Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Modificarea legilor electorale – cateva observatii din Harghita

de Borboly Csaba     Contributors.ro
Luni, 20 aprilie 2015, 12:57 Actualitate | Opinii

Borboly Csaba
Foto: Arhiva personala

Alegerea primarului intr-un singur tur, alegerea preşedintelui consiliului judeţean in mod indirect si foarte probabil alegerea deputatilor si senatorilor pe liste judetene – acestea vor fi principalele mofidicari ale legilor electorale. Avand in vedere ca in privinta acestor modificari legislative camera decizionala este Camera Deputatilor unde coalitia de guvernamant are majoritate solida si, constatand ca aceste modificari din punct de vedere electoral corespund intereselor PSD, nu as bate campii pe marginea acestor propuneri, considerand ca aceste directii de modificare sunt deja fixate. Daca analizez aceste propuneri ca politician UDMR – si nu ca presedinte de consiliu judetean ales prin vot direct – pot sa constat, ca aceste propuneri per total corespund si intereselor politice ale UDMR.

Daca luam de exemplu alegerea primarului, numarul tururilor in mediul rural pentru UDMR nu este o conditie de primordiala importanta, fiindca majoritatea covarsitoare a actualilor primari UDMR ies cu peste 50%, adica din primul tur. In orasele din judetele Harghita si Covasna de obicei candidatii UDMR obtin peste 50%. In marile orase transilvane insa, unde UDMR nu prea are sansa la primarie, este propice sistemul in doua tururi din perspectiva negocierilor inaintea turului doi. Deci as putea spune ca pentru UDMR ar fi favorabil sistemul in doua tururi, dar daca va fi cu un singur tur, va fi bine si asa, ne putem adapta la oricare dintre acestea.

In privinta alegerii prin vot indirect al presedintelui consiliului judetean, putem constata ca ar fi foarte probabil ca UDMR sa iasa in castig astfel, deoarece in cel putin 6 judete (Mures, Cluj, Salaj, Bihor, Satu Mare, Maramures, poate chiar si Arad) din spectator va deveni un jucator mai mult sau mai putin important. Desigur, modificarea nu intareste pozitia – si asa dominanta – a UDMR in Harghita si Covasna. In aceste doua judete si pana acum devenea candidat UDMR si apoi presedinte CJ cel care iesea cel mai bine in diferitele pozitionari din interiorul organizatiei judetene al UDMR. Aceste miscari au insa de multe ori aspecte de „si tu, fiul meu Brutus” si cine are blindajul cel mai gros contra atacurilor fratricide devine candidat.

Delimitarea colegiilor uninominale actuale a fost efectuata in perioada guvernarii PNL-UDMR in 2007/2008, deci este destul de propice pentru interesele electorale ale UDMR. Orice modificare a acestor delimitari ar fi avut probabil efecte negative asupra numarului colegiilor in care ar fi putut castiga UDMR. De aceea revenirea la alegerile parlamentare pe liste va fi benefica din punct de vedere electoral, pastrarea actualului sistem putand fi riscanta pentru UDMR. In cazul in care revenirea la listele judetene ar fi completate si cu introducerea sistemului aplicat in Slovacia, unde alegatorii pot stabili ierarhizarea candidatilor pe lista, consider ca ar fi un castig pentru toate lumea, beneficiile sistemului bazat pe colegii electorale – adica, electoratul sa poata nu doar vota, ci sa poata sa si aleaga -  imbogatind sistemul votului pe liste. De exemplu, daca votantul ar putea aplica stampila pe un nume de candidat de pe o lista iar pe baza numarului acestor voturi ar fi ierarhizata lista candidatilor intr-un judet, acest fapt consider ca ar fi un salt imens fata de situatia in care aceasta ierarhie se stabileste in sediile de partid.

Considerand ca directiile modificarii sunt batute in cuie, sper totusi ca cateva ajustari vor avea loc in cadrul dezbaterilor din Parlament. In urmatoarele as enunta cateva aspecte in privinta carora consider oportuna introducerea unor modificari.

