Pana acum, pe fondul dinamicii extrem de accentuate a cresterii preturilor mondiale la alimente, doua lucruri sunt sigure.
Pe de o parte, stim ca actualul deficit comercial este puternic alimentat de importurile mai ieftine, incurajate in mod evident si de catre retelele de retail. Absenta reactiei transforma piata romaneasca in scena celor mai dure experimente in materie de preturi de consum. Producatorii agricoli si fermierii romani acuza vehement „embargoul" supermarketurilor. Ei considera ca preturile alimentelor la noi sunt printre cele mai mari din UE din cauza lipsei concurentei deschise intre produsele romanesti si cele de import, dictata de politicile marilor magazine.
Pe de alta parte, in lipsa unei baze de date amanuntite, analistii nu au dat inca un raspuns la o intrebare fundamentala: care sunt preturile de echilibru pe piata romaneasca.
In aceste conditii, retinem doua dintre scenariile posibile:
- Daca pretul practicat de supermarketuri este pretul de echilibru, suportat de piata (asa cum spun asociatiile de producatori), atunci abuzurile tin strict de distributia neloiala a profiturilor intre producatori si distribuitori. Comportamentele de pe piaţă ar trebui deci normalizate de catre Consiliul Concurentei, Parlamentul urmand sa acopere la nevoie carentele legislative.
- Daca pretul practicat de supermarketuri este superior nivelului de echilibru, atunci intrebarea devine: cum reactionam pe o piata libera? Asteptam cu mana intinsa, blocati in gandirea conventionala a statului maximalist, sau cautam noi solutii antreprenoriale? La o adica, consumatorii ar putea beneficia de alternativa magazinelor mici, de cartier, a pietelor traditionale de desfacere sau a achizitiilor on-line. Dar nu numai.
Perceptia generala este ca supermarketurile abuzeaza si practica scumpiri artificiale. Numai ca abuzul apare in conditiile unor pozitii dominante care deformeaza negocierile corecte. Or, in Romania, supermarketurile nu detin inca pozitii dominante clare si, ca o consecinta, nu au cum abuza de ele. Anul trecut primele cinci lanturi de supermagazine detineau abia 35% din piata romaneasca. De ce au cazut distribuitorii romani cu ridicata victime, pana nu demult atat de pasive, practicilor internationale abuzive?
In plus, initiativele legislative nu rezolva problema nivelului preturilor, ci pe cea a transparentei contractelor. Chiar si intr-o situatie de oligopol, interventia regulatorului nu garanteaza diminuarea preturilor. Avocatii marilor lanturi de magazine vor deveni rapid experti in eludarea barierelor legale. Micii producatori si consumatorii nu vor avea nici un beneficiu. Solutiile reale tin tocmai de limitarea birocratiei, de crearea conditiilor necesare aparitiei concurentei, astfel incit producatorii si distribuitorii cu ridicata sa aiba o alternativa la vanzarea prin intermediul supermarketurilor.
Posibila solutie: magazinele de proximitate
De pilda, asociatiile de producatori romani ar putea sa dezvolte o retea de magazine de proximitate, care sa atraga simpatia cumparatorilor si, eventual, chiar sa practice preturi competitive fata de cele ale supermarketurilor. Calitatea exceptionala a produselor sub avantajul specializarii poate justifica si preturile superioare celor din supermarketuri – vedeti, de pilda, buticurile de ciocolata, vin sau branzeturi din toate marile orase ale lumii impanzite de supermarketuri.
Costurile necesare infrastructurii si logisticii ar putea fi evitate prin dezvoltarea unor centre de distributie on-line. Desi momentan procentele ne dezavantajeaza, 70% dintre romani neutilizând deloc internetul, perspectivele comertului electronic sunt optimiste. In plus, peste jumătate dintre europeni sunt utilizatori constanți ai internetului. Ei reprezinta peste 250 milioane de potentiali consumatori.
Alte posibile strategii:
- Interzicerea interdictiilor absurde impuse comerciantilor si asigurarea dreptului producatorilor de a vinde produsele direct oricarui magazin de cartier. Cum? Apeland la forta persuasiva data de asocierea tuturor asociatiilor de producatori in batalia comerciala a negocierilor.
