Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Mario Vargas Llosa, Isaiah Berlin si moralitatea limitelor

de Vladimir Tismaneanu     Contributors.ro
Luni, 28 martie 2016, 22:03 Actualitate | Opinii

Vladimir Tismaneanu
Foto: Arhiva personala

Mario Vargas Llosa implineste azi, 28 martie, 80 de ani. Este nu numai un imens scriitor, ci si un mare prieten al societatii deschise, Atunci cand destui intelectuali s-au prostituat ingenunchiind in fata tiranilor, Vargas Llosa a articulat filosofia demnitatii. Pentru mine si prietenii mei de idei, pentru toti care iubesc libertatea, opera sa literara si morala ramane o vesnica sursa de inspiratie. Iata omagiul pe care l-am scris cu prilejul acordarii Premiului Nobel pentru literatura.

Mario Vargas Llosa este nu numai un formidabil romancier, dar si un eseist de mare forta, interesat, as zice chiar fascinat, de pulsul ideilor in lumea de azi. In cartea sa de eseuri tradusa in engleza sub titlul “Making Waves” (Farrar, Straus and Giroux, 1996) sunt incluse texte despre Marx, Camus, Sartre, Simone de Beauvoir, Bunuel, Faulkner, Fernando Botero, despre Sendero Luminoso si Nicaragua sandinista, despre invazia Cehoslovaciei in 1968 si multe alte teme de maxim interes. Este publicata in volum scrisoarea adresata de Vargas Llosa in 1971 lui Haydée Santamaria (fosta luptatoare de guerrilla devenita demnitara de varf a regimului comunist avea sa se sinucida in 1980) in care isi anunta ruptura cu tirania castrista ca riposta la prigoana declansata impotriva scriitorului disident Heberto Padilla.

Despartirea scriitorului peruvian de utopia absoluta si absolutista de sorginte marxista incepuse de fapt in august 1968 cand, in dezacord cu Fidel Castro si atatia intelectuali stangisti din America Latina, condamnase interventia militara din Cehoslovacia, suprimarea experimentului “socialismului cu chip uman” de catre exponentii socialismului tancurilor. Mario Vargas Llosa nu a renuntat la idealul justitiei sociale, insa a inteles ca aceasta este o simpla himera in absenta libertatilor politice. In consens cu Camus, el sustine moralitatea limitelor, ideea ca nu scopul scuza mijloacele, ci invers, ca utopiile sunt indispensabile cata vreme sunt relative si se mentin in domeniul imaginatiei, deci nu se transforma in retete pentru subjugarea si injosirea individului. Liberalismul lui Mario Vargas Llosa este unul al luciditatii, al modestiei epistemice si al decenţei. Adversar al oricarui despotism si al religiilor seculare cu programe mantuitoare, al ersatz-milenarismelor, el nu si-a limitat criticile la Castro, Ortega, Chavez ori Evo Morales. Indignarile lui Vargas Llosa nu sunt selective. Despre generalul Augusto Pinochet a scris in termeni la fel de duri, numindu-l “un ucigas si un hot”. Critica radicalismului de stanga este pentru Vargas Llosa incompleta daca se ignora obscurantismul autoritar al diversilor caudillos de dreapta.

Reiau aici cateva din ideile eseului despre Isaiah Berlin, unul dintre cei mai influenti ganditori liberali ai timpurilor noastre. As mai adauga ca reprosul admirativ care strabate finalul acestui eseu a fost formulat inaaintea publicarii cartii lui Isaiah Berlin “The Crooked Timber of Humanity” in care ilustrul ganditor britanic se ocupa exact de zona “intunecata” a spiritului modern, de variile incarnari ale romantismului politic si de revolta impotriva rationalismului, scientismului si pozitivismului. In acea carte, Berlin apare mult mai putin optimist, mai putin devotat serenitatii iluministe decat in volumele sale anterioare. Cat priveste chestiunea a ceea ce se cheama progres, nu voi uita randurile Nadejdei Mandelstam care spunea ca Osip Mandelstam avea doar cinci ani cand a auzit acest cuvant “progres” si a izbucnit in plans. Cei care luam in serios lectiile veacului al XX-lea stim de ce.

Pentru Vargas Llosa, Isaiah Berlin este “un filosof ‘reformist’, un aparator al suveranitatii individuale convins deopotriva de necesitatea schimbarii si a progresului social ca si de inevitabilele concesii pe care aceeasta din urma le impune celei dintai. El crede in libertate o intreprindere alternativa pentru indivizi si natiuni, desi este constient de obligatiile pe care conditiile economice, culturale si politice le impun acestei optiuni pentru libertate si este un aparator al ‘pluralismului’, deci al tolerantei si al coexistentei diferitelor idei si forme de viata, precum si un adversar hotarat al oricarui despotism, fie el intelectual ori social”.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro













618 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version