1.) As incepe cu chestiunea eliberarii din functie a presedintelui CJ. Conform proiectului comisiei parlamentare, eliberarea din functie a presedintelui sau a vicepresedintilor consiliului judetean se va face cu votul secret a doua treimi din numarul consilierilor in functie, la propunerea motivata a cel putin unei treimi din numarul acestora. Lasand la o parte faptul ca in cazul referendumurilor de revocare al presedintelui tarii am vazut ca sintagma propunere motivata este de fapt vorba goala, as atrage atentie legiuitorilor ca in legislatia actuala deja exista o modalitate de revocare a unui primar sau presedinte de CJ, referendumul local. Este un instrument democratic si nu vad rostul introducerii altei modalitati de revocare. Conform propunerii, pe langa electorat ar avea posibilitatea de revocare si consilierii judeteni, persoane alese pe lista care la randul lor pot fi revocati oricand de catre conducerea politica a partidelor. Se pune intrebarea, care este o revocare mai legitima, mai democratica, revocarea la ordinul sefilor politici sau cel decis de electorat?

Si daca un presedinte CJ cu sustinere masiva in electorat va fi revocat la ordinul sefilor politici ce se va intampla daca cel revocat va initia referendum local si electoratul va revoca noul ales de consilieri, adica noul ales pe baza ordinelor de partid?

Si daca prin referendumul local valabil candidatul sefilor politici va fi revocat de catre electorat atunci sefii politici vor pune la locul acestuia prin votul consilierilor o alta Marie cu aceeasi palarie?

In acest caz care va fi reactia electoratului?

Astfel ajungem la intrebarea – in privinta legitimitatii si a tot ce insemana democratie – este corect un sistem in care sefii politici se pot folosi de veto si pot modifica astfel decizia electoratului?

Eu cred ca nu si in aceasta privinta ar trebui eliminata posibilitatea revocarii pe motive politice a presedintelui CJ pe timpul mandatului. Si aici as mai adauga ca legislatia actuala ar trebui modificata astfel incat revocarea de catre electorat a primarului/presedintelui CJ sa duca automat si la dizolvarea consiliului local/judetean. In cazul presedintelui CJ ales in mod indirect nu inteleg de ce nu ar trebui sa-si piarda mandatul si consilierii judeteni daca alesul lor, adica presedintele CJ, pierde sustinerea alegatorilor printr-un referedum.

2.) Din cele scrise mai sus, reiese ca nu sunt de acord cu posibilitatea revocarii alesilor locali pe baza pierderii sustinerii politice. Dupa parerea, mea aceste reglementari care au fost numite pompos reglemantari contra migratiei politice sunt reglementari antidemocratice, care de multe ori fac o batjocura din procedura democratica a alegerilor locale. As fi de acord cu propunerea x, as vota asa ceva, pentru ca stiu ca este in favoarea interesului comunitar, dar nu pot pentru ca voi fi revocat imediat de catre conducerea partidului. Posibilitatea ca un ales local sa poata fi revocat oricand vrea conducerea locala/centrala a partidului functioneaza ca autocenzura din era comunista, despre care stim ca facea mai mari ravagii ca cenzura institutionala a partidului stat. Migratia politica nu este un fenomen de salutat, dar tine de cultura politica si nu e reglementabila prin lege. Daca guvernantii actuali nu vor elimina aceste reglementari, dupa parerea mea, pot avea surprize nu tocmai placute la anul, cand vor pierde multi primari care in momentul actual sunt inregimentati politici. In locul asumarii „iobagiei politice”, multi primari vor candida ca independenti sau drept candidati ai unor partide locale nou infiintate care sa asigure sustinerea necesara in consilii locale. A fi candidat independent sau candidatul unui nou partid, fara orice legatura cu marile partide, in situatia politica actuala, poate fi un atu electoral, un surplus, si multi alesi locali vor urma aceasta cale, daca se vor pastra actualele reglementari antimigratie de care vor sa scape.

