Cele de mai jos nu au ca sursa cine stie ce apropiati ai puterii actuale. Sunt doar observatiile si deductiile unui observator atent al scenei politice.
Ce se vrea guvernul Ungureanu?
Solutia salvatoare impotriva iminentei prabusiri a PDL, dupa modelul PNTCD.
Sa nu uitam ca dupa 1992, toate partidele aflate la guvernare au pierdut alegerile. Indiferent cati bani au pompat in pomeni electorale. Varful a fost atins de guvernarea Tariceanu care a „spart” si banii obtinuti pe BCR. In afara deficitului urias, 5,5%, arierate, aproape dublarea pensiilor si salariilor. Degeaba. Electoratul a evoluat, media electronica, retelele de socializare, plecarile frecvente in strainatate, toate au contribuit la falimentul paradigmei „putem minti poporul cu televizorul”. Cine se mai iluzioneaza ca antenele pot prezenta realitatea cum vor, fara sa se prinda cineva, se pacaleste amarnic.
Si atunci, ce sansa avea PDL? Sa incerce o schimbare de paradigma, in an electoral. S-a retras doi pasi in spate, lasand pe altii sa conduca tara pana la alegeri, in speranta ca-si va imbunatati scorul final. Premierul Emil Boc n-a ramas un minut in plus ca premier interimar, s-a retras imediat de la conducerea guvernului, si toate evenimentele ulterioare se deruleaza intr-un timing aparent indelung calculat.
Primul scenariu este ca totul e un joc de scena, ca adevaratii papusari se afla in spatele scenei, tragand in continuare sforile. Fiecare cu papusa lui.
Ma indoiesc ca oameni ca MRU, ceilati tineri cu scoli si doctorate in Anglia si America au nevoie sa fie papusile cuiva, pentru a-si construi un viitor.
Pe urma, nu se pot petrece astfel de sforarii fara sa se afle. Nu si in era informaticii, cand media, opozitia, DNA, DIICOT, ANI, prieteni si mai putin prieteni stau cu ochii pe ei. Si scriu tot ce stiu pe forumuri si retele de socializare. Nu mai departe grupurile de interese din PDL, si-ar administra reciproc lovituri mortale. Pur si simplu nu mai poti ascunde sforariile.
Acesti oameni, cel putin MRU, au cerut garantii inainte de a accepta, ca nu sunt pusi sa faca magarii, care i-ar duce in bratele DNA sau ANI. Care ANI, si-a aratat chiar azi coltii, cand a facut-o pe Andreea Paul Vass sa renunte la nominalizare.
Cum s-a nascut guvernul MRU?
In opinia mea lucrurile au fost indelung cantarite si analizate, atunci cand s-a luat decizia plecarii guvernului Boc. Undeva prin decembrie 2011.
Nu pot sa cred ca marti dimineata, cu cafeaua alaturi, Emil Boc sau Traian Basescu au inceput sa schiteze pe un servetel de hartie noul guvern. Dupa ce Elena Udrea nu se lasa deloc dusa din functia de ministru al dezvoltarii si turismului.
In mod normal se face o lista scurta cu 4-5 nume, se cantaresc CV-uri, se cere opinia serviciilor de informatii, eventual un interviu cu persoanele in cauza in care sa spuna ce vulnerabilitati au in spate. Sa nu te trezesti cu vreunul care are afaceri necurate cu statul, sau vreun copil abandonat. Cand miza noului guvern era: fara nicio vulnerabilitate. Sa li se ceara acceptul, totul intr-un secret desavarsit. Daca asa s-au intamplat lucrurile, ele au decurs ceas, n-a transpirat nimic, doar cativa initiati au lucrat la proiect. (Cu excepti aepisodului Andreea Vass). Marti dimineata, dupa ceva convorbiri telefonice ale presedintelui Basescu, toata floarea cea vestita a PDL a pus capul in pamant, a facut ciocul mic, au disparut din peisaj si guralivii Ioan Oltean si Cezar Preda si au acceptat inacceptabilul: sa fie condusi de niste „copii”. O lovitura maiastra a presedintelui Basescu? Aproape ca nu mai conteaza. Conteaza mizele.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
