In ultima perioada au avut loc o serie de dezbateri interesante pe tema aderarii Romaniei la Uniunea Monetara Europeana (Zona Euro). In cadrul acestora s-a tratat aspecte sensibile ale acestui proces: stadiul pregatirii, momentul aderarii, problema convergentei (nominale si reale), avantajele si dezavantajele, oportunitatile si provocarile asociate integrarii Romaniei in mecanismul monetar european. Tratatele semnate de Romania prevad aderarea la Zona Euro dupa integrarea in Uniunea Europeana (conditionat de indeplinirea unor criterii de convergenta), iar in ultimii ani autoritatile au stabilit mai multe termene pentru acest proces, amanate din cauza incidentei Marii Recesiuni (cea mai severa criza economico-financiara globala din ultimele decenii).

In prezent tinta propusa de autoritati pentru intrarea Romaniei in Zona Euro este 1 ianuarie 2019. Trebuie mentionat faptul ca si in perioada anilor de criza au fost state ale Uniunii Europene care au intrat in Zona Euro (Slovacia, Letonia, Estonia, Lituania), ceea ce exprima ca integrarea monetara europeana este optiunea optima de politica economica pentru tarile din Estul Europei membre ale UE.

Privind evolutiile macro-financiare din ultimii ani se poate spune ca la momentul 2015 atat Zona Euro, dar si Romania se afla la inceputul unui nou ciclu economic, dupa mai multi ani de profunda ajustare.

Pe de o parte, Zona Euro a devenit mai puternica dupa consolidarea fortata (de piata) din perioada celor doua valuri ale crizei economico-financiare, aspect reflectat atat de cresterea competitivitatii internationale (exporturi record), dar si de reforma guvernantei economice (prin aplicarea normelor de micro-prudentialitate si de macro-prudentialitate).

Practic, se poate spune ca Zona Euro a invatat lectia oferita de Marea Recesiune (un soc simetric care s-a transformat in soc asimetric pentru unele economii membre ale regiunii), masurile implementate in ultimii ani vizand consolidarea, reducerea fragmentarii si relansarea convergentei economice in randul statelor componente.

Cu alte cuvinte, se poate spune ca Semestrul European, Compactul Fiscal, Uniunea Bancara sunt etape importante si decisive astfel incat fenomenele observate inainte de Marea Recesiune (convergenta in divergenta si divergenta in convergenta - reflectate de evolutia output gap-ului, dupa cum se poate nota in graficul de mai sus) sa se reduca in intensitate.

Pe de alta parte, Romania a trecut printr-un amplu si complex proces de ajustare macroeconomica dupa incidenta primului val al crizei economico-financiare mondiale. In prezent deficitul de cont curent se afla la minimul din ultimii 25 de ani (0,5% din PIB), iar finantele publice s-au consolidat (deficit bugetar sub 2% din PIB in 2014).

In urma acestui proces exporturile au atins maxime dupa maxime in ultimii ani, costurile de finantare in economie au scazut la minime istorice, iar sistemul bancar intern este solid si se afla in plin proces de insanatosire.

Se pot mentiona o serie de provocari pentru economia Romaniei pe termen scurt si mediu: relansarea durabila a investitiilor productive, reluarea sustenabila a convergentei economice catre media europeana, continuarea reformelor structurale si implementarea unui mix echilibrat de politici economice.

O abordare coerenta a acestor provocari este importanta pentru pregatirea procesului de aderare la Zona Euro. Integrarea monetara a Romaniei in Zona Euro trebuie privita ca un proces complex, cu profunde implicatii nu doar economice, dar si politice si sociale.

Tocmai de aceea se poate spune ca Marea Recesiune si ajustarea ulterioara au oferit o lectie economiei interne, care nu trebuie uitata ci aprofundata pentru a initia un proces de convergenta economica sustenabila nu doar pana la obtinerea pasaportului EUR, dar mai ales dupa.

Din aceasta privinta se poate spune ca acum este momentul optim pentru pregatirea aderarii la Zona Euro (dupa 6-7 ani de ajustare economica din temelii). Se ridica insa intrebarea cum sa pregatim aceasta integrare monetara, iar raspunsurile sunt deja cunoscute: prin stimularea antreprenoriatului, accelerarea reformelor structurale si implementarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung.

Astfel de masuri vor contribui la ameliorarea potentialului economic al Romaniei (aspect important pentru durabilitatea convergentei economice), puternic dependent in ultimele decenii de factorul capital.

In incheierea acestui articol voi sublinia principalele oportunitati si provocari ale procesului de aderare a Romaniei la Zona Euro.

La capitolul oportunitati ce decurg din acest proces se pot mentiona: accelerarea integrarii economice intre Romania si tarile din Zona Euro; un plus de transparenta la nivel de preturi si costuri; noi oportunitati investitionale (noi intrari de capital strain); stabilitatea sectorului bancar; ameliorarea imaginii economice in fata pietelor financiare, a investitorilor straini; Romania va avea o moneda globala.

In ceea ce priveste provocarile aderarii la Zona Euro se pot mentiona: implementarea unui mix echilibrat de politici economice (evitarea boom-bust); accelerarea reformelor structurale; automatizarea fluxurilor/transparenta/sustenabilitate bugetara; un comportament investitional si de consum sustenabil pe termen lung; accelerarea investitiilor in cercetare, dezvoltare, inovare, brand de tara si infrastructura.

Nu in ultimul rand, subliniez faptul ca este foarte important sa cultivam spiritul convergentei economice europene si al antreprenoriatului (inclusiv prin educatie financiara). Convergenta economica nu este o tinta, este un proces continuu, permanent. Astfel, pentru a evita experienta Greciei este foarte important ca acest proces de convergenta sa continue si dupa aderarea la Zona Euro.