3.) In ceea ce priveste pragul electoral de 5% consider oportuna pastrarea acestuia deoarece fragmentarea parlamentului trebuie se fie limitata, altfel nu se poate asigura o guvernare stabila. In privinta alegerilor locale, aici nu vad rostul aplicarii unui prag electoral, deoarece este discriminatoriu fata de candidatii independenti si fata de partidele mici. Pe langa necesitatea eliminarii pragului electoral in cadrul alegerilor locale as mai avea o intrebare, daca trei persoane vor avea dreptul sa infiinteze un partid nou (o propunere de altfel buna), de ce ar fi nevoie ca in cadrul alegerilor locale sa aiba dreptul depunerii listelor cu candidati numai partidele, nu si alte organizatii civice, de exemplu asociatiile, cu mai multi membrii fondatori? De ce nu ar putea depune lista cu consilieri si sa aiba candidat la primarie asociatia tinerilor din Ciucsangeorgiu? De ce ar trebui sa milogeasca in fata „batranilor” din partide, ca sa accede si ei la un loc eligibil pe lista unui partid? De ce ar fi obligati acesti tineri sa inregistreze Partidul Tinerilor din Ciucsangeorgiu cand ei nu vor altceva, decat sa participe in cadrul alegerilor locale, ca sa aiba posibilitatea influentarii deciziilor la nivelul comunei in care traiesc. Ii doare din cot de politica nationala, multi dintre ei fug cand aud termenul de partid. Nu vad rostul obligarii fortate ale acestor tineri sa inregistreze un partid, cand au ei deja o organizatie inregistrata, o asociatie, care ar putea asigura suportul necesar participarii in cadrul alegerilor locale de anul viitor. Si acest rationament poate fi repetat in privinta oricarei categorii sociale, de sex, de ocupatie, de varsta, etc…. Daca luam exemplul municipiului Miercurea Ciuc, se pune intrebarea daca ar fi bine ca Asociatia Mamelor din Ciuc sa poate depune lista cu candidati? Dupa parerea mea ar fi oportun si ar influenta in sens pozitiv luare deciziilor in consiliul local respectiv. Partidele au organizatii de tineret, de femei, unele chiar si organizatii de pensionari, iar acestea au putut innoi politica intr-o masura destul de scazuta, de multe ori sunt numai sunt chestiuni de bifat, cu rol formal, pe considerentul ca trebuie sa avem si noi ca au si altii. De aceea, ar fi oportuna o deschidere mai larga, terenul propice pentru aceasta deschidere, innoire a politicii romanesti fiind politica locala.

4.) Votul prin corespondenta va fi introdus in sistemul electoral roman. In aceasta privinta am citit in presa un proiect, daca imi aduc aminte a fost inaintata de catre PNL. Citind proiectul si cunoscand un sistem de vot din Ungaria, eu as propune ca PNL, in cateva aspecte, sa modifice propunerea.

In aceasta privinta, comparand sistemul maghiar si sistemul propus de PNL diferenta majora este ca in sistemul maghiar inregistrarea cetateteanului la autoritatea electorala este valabila pe o perioada de 10 ani. In cel propus de PNL cetateanul ar fi obligat sa inregistreze inaintea fiecarui scrutin, adica in locul unei singure inregistrari pe parcursul a zece ani, ar fi obligat la cel putin 7-8 ori la inregistrare daca ar dori sa participe la toate scrutinurile electorale.

O a doua diferenta intre cele doua sisteme este faptul ca in cel maghiar perioada de inregistrare se incheie cu 15 zile inaintea scrutinului. In sistemul propus de PNL aceasta perioada s-ar incheia inaintea inceperii campaniei electorale, ceea ce nu este logic avand in vedere ca instrumentul cel mai important al motivarii alegatorului la participarea la alegeri este campania electorala. Aici s-ar putea opera cu un termen mai scurt.

A treia diferenta majora este ca in sistemul maghiar procedura de inregistrare sa se poata face si online. In sistemul propus de PNL comunicarea dintre cetatean si autoritatea electorala este baza pe o scrisoare cu confirmare de primire ceea ce inreuneaza intregul proces si creste costurile.

Cheia succesului/insuccesului intregului procedeu este inregistrarea electorala. Acest fapt s-a vazut anul trecut cand in cadrul alegerilor parlamentare din Ungaria dintre cei care s-au finalizat procedura de inregistrat in proportie de peste 80% au si votat. Pentru cei interesati le propun sa citeasca formularul de inregistrare a acestui sistem cu mentiuni in limbile engleza, franceza, germana deoarece din aceasta se poate deslusi cu usurinta logica sistemului maghiar, un sistem functional, eficace, cu birocratie minimala.

http://www.valasztas.hu/hu/ovi/content/Kitoltesi_minta_EN.pdf

http://www.valasztas.hu/hu/ovi/content/Kitoltesi_minta_FR.pdf

http://www.valasztas.hu/hu/ovi/content/Kitoltesi_minta_DE.pdf

Stiu, ca multi se tem de acest sistem de vot, ca ar fi ceva nou, si cine stie ce s-ar intampla, dar practica arata ca aceste temeri nu sunt intemeiate. In UDMR sper ca nu exista temeri avand in vedere ca dupa revolutie au plecat din Romania cel putin 300 de mii de etnici maghiari, in majoritate covarsitoare in Ungaria, pastrand insa cetatenia romana. Pentru ei votul prin corespondenta ar fi o solutie sa participe la alegerile parlamentare din Romania, deci nu ar fi intemeiate temerile privind trecerea pragului de exemplu.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro













1390 vizualizari





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă