Nu cred ca in nici o parte a lumii poate exista vid politic si sunt convins ca influenta Statelor Unite in Orientul Mijlociu va avea mult de suferit in viitoarea perioada. Nu intru in detalii si nici nu cred ca sunt avizat sa fac judecati valorice despre demersurile unei supra-puteri globale, care este inca cel mai puternic stat al planetei. Am vizionat ieri un episod dintr-un serial interesant: History Channel "CIA Secret Wars". Episodul se termina cu o fraza memorabila a unui fost sef al acestui serviciu de informatii: "Politicienii americani nu vor pierde niciodata ocazia de a face o marea tampenie" Bineinteles ca am cizelat traducerea, omul a folosit un termen problematic de tradus in limba romana (fuckup).

Scriam intr-o analiza a situatiei din Orientul Mijlociu facuta acum un an si jumatate si publicata anul trecut:

Singurii care pot opri macelul [in Orientul Mijlociu] sunt Americanii. Dupa cum am explicat in randurile de mai sus. Toata lumea poate sa dea bani, sa vanda arme, sa organizeze proteste, nimeni nu poate aduce o stabilitate sau cel putin un ¬razboi rece¬, in afara de Americani. Cheia pacii in OM se afla astazi la Washinghton si Teheran. Orice  ¬deal¬ care nu-i va include pe Iranieni nu va fi respectat. Al doilea lucru cardinal pe care trebuie sa-l faca Americanii pentru o liniste relativa este nemultumirea egala a ambelor parti. In OM treburile nu merg pe compasiune  ci pe antipatie comuna, ceva de genul si eu si adversarul meu suntem tratati la fel de prost. (Vezi in bibliografie intreaga analiza)

Azi cred ca datele problemei s-au schimbat si din nefericire brusc si radical. Poti gasi sute de analize in presa mondiala care sustin sau nu aceasta ipoteza. Faptele vorbesc de la sine. Daca in Europa retregerea americana nu poate fi semnificativa din punct de vedere strategic avand in vedere ca nu creaza nici un fel de dezechilibru si considerand ca procesul a fost si continua sa fie treptat si reglat prin tratatul aliantei Nord-Atlantice, in alte zone lucrurile stau complet diferit.

Astazi este clar majoritatii analistilor cu o minima onestitate intelectuala ca in America Latina, Statele Unite stau cel mai prost decat au stat in toata istoria lor in ultimul secol. Majoritatea statelor Americii Latine si-au vazut de treaba fara sa mai aiba nevoie de tutorele din Nord. NAFTA (North American Free Trade Agreement) nu a reusit sa se transforme in SAFTA (South North American Free Trade Agreement), in special din cauza viziunii ¬traditionale¬ a americanilor, care au considerat America Latina intr-un fel sau altul drept zona lor de influenta, mostenita de la fostele state coloniale, pentru sustinerea independentei lor (Doctrina Monroe). Timpul a trecut si aceste state si-au gasit sau regasit caile lor de a se sustine. Dintr-o majoritate absoluta de guverne pro-americane in regiune putem numara astazi doua sau cel mult trei si asta mai mult retoric decat in realitate.

Noile pozitii americane nu sunt nici surprinzatoare si nici noi. Au precedente istorice, de fapt, in conditii foarte asemanatoare cu cele de astazi. Dupa o criza economica crunta, cu aspecte sociale negative, in 1936, Presedintele american, Roosevelt, de voie sau de nevoie, accepta deciziile Comisei Senatoriale condusa de Republicanul Gerald P. Nye (vezi Legislatia Izolationista Americana 1936 ¬1939). In anul 1941, aceasta legislatie este abolita de acelasi Presedinte Roosevelt. Fluxurile popularitatii Americii overseas cresc si scad dependente de situatia economica a Statelor Unite. Politica externa a Statelor Unite a fost mai intotdeauna, cum este si normal intr-un stat democratic sa fie, dependenta de tendintele reprezentate de opinia publica americana.

Daca in Europa si America Latina, prezenta sau absenta Statelor Unite nu genereaza probleme mai mari decat cele existente in prezenta ei, miscarile facute in Orientul Mijlociu pot genera un vid care poate fi ocupat numai dupa dispute care, de obicei, se dau acolo pe sangeroasele locatii de langa muntii Meghido.

Ca pe toata lumea, inceputul acestor miscari tectonice in Orientul Mijlociu m-au surprins, crezand ca lucrurile s-au dezvoltat firesc, in afara influentei patronale a Statelor Unite in regiune. Astazi este clar ca lucrurile nu stau exact asa. Fara a incerca sa fiu paranoic, cred ca revolutiile iasomiei au fost puse la punct din primul an al mandatului Obama. La inceputul lunii mai 2009, un cotidian egiptean apropiat regimului Mubarak (Al-Misri al-Yum), considerat insa bine informat si obiectiv atat cat se putea in Egipt, a dezvaluit o intalnire dintre Obama cu o delegatie a Fratiei Musulmane. Delegatia respectiva a fost condusa de "expertul' Fratiei Musulmane in relatii cu occidentul, care l-a asigurat cu tarie ca Fratia Musulmana va sprijini democratizarea Egiptului si va respecta tratatul cu Israelul. Cu doua saptamani dupa aceasta publicare, cotidianul israelian Ha¬aretz preia stirea publicata de cotidianul egiptean. Despre cum au decurs lucrurile puteti citi din linkurile prezentate in Bibliografie.

Poate lucrurile sunt intamplatoare, poate nu sunt, in orice caz avand in vedere si pozitiile exprimate in mesajele publicate de Wikileaks, avand ca sursa conversatiile dintre (Joint Chiefs of Staff) Amiralul Michael Mullen si Omar Soliman, Vicepresedintele actual al Egiptului, este aproape clar ca unele pozitii ale Egiptului au fost considerate de unii consilieri ai lui Obama, poate si de Secretarul de Stat, Hillary Clinton, ca ne-benefice discutiilor dintre Israel si palestinienii moderati (in bibliografie puteti citi si fragmentele din documentele Wikileaks).

Din nefericire, nu pot publica alta documentatie pentru a sprijini teza unei manevre planificate si nici nu doresc sa speculez acest subiect, cred insa ca dorinta unei ¬democratii decorative¬ in Egipt va aduce multe probleme tuturor, inclusiv Statelor Unite. Greseala sau inocenta, lipsa de experienta sau prostie politica ¬ timpul ne va demonstra. Un lucru putem fi siguri astazi" spontaneitate multa nu a fost acolo.

Articolul urmator va discuta despre Prezenta Chinei in Orientul Mijlociu.

Bibliografie:

Politeia¬ Razboaiele viitorului / teatre de conflict ¬ Orientul Mijlociu /1,2si3

Congresul American¬Legislatia Izolationista

Ziarul Ha¬Aretz¬despre intalnirea intre Obama si Fratia Musulmana

Wikilaks-Stenogramele Mullen ¬ Suleiman

Alte note despre subiecte citate:

Ziarul egipteanAl-Misri al-Yum

Doctrina Monroein Romana

NAFTAin Romana

Vezi si:

Politeia -1001 de nopti - Printii desertului

Politeia ¬1001 de nopti: Orientul in flacari

Curs de Guvernare"1001 de nopti " O analiza a evenimentelor

Citeste si comenteaza pe Contributors.ro