- Extinderea spatiilor alocate pietelor taranesti la orase de catre administratiile locale.
- Modelarea culturii de consum: francezii si japonezii sunt constienti ca in fata optiunii intre produsele nationale si cele straine, bunastarea lor tine de achizitia primelor. Calitatea ofertei ramane o conditie esentiala si ea poate prima in fata pretului.
Din pacate, agricultorii si fermierii, de fapt mare parte a producatorilor romani, pot fi acuzati de neadaptare la principiile concurentei libere, de incapacitatea de a furniza constant volume mari de produse, de lipsa aptitudinilor de negociere si oferta a unor discounturi atractive. Poate fi stimularea fiscala o masura utila a cooperarii producatorilor agricoli in ferme puternice sau in organizatii care sa propuna o oferta comuna? Ar reactiona piata la un astfel de imbold?
Din contra, initiativele romanesti precum cele legate de reducerea TVA la produsele alimentare de baza la 5% se rasfrang in mare parte asupra importurilor si mult mai putin asupra producatorilor locali. Si asta pentru ca am reusit „performanta” de a deveni importator net de produse alimentare. Apoi, vanzarea produselor alimentare primare restrictionate in pietele traditionale locale doar la producatori sau la rudele de gradul I si II ale acestora continua sa limiteze libertatea economica. Masura este justificata ca o lupta impotriva bisnitarilor.
Birocratia suplimentara primeste rapid aplauzele presei, cu totii stiind ca mass-media insasi traieste din publicitate. Supermarketurile aloca fonduri in acest sens, iar micii intreprinzatori nu. Tandemul asociatiilor de producatori poate sa intervina si in acest sens.
Nota: Andreea Vass este cercetator la Institutul de Economie Nationala si consilier la Parlamentul European



















In al 2lea rand Romania este pe locul 2 in lume la fraude cu carduri, Dumneavoastra aveti incredere sa va dati datele de pe card la un magazin virtual romanesc?
Online inseamna incredere principala problema e ca una iti zice/arata pe internet alta e produsul, dupa ce ti-a luat banii...
In momentul de fata publicitatea online in ro este la nivelul de 8M euro... care este extrem de putin, am vreo 5-10 prieteni din USA care castiga mai mult decat toate castigurile din Romania din domeniu.
Asta este o solutie de viitor, dar mai trebuie dezvoltata infrastructura pana una alta.
D-na Vax, care pe deasupra mai si lucrati la Parlamentul european, ma mir ca nu stiti ca in toate tarile europene Statul ia masuri pentru contracararea abuzurilor comise de multinationale, nu doar in Ro.
Ba mai mult chiar, producatorii romani sunt cam lasati de izbeliste de autoritati in fata multinationalelor, in comparatie cu producatorii din tari precum Franta sau Germania.
~Nautilus
Vedeti dumneavoastra, cu cit sint mai multe reguli birocratice, cu atit corporatiile sint mai favorizate in competitia cu firmele mici.
Trebuie doar putina educatie cu privire la net si n-o sa ai nici o problema
Chiar atat de inepta ai devenit de nu vrei sa explici unui om simplu ca bucuria unor preturi mici are in spate falimentul lui fii-su si nora-sa, angajati la un SRL obisnuit? Spune-le madam celor tineri ca singura sansa de a trai neingenunchiati este sa faca politica,fotbal ori sa emigreze pentru munca, adica sa lase miliardarii de maine fara sclavi de limba romana.Nu intelegi ca aceasta "SUVEICA" este un alt boom pentru baietii destepti din administratia de stat, media si retail?Vrei sa-ti confirm ca produsele Delhaize din RO (Megaimage) sunt mai scumpe decat in NL.la aceeasi firma?Misca-ti poponetzul pana la Bursa-Bru. si intra in primul magazin 365. Sau esti intretinuta(nu doar ca bursiera) a statului RO si-ti este jena sa cumperi real pentru ca esti doritoare de plata on-line si virtualitate?..unde esti “Second Live”?! Crezi d-na Vass ca Micky SPAGA, Popescu DIP, D-na Tamara o sa-si tranzactioneze castigurile si cheltuielile printr-o banca RO ca sa poata cineva sa-i faca cash-flow-ul? D-na Vass dormiti linistita, statul sunt ei, iar bursa d-voastra va fi transferata electronic on-line.
In Romania s-a creat un oligopol in domeniul vanzarii cu amanuntul de produse alimentare, reprezentat de marile lanturi de supermarketuri, un numar redus de firme. Oligopolul este, prin definitie, o forma a concurentei imperfecte, la un pas de monopol. Oligopolul in nici un domeniu nu este in avantajul consumatorului.
Piata controlata de un oligopol nu este libera, asa cum fals pretindeti!
Sugestia dvs legata de crearea de mici magazine nu are nici o legatura cu subiectul, micile magazine nu mai exista nici unde in Europa decat pentru produse de nisa, care nu se gasesc in supermarket.
Exista in Romania o lege a contractelor abuzive, insa ea nu se aplica decat pentru contractele incheiate intre comerciant si consumator (legea 193/2000). Aceasta mica "scapare" face ca supermarketurile sa poata abuza in orice fel doresc de furnizori, care nu se pot lupta in nici un fel cu un oligopol.
De ex Carrefour impune furnizorilor sa nu livreze nimanui produse la un pret inferior celui afisat de Carrefour la raft! Cu alte cuvinte Carrefour a rezolvat problema concurentei. Rezultatul: furnizorul va putea lucra numai cu Carrefour, care stiind lucrul asta il va impovara cu taxe de tot felul. Furnizorul va include acele taxe in pretul produselor, la care se adauga adaosul supermarketului, iar consumatorul final plateste tot. Carrefour a eliminat concurenta, i-a pus cizma in gat furnizorului si il jupoaie pe client. Iar dvs considerati ca e ok. E libertate, deci e permis orice, nu? Sigur, o sa spuneti ca furnizorul nu e obligat sa semneze un contract care nu-i convine. Asa ar fi daca nu ar exista oligopol pe piata si toti ceilalti posibili parteneri de afaceri nu ar practica acelasi joc, obligand practic furnizorul sa accepte conditiile unuia dintre ei.
In conditiile existentei unui oligopol interventia statului nu mi se pare doar binevenita, ci de-a dreptul necesara. Nu pentru a stabili preturi ci pentru a stabili reguli.
Mai studiaza niscaiva economie!
- producatorii agricoli nu pot – si nu trebuie – sa fie si vanzatori deoarece de la lectiile de istorie stim ca dupa trecerea de epoca primitiva omenirea s-a specializat, prin aparitia diviziunii muncii – primul si cel mai fenomenal motor de crestere economica din istorie; un agricultor nu poate fi simultan la munca campului – solicitanta si vara dar si iarna, de dimineata pana seara, dar si in piata ca sa vanda produsele muncii sale;
- comertul nu este o simpla vanzare – a unor cantitati mici de produse – ci implica procedee si costuri pentru depozitare, ambalare, prezentare.
- problema preturilor mari din piete (mari fata de veniturile mici ale unei parti importante a populatiei) avea si are la baza oferta insuficienta de produse alimentare; in fond pietele erau si sunt MAGAZINE si este anormal ca ele sa fie controlate de primarii. Culmea este ca nimeni si nimic nu impiedica crearea de piete private. Au si fost create cateva asemenea piete in Romania dar, in general, proprietarul unui asemenea teren a inteles potentialul crescut pe care il aducea realizarea unor constructii cu suprafata desfasurata mai mare. In loc sa discute de introducerea de mercuriale, politicienii si opinia publica ar fi trebuit sa sprijine aparitia mai multor magazine/piete, inclusiv prin punerea la dispozitie de terenuri din domeniul statului sau al consiliilor locale.
Agricultorii si fermierii, ca majoritatea populatiei Romaniei, destul de inculta d.p.d.v. economic, nu iteleg conceptul abstract "piata libera" si , bineinteles, asteapta ca politicienii sa le rezolve problemele precum in opera lui Caragiale, Conu Leonida fata cu reactiunea!
