sa spun, deocamdata.

Nu au ajuns discutiile in acel punct in care sa putem spune da, pentru ca o majoritate stabila inseamna unele conditii pe care trebui sa le formulezi, iar, deocamdata, partidele se sfiesc sa spuna, in mod direct, daca sprijina sau nu Guvernul. Eu as dori sa avem o majoritate.

Cu cine vedeti dvs, UDMR, aceasta majoritate?

Din cate vad, dupa aritmetica paralmentara, daca PSD sprijina Guvernul, avem majoritatea, daca putem accepta anumite conditii. Nu cred ca PSD, cu un an inainte de alegeri, sa vrea sa intre la guvernare. O alta varianta e, taras - grapis, sa mergem asa. I-am intrebat pe colegi, la votul final in Parlament, in aceasta saptamana, ce a fost.

La votul final, din 64 de legi, au trecut 63 fara nici un fel de problema. Eu nu vad asa de grava aceasta criza parlamentara, chiar daca nu va fi o majoritate asumata. Evident, PD, care este pe val si pentru ei ar fi nemaipomenit sa fie alegeri anticipate, va face tot posibilul sa arate cu degetul, sa provoace motiuni de cenzura, chiar sa dea un sentiment de mare instabilitate.

Eu zic ca, daca Guvernul este lasat in pace sa lucreze, vom merge mai departe si fara o majoritate parlamentara asumata. Sa lasam acest guvern sa functioneze trei luni, sa vedem programul de guvernare, care este valabil, sa vedem cat se infaptuieste din acesta. Si daca s-a infaptuit, atunci Guvernul poate sa mai functioneze.

Daca nu, poti sa spui ca nu ai facut asta si asta din program si atunci vin cu o motiune de cenzura si incerc sa te dobor, dar nu asa, sa vii cu o motiune doar pentru ca ai dori alegeri anticipate.