In cadrul intalnirii de astazi, 10 mai, a Consiliului Superior al Magistraturii cu expertii misiunii de evaluare a Comisiei Europene mi-a revenit sarcina, printre altele, de a expune punctul de vedere al Consiliului cu privire la data intrarii in vigoare a Noilor coduri.
Si pana la intalnirea de astazi, CSM a sustinut, atat in fata Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei deputatilor, cat si prin comunicate publice, ca Noul Cod civil si Noul cod de procedura civila, trebuie sa intre in vigoare la aceeasi data, intr-un termen rezonabil de la finalizarea studiului de impactasupra noilor coduri, pentru a exista posibilitatea implementarii acestui studiu si asigurarii resurselor umane si materiale necesare in sistemul judiciar.
Sub acest aspect, Consiliul pare sa fi ramas singur consecvent cu punctul de vedere original exprimat de initiatorul celor 4 noi coduri, ministerul justitiei, si singura institutie care intelege sa respecte calendarul adoptat concomitent cu adoptarea propriu-zisa a celor 4 coduri de catre Parlamentul Romaniei.
Noul Cod civil si Noul cod de procedura civila au fost gandite de initiatorul lor din punct de vedere tehnic, Ministerul Justitiei, dar si de Parlament, cel care le-a adoptat ca act de vointa politica, ca fiind complementare, avand in vedere “interdependenta organica dintre norma substantiala si cea procedurala” (MJ, Expunerea de motive la Legea de punere in aplicare a codului de procedura civila.)
Prin chiar expunerea de motive la Noul Cod civil, document cu semnificatie juridica ce a stat la baza adoptarii Codului civil de Parlamentul Romaniei, data intrarii in vigoare a Noului cod civil a fost legata si conditionata de realizarea unui studiu de impact cu privire la efectele acestuia. Mai mult, aceasta masurare stiintifica a impactului noii reglementari urma sa fundamenteze chiar continutul Legii de punere in aplicare a noului cod civil intrucat, cu cuvintele Ministerului justitiei, ”aceasta lege are ea insasi nevoie, pentru a fi elaborata, de un astfel de studiu, pentru ca prin natura ei, va cuprinde masuri punctuale, concrete, de ordin financiar, organizatoric, logistic si de asigurare a personalului, dar si de corelare a numeroase acte normative cu cele ale viitorului cod, ambele obiective neputandu-se realiza decat in urma unei minutioase analize si atente anticipari a efectelor in diverse planuri, a prevederilor codului. Cu alte cuvinte, vorbim despre obiective comune ale studiului de impact si ale legii pentru punerea in aplicare a legii” (MJ, expunerea de motive la Noul Cod civil – Legea nr.287/2009).
De asemenea, daca mai exista vreo indoiala, la momentul adoptarii Noului cod de procedura civila se prevedea in mod expres ca “Legea de aplicare a Noului Cod de procedura civila va trebui sa fie aceeasi si pentru Noul Cod civil, astfel incat aceste doua imporante acte normative – corelate intre ele- sa intre in vigoare la acelasi moment.”(MJ, expunere de motive la Noul cod de procedura civila – Legea 134/2010).
Este evident ca pana de curand intrarea in vigoare a codurilor a fost gandita, inclusiv la nivelul initiatorului lor si al clasei politice, concertat, astfel incat in materie civila ambele coduri sa intre in vigoare la aceeasi data, numai ulterior masurarii impactului lor si luarii masurilor de recalibrare a sistemului judiciar pentru a le face fata, pe de o parte pentru a numai fi necesare modificari improvizate ale actualei proceduri si intrucat calea fireasca si legitima de valorificare juridica superioara a noului Cod civil o reprezinta Noul cod de procedura civila, aceasta si fiind ratiunea existentei lui.
De curand insa, optiunile au fost modificate, iar calendarul rational stabilit odata cu adoptarea noilor coduri este ignorat.
In raportul final al Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor asupra proiectului Legii de punere in aplicare a Codului civil se prevede ca data de intrare in vigoare pentru Noul Cod civil data de 1 octombrie 2011. Camera deputatilor este camera decizionala. Aceasta data pare sa reprezinte o optiune politica comuna a grupurilor parlamentare. Pe de alta parte, Proiectul Legii de punere in aplicare a Noului Cod de procedura civila este abia in etapa de elaborare de catre comisia de experti, urmand sa fie pus in dezbatere publica cel mai probabil in cursul lunii mai sau iunie 2011. Acest calendar intarziat nu va permite parcurgerea etapelor obligatorii dinaintea dezbaterilor parlamentare, a procedurii de aprobare si promulgare, in timp util, pentru a intra in vigoare la aceeasi data cu Noul cod civil.
Acesta este contextul in care s-a conturat, intempestiv, ideea intrarii in vigoare a codurilor de drept substantial la date diferite de data intrarii in vigoare a noilor proceduri, respectiv Noul Cod civil si Noul cod penal sa intre in vigoare la data de 1 octombrie 2011, iar Noul Cod de procedura civila si Noul Cod de procedura penala sa intre in vigoare la o data ulterioara, inca neprecizata.
Studiul de impact asupra noilor coduri nu este finalizat, cea mai optimista data pentru aceasta fiind august 2011. Stabilirea unui termen de intrare in vigoare a codului civil atat de aproape de cel al finalizarii studiului de impact face ca intreg efortul de estimare a impactului sa fie iluzoriu si un simplu exercitiu demagogic. Este evident ca intr-un interval atat de scurt nu vor putea fi implementate niciun fel de masuri de pregatire a sistemului judiciar care ar reiesi din concluziile studiului, cu atat mai mult cu cat acestea nu beneficiaza de finantare in exercitiul bugetar in curs.
De vreme ce insusi initiatorul Noului Cod civil si Parlamentul Romaniei apreciaza, asa cum am aratat, atat in 2009 cat si in 2010 ca noua reglementare nu va putea fi pusa in aplicare decat ulterior realizarii unui studiu de impact si a introducerii masurilor tehnice de pregatire a sistemului judiciar, devine evident ca studiul de impact poate deveni un nou caz de cheltuire nerationala a unor importante fonduri publice (peste 1 milion euro).
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
