Săptămâna trecută, Șerban-Constantin Valeca, responsabil pentru cercetare și inovare în Guvernul Grindeanu, a stabilit, prin ordine de ministru, noua componență a consiliilor consultative. Presa, dar și o parte a comunității academice, au reacționat deja prin comentarii foarte critice la publicarea ordinelor amintite. Printre altele, ministrului Valeca i se reproșează faptul că nu a organizat o dezbatere publică autentică premergătoare acestor decizii și că a ignorat aproape în totalitate cele mai importante universități din România, membre ale consorțiului Universitaria, aflate nu doar în topul numărului de studenți și cadre didactice, ci și în cel al clasamentelor științifice naționale. Astfel, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj are în cele patru consilii consultative doar un singur reprezentant, dintr-un total de 96. Asemănător se prezintă situația și în cazul Universității din București, al Universității „Alexandru-Ioan Cuza” din Iași și al Universității de Vest din Timișoara. În schimb, în noile consilii și-au găsit loc sindicaliști, persoane angajate politic sau contestate academic.

Flavius Solomon Foto: Arhiva personala

Ceea ce a scăpat însă până acum ochiului public critic este repartizarea inechitabilă pe domenii a locurilor în cele patru consilii. În acest sens, exemplificarea cea mai la îndemână și edificatoare este aceea a Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS), mandatat de foarte mulți ani cu gestionarea cercetării fundamentale din România. De altfel, și prin noul regulament de funcționare semnat de către ministru, în aria de responsabilitate a CNCS au fost păstrate competențe definitorii pentru organizarea cercetării fundamentale: gestionarea programelor-cadru din planul național de cercetare; identificarea și validarea experților evaluatori; stabilirea indicatorilor de performanță pentru evaluarea calității cercetării din universități, inclusiv a școlilor doctorale; acreditarea revistelor științifice și a editurilor din România.

Cu atât mai surprinzător este faptul că din cei 21 membri ai CNCS doar jumătate provin din marea arie a cercetării fundamentale. Sunt, în schimb, suprareprezentate institutele naționale de cercetare-dezvoltare, pentru care (să înțelegem?) există alte două consilii consultative, respectiv Colegiul pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI) și Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare (CNTTI). Și mai grav, din cele câteva locuri rezervate cercetării fundamentale, științelor umaniste, care reprezintă peste 10% din totalul membrilor comunității academice românești, nu le-a revenit în noul CNCS nici unul.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro