Legea referendumului a fost modificată în parlament săptămâna trecută. Pentru a fi aprobat, un referendum național, indiferent de tipul său, trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulate:
1. Să se prezinte la vot peste 30% din alegătorii de pe listele electorale permanente
2. Numărul voturilor valabile să fie peste 25% din alegătorii de pe listele electorale permanente (1)
3. Numărul voturilor ”DA” trebuie să fie mai mare decât numărul voturilor ”NU”.
Modificarea s-a făcut, fără îndoială, în perspectiva revizuirii Constituției – și e o reacție la referendumul de demitere din vara anului trecut. Invalidarea acestuia – în ciuda mizei, mobilizării și fraudării sistematice și masive – a demonstrat cât de greu poate fi trecut pragul de validare de 50%, în condițiile unui boicot semnificativ.
I. E constituțională modificarea?
Dacă întrebăm Curtea Constituțională, instituția care (va) decide formal răspunsul la întrebarea asta, răspunsul ar trebui să fie NU, pe baza jurisprudenței. Anul trecut Curtea a fost chemată să se pronunțe pe o altă lege de modificare a referendumului, care uniformiza condițiile de validare/aprobare a tuturor referendumurilor: cvorum de 50% și aprobare prin majoritatea voturilor exprimate. Curtea a validat legea (2), iar cu privire la cvorum judecătorii s-au pronunțat în unanimitate astfel:
“Tot astfel, Curtea constată că şi condiţia ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeaşi pentru toate tipurile de referendum, art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, Curtea reţine că aceasta reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală.”
(Decizia 731/2012, extras)
Nu doar Curtea Constituțională spune asta, două articole publicate pe Contributors.ro argumentează în aceeași direcție: reducerea pragului de validare nu ar fi constituțională.
În ce mă privește, cu tot respectul pentru autoritatea autorilor acestor puncte de vedere, nu pot să fiu de acord cu ele. Nu văd cum pasajul constituțional privind suveranitatea poporului ar impune un prag de validare al cvorumului, implicația nu se susține nici din text și nici logic. Nu se susține nici măcar prin comparație cu alte state. Sunt destule exemple contrare, de state în care referendumurile de revizuire nu au prag de validare sau pot chiar lipsi cu totul, fără ca asta să implice neapărat știrbirea suveranității. E drept că în alte state acest proces de revizuire este îndeajuns de detaliat în textul legii fundamentale încât să nu poată fi modificat substanțial decât eventual tot prin revizuire. Constituția noastră prevede doar condiția unui referendum, atât și nimic mai mult.
Ar fi trebuit să fie mai precisă apropo de referendum? Da, sunt perfect de acord cu asta. Dar aici vine o distincție de care am mai vorbit: dacă o anumită decizie este sau nu oportună este o dezbatere de tip politic, nu legal. Indiferent cât de proastă ar putea fi, și din câte motive, o decizie este neconstituțională exclusiv în măsura în care contrazice legea fundamentală. Indiferent ce părere avem despre oportunitatea reducerii pragului de validare, acesta nu este impus în niciun fel de legea fundamentală, prin urmare reducerea lui e constituțională.
II. E oportună modificarea?
Dacă tot am făcut distincția, haide să trecem la dezbaterea politică. Lăsând la o parte dacă e constituțional sau nu, este o idee bună să reducem pragul de validare al referendumului? Sigur, răspunsul e o chestiune de opinie politică, dar se poate argumenta o opțiune sau alta la modul obiectiv. Din păcate, lucrurile sunt ceva mai complicate; după părerea mea, este o idee bună în general și în același timp una extrem de proastă pentru scopul specific, punctual pentru care a fost adoptată acum.
De ce e o idee bună? Pentru că pragul de validare face ca alegătorii dezinteresați de o anumită chestiune politică să fie echivalați, pentru scopul deciziei, celor care i se opun. Ironic, dacă cvorumul de validare e legat cumva de suveranitatea populară, legătura are alt semn decât spun cei care l-ar face parte a Constituției. Cât timp îi este perfect posibil să participe la referendum, să aibă o opțiune relevantă și să și-o exprime liber, alegătorul care absentează își arată dezinteresul față de chestiunea supusă referendumului. Decizia lui suverană este să lase stabilirea rezultatului referendumului pe mâna celor care participă. Cvorumul îl împiedică practic să facă asta. Îl trece automat în rândul celor care spun ”NU”.
De exemplu, haide să presupunem că am face o revizuire a constituției pe tema Ordonanțelor de Urgență. Cred că pot prezenta două afirmații cu valoare de fapt, nu doar de dragul argumentării: unu, pentru marea majoritate a cetățenilor români subiectul este unul foarte tehnic, n-ar putea formula o opinie apropo de orice revizuire ar fi propusă. Miza revizuirii ar fi nulă, la fel și motivația de a participa la referendum. Doi, ceilalți alegători, cei care au o opinie bine formată apropo de subiect, ar fi în covârșitoarea lor majoritate pentru revizuirea drastică a Constituției în această privință, pentru a opri practic legiferarea prin OUG. Or, cu toate astea, cvorumul de validare ar face imposibilă aprobarea referendumului. S-ar păstra astfel formulări constituționale care n-au niciun fel de susținere în rândul electoratului. Ciudat mod de a respecta suveranitatea populară!
III. E oportună modificarea acum?
Nu, nu este. Ținând cont de circumstanțele actuale, a susține cvorumul de 50% pentru validarea referendumului este un caz absolut clar de alegere a răului mai mic. Am explicat mai sus de ce cvorumul e rău. Din păcate, este și un obstacol în calea unui rău mai mare: revizuirea Constituției, la modul în care este ea impusă de actuala Putere.