Eu mi-am scris parerea aici:
http://calarasiblog.wordpress.com/2008/03/15/razboiul-preturilor/
Culmea este ca tocmai aparitia marilor supermagazine a aratat ca domeniul privat poate asigura preturi mai mici in conditii de comercializare mult superioare (ar trebui sa ne gandim si la asta, ca si la costurile implicate de respectarea normelor mult mai stricte din domeniul sanitar-veterinar!).
Exista evident riscul ca marile magazine sa profite la un moment dat de pozitia lor, cum au profitat si producatorii (aparent respectabili) din industria romana a cimentului cand s-au inteles asupra preturilor pe piata!
Sunt insa in Romania proiecte concrete care pot remedia o parte din probleme, nesustinute insa corespunzator, cum este Piata de Gros, care, in prezent, (pe cuvant!), comercializeaza in principal banane (!!) – fruct national, nu? Un alt proiect se refera la inregistarea, promovarea si sustinerea produselor traditionale iar potrivit chiar declaratiilor ministrului agriculturii – Dacian Ciolos – membrii guvernului nu inteleg de ce este necesar.
Originea problemelor – prezente sau anuntate – legate de comercializarea in supermarket-uri, nu este neaparat in vecinatatea imediata iar lantul de evenimente care duc la scumpirile din astfel de spatii comerciale, porneste de mult mai departe. Cei cu putere de decizie in Romania au, prin traditie, vedere scurta si actioneaza asupra efectelor (ca sunt mai aproape de noi!) decat asupra cauzelor.
Departe de noi gandul de a ingradi piata libera si clar functionarea ei poate fi doar pe reguli bazate pe concurenta.
Sigur solutia "CBA" nu merge, dar oare nu implementarea ei a fost problema?
In toata Europa baza productiei primare o reprezinta "Cooperativa" in sensul de asociere, chiar si unele dintre marile lanturi au fost la inceputuri asociatii de producatori pentru desfacere. Cred ca timpul asocierilor pentru a face si agricultura si productie si desfacere, a cam trecut. Exista deja specializari pe domeniu si care chiar functioneaza.
Problema apare la cadrul legislativ concurential ce a ramas la nivel de producator si nu a avansat si la comerciant. Probabil ca in urmatoarea perioada si la noi se vor aplica cateva modele din UE, poate chiar venim si cu ceva nou pentru ca in jocul concurential sa nu se mai poata folosii "pozitia dominanta".
Statul minimal este una din marotele Bruxelleselui si ale doamnei autoare. Ghinionul lor este ca nu sunt bagati in seama nici de Anglia, nici de Franta, nici de Gremania. Cand a izbucnit criza subprimelor au dat fuga la " satul Minimal" sa-i scoata din rahat nu social -demovratii, nu oamenii saraci, ci mari presedinti de banci: Bearn Sterns, Northern Rock. De unde se vede ca statul este bun doar sa sa-ti faci treaba cu el, pe urma te apuci sa-l denigrezi. Teoria cu statul minimal este pentru praf in ochi la fraieri, aruncat atunci cand vrei sa-ti faci de cap.
E uimitor cum doamna cu pricina nu vede monopolul multinationalelor. Chiar si atitudinea lor in acest scanadl a fost concertata. Iar una dintre consecintele acestui monopol este distrugerea producatorilor romani. Poate unul din putinele sectoare economice autohtone, care incearca sa mearga. Deci, in spatele expresiei" distributia profitului" se ascunde o politica de eliminare a producatorului intern. Supermarketurile sunt unul din canalele prin care se alimenteaza importuri de calitate indoielnica, si care au dezechilibrat in ultimul hal contul curent. Chiar si Parlamentul European ancheteaza Carrefour, Auchan si Leclerc de cartelare
'Pretul de echilibru" este o notiune teoretica, buna doar sa desenezi corect curba cererii. N-am auzit niciodata vreun cumparator sa spuna vreunui vanzator ca "pretul de echilibru...'' Supermarketurile pot practica orice pret si practica, batandu-ne la cap cu insolenta ca ele fac praf preturile. De fapt, fac pref consumatorul.
Romania nu are legi in acest sector. De aceea isi fac de cap supermerketurile.