8. O categorie aparte de candidati din lista Coalitiei pentru Guvernare Curata erau fosti membri ai PSD &co. trecuti dupa schimbarea de putere din 2004 la partidele aflate la guvernare, si ajunsi ulterior in cursa pentru sefia CJ din partea acestor partide. Candidati care adaugau traseismul cel mai ordinar la alte motive pentru a fi pe lista respectiva. Traian Dobre sau Ilie Morega pentru PNL si Marin Ionica, Dan Nitulescu si Marius Gerard Necula pentru PDL.
Pentru aceasta decizie a partidelor fostei Aliante s-ar putea aduce argumentul de bun-simt ca astia sunt oameni de succes pe plan local, ca in politica pragmatismul bate moralitatea etc. E genul acela de bun-simt care de fapt simte foarte rau cum stau lucrurile : toti cei enumerati mai sus au pierdut alegerile, si inca de pe locul trei. Nu spun ca partidele au ratat competitiile exclusiv pe mana lor, si ca oricare altii in locul lor ar fi patit la fel; nu stiu asta. Dar PNL si PD-L au avut oricum de pierdut defiland cu astfel de candidati!
9. Am vazut si eu ce-a fost in comuna Stefanesti, acolo n-au mai fost alegeri ci un fel de licitatie prost organizata si violenta. A scris Sorin Ionita ce e de facut in acest caz : reorganizarea administrativa. Si ce ar mai trebui adaugat este ca episodul respectiv, si altele similare, mai putin mediatizate, au fost facute posibile de lipsa de vointa sau de putere a institutiilor statului, si in special a justitiei penale, de a asigura respectarea legii. Problema e generala, dar in domeniul electoral se vede poate cel mai bine. Pur si simplu pare ca degeaba avem legislatie pentru alegeri si interdictii puse acolo, ca oricum nu conteaza. De la finantarea partidelor si costurile de campanie si pana la procesul de vot si apoi la numaratoarea voturilor, legea este aplicata la mica intelegere (intre partide) sau nu e aplicata deloc.
Sa le luam pe rand, trecand rapid peste contraventii. Promisiunea sau plata cuiva pentru a vota intr-un fel sau in altul e infractiune. A permite cuiva sau a vota, cu buna stiinta, atunci cand nu ai acest drept, e infactiune. A impiedica pe cineva sa voteze, infactiune. Legea cere parchetului sa se auto-sesizeze in aceste cazuri. Doar ca nu sesizam nici o autosesizare, sau vreun rezultat palpabil al ei. Nota bene, nu e vorba de suspiciuni – nu ca ele n-ar fi si asa cat se poate de intemeiate. Sunt oameni care o spun, sunt inregistrari, sunt inscrisuri. Degeaba. Aceleasi probleme au fost si acum patru ani la alegerile generale; la o scara mult mai mare. Ce s-a ales de scandalul fraudelor din 2004? Nimic.
Ei bine, atunci o sa tot avem astfel de cazuri, mai mici sau mai mari, cat timp n-o sa se aleaga nimic, cat timp justitia o sa se faca ca ploua, cat timp nu vom avea cateva condamnari penale. E inevitabil, banii sunt multi, tentatia e mare, riscul pare a fi minim.
10. Iar asta duce la o degradare. Desi astfel de episoade sunt grave, mass-media tinde sa le prezinte intr-un registru mai degraba ironic. In consecinta, publicul tinde sa le perceapa ca pe un fel de fapt divers. Pervertirea unuia din instrumentele fundamentale ale unei democratii este prezentata ca un fel de spectacol sau circ. Pe undeva pe buna dreptate. Cine a mai vazut clovni arestati? Circul si alegerile din Romania sunt locurile unde se pot petrece lucruri scandaloase fara ca autoritatilor sa le treaca prin cap sa intervina.
Comenteaza pe Inventarul Stricaciunilor Politice.