Cum ar trebui să fie făcută revizuirea? Le-a spus-o celor de la Forumul Constituțional un profesor de drept constituțional din Canada: ”Constituția ar trebui să fie despre lucrurile care ne țin împreună, nu cele care ne dezbină”. Mă gândesc că le-a intrat pe o ureche și le-a ieșit pe alta marilor ”specialiști” de-acolo, la fel ca altă remarcă de bun simț complet străină amatorilor de zorzoane constituționale: ”nu putem decreta creșterea economică”. Și modificarea legii referendumului și Forumul sus pomenit sunt parte a unui proces de revizuire lamentabil; lucrurile stau mult mai rău decât acum 10 ani, iar revizuirea de-atunci nu oferă prea multe motive de laudă pentru cei care au dirijat-o.
Cvorumul la referendumul de revizuire a Constituției este un mijloc, inadecvat și păgubos, de a asigura două lucruri esențiale:
a) Aprobarea Constituției este decizia poporului suveran. Mai precis, în decizia asta nu se amestecă turiști electorali, morții de prin Teleorman și alți ”alegători” care votează în numere imposibil statistic, noaptea, după ce observatorii au fost evacuați din secțiile de votare. Nu e afectată de vreo fraudă majoră. Dacă n-ar exista vreo primejdie rezonabilă de așa ceva atunci cvorumul ar fi inutil. Însă e ceva mai mult decât o primejdie rezonabilă, în ce privește frauda la referendum vorbim deja de un precedent clar și extrem de grav. În aceste condiții, bun, rău, cum o fi, cvorumul este absolut necesar: același precedent ne arată că e un instrument eficace împotriva fraudei, poate singurul. Toată organizarea, inventivitatea și impunitatea pe care le-am văzut anul trecut ar face relativ ușor furtul a câtorva sute de mii de voturi. Când necesarul urcă la câteva milioane, lucrurile devin ceva mai dificile.
b) Constituția întrunește un consens larg la nivelul societății. Sau, cu alte cuvinte, că este despre ceea ce ne ține împreună, nu despre ceea ce ne desparte. Asta trebuie înțeles: o revizuire constituțională care are suportul a 99% din cei interesați de subiect, fie ei și foarte puțini, este categoric preferabilă uneia care are suportul a doar 50%+1, chiar în condițiile în care votează aproape tot electoratul. Cu atât mai respingătoare e ideea să poată trece o revizuire atât de controversată, nu cu 50% ci cu 12,5%!
Cvorumul de validare are acest efect: din pricină că face eficient boicotul referendumului, impune autorilor proiectului de revizuire să renunțe la modificările care provoacă opoziție, la modificările care ar putea fi respinse de un număr semnificativ de electori. N-ar trebui să recurgem la cvorum pentru scopul ăsta, mai ales că nu distinge între cazuri: poate să blocheze și modificările unanim acceptate, care sunt însă prea tehnice ca să intereseze majoritatea alegătorilor. De asemenea, există moduri mai potrivite de a asigura pe cât posibil această condiție, cum o să arăt mai jos. Oricum, n-ar trebui să avem niciun instrument pentru asta, ținând cont că e un punct de principiu. Politicienii noștri și ajutoarele lor ar trebui să-l adopte ca atare, nu forțați de vreo impunere exterioară: revizuirea ar trebui să evite lucrurile care ne dezbină.
Or, atât de mare trebuie că e încredințarea liderilor USL că propunerile lor de revizuire ar beneficia de un larg suport public …încât de luni de zile le țin la secret. Public aruncă tot felul de povești, că se va clarifica aia, că se va resublinia cealaltă șamd. Jenant, Forumul condus de dl Pîrvulescu a adus experți ai Comisiei de la Viena ca să dezbată nimic. Nu există un proiect concret de revizuire. Nu știm nici acum ce modificări efective, în text, va susține USL – decât eventual pe surse. Asta nu e revizuire, e un fel de farsă. Președintele Comisiei parlamentare de resort a acceptat cu greu ca lucrările să fie publice. Ca o concesie! Îmi imaginez că fără ”concesia” asta, comisia ar fi scos constituția revizuită ca pe-un iepure din joben, peste câteva luni. Iar apoi, iute, iute la referendum că așa dictează protocolul revizuit al USL, până la finalul anului trebuie să avem noua Constituție, cu referendum, cu tot, fără dezbateri, consens și alte prostii din-astea. Reducerea cvorumului de participare la referendum, oricât ar fi de rezonabilă și corectă în sine, este inacceptabilă ca parte a acestei farse.
IV. În concluzie
Reducerea cvorumului de participare la referendum e o măsură constituțională, care ar fi și oportună, dar în alte condiții. Pentru scopul procesului actual de revizuire, reducerea cvorumului este inacceptabilă. Crește primejdia fraudării referendumului și încurajează un proces de revizuire care are deja probleme foarte serioase.
În fine, și în acest caz avem modele testate pe care le putem foarte bine copia, de exemplu cel din Olanda, Belgia sau Norvegia. Principiul lor pentru amendarea constituției este că nu poate fi făcută de același parlament care o inițiază. Primul pas din proces este adoptarea unui proiect de revizuire. Acest proiect modifică efectiv Constituția doar dacă este adoptat din nou de parlament, eventual tot printr-o procedură specială și cu super-majoritate, și numai după un rând de alegeri generale. În acest fel se asigură consensul: li se dă posibilitatea alegătorilor să se pronunțe asupra proiectului de revizuire, în alegeri.
