Corespondenta din Stuttgart

Vineri, 29 octombrie 2010, 12:01 Actualitate | Internaţional

7,2 miliarde de euro - fonduri europene - pentru un constructia unui reactor experimental de fuziune nucleara. 720.000 de euro pentru sase scanere de corp care zac in beciurile Parlamentului European si pentru care, la o licitatie pe Ebay, s-au oferit abia 2.565 de euro de bucata. 50.000 de euro pentru un laborator de muzica Hip-Hop si 57.000 de euro pentru o Orchestra Joystick Europeana. Cu 200.000 de euro finantare de la UE trebuie convinsi europenii de „potentialul creativ si democratic“ al telefoanelor mobile, in cadrul unui maraton publicitar inceput in toamna acestui an si care, pana la sfarsitul lui 2011, va traversa Praga, Varsovia, Barcelona, Parisul si Timisoara. 

Ca in fiecare an, Federatia Platitorilor de Impozite (Bund der Steuerzahler Deutschland e.V. -BdSt) a facut inventarul stricaciunilor pe bani publici in Germania. Atentia BdSt s-a indreptat insa si spre Europa, unde se duc sume importante de bani de la contribuabilul german. La a 38-a sa editie, Cartea Neagra a risipei publice cuprinde o analiza extinsa a fenomenului, insotita de 127 de exemple. Volumul a fost prezentat publicului joi 28 octombrie, la Berlin, si poate fi descarcat de pe internet.

Cazurile de risipa identificate sunt structurate pe teme, dar si pe landuri. Analiza este insa extinsa la nivel federal si european. BdST cere ca risipitorii care au actionat in virtutea mentalitatii „pai, nu-i banul meu“ sa fie trasi la raspundere. In acest scop, Federatia solicita infiintarea unei procuraturi independente, care sa verifice cazurile de risipire prin neglijenta sau alte motive, a banilor publici, aducand vinovatii in instanta.

Scopul declarat al autorilor cartii este „sa ascuta constiinta unei folosiri economice a banilor proveniti din impozite, contracarand preventiv risipa publica“. BdSt considera ca aceasta risipa se manifesta in diferite forme, de la achizitii si planificari gresite urmate de explozia ulterioara de costuri, pana la indiferenta fata de banul public sau folosirea lui in scopuri private. Acestor factori li se adauga „o birocratie, adesea paguboasa, a institutiilor statului“, dupa cum a explicat joi presedintele federatiei, Karl Heinz Däke.

Iata cateva exemple:

45 de milioane anti-galagie. In proiectarea zidurilor de protectie pe un traseu de 20 de km al trenului expres intre Köln si Frankfurt am Main s-au strecurat calcule gresite. Demolarea si reconstructia acestor paravane contra vantului si zgomotului au costat contribuabilul german 45,1 milioane de euro.

Zero marire de pensie. „In 2010 nu vor creste pensiile“. Ca sa dea vestea cea proasta in scris, pe mai multe pagini si fiecarui pensionar in parte, asigurarea de pensii de stat a cheltuit 9 milioane de euro. Si doar fiecare pensionar aflase asta, demult, din presa. Insa Bundestagul n-a catadicsit sa decida suspendarea obligativitatii acestei instiintari personale, cu continut informativ zero, desi Deutsche Rentenversicherung o solicitase.

Practicantul de 222.000 de euro. Cu 4 milioane de euro a fost finantata, de Ministerul Educatiei, bursa de practicanti din Internet technikum.de. In ciuda publicitatii facute proiectului, a prezentei la targurile de profil si a unei linii telefonice permanente, doar putin peste 500 de tineri s-au inscris la bursa. In total, intr-un an, au fost intermediate 18 locuri de practica profesionala la firme. Costul unei intermedieri revine, prin urmare, la peste 222.000 de euro! Intre timp, Ministerul Educatiei a comunicat inchiderea bursei sus-numite.

Obrazul subtire cu stilou scump se tine. 115 deputati din Bundestag si-au cumparat stilouri Montblanc, in valoare totala de 68.800 de euro. Desi fiecare dintre ei are o diurna lunara de 7.668 de euro si dispune de inca 3.969 de euro lunar pentru cheltuieli de reprezentare, uneltele de scris au fost achizitionate dintr-un fond anual de rezerva al fiecaruia, care se ridica la 12.000 de euro pe an. Acest buget personal al parlamentarilor a fost legiferat in 1998 si din el s-au cumparat aparate de tradus, masini de cafea, camere digitale, laptopuri, DVD- recorder, telefoane mobile si instalatiile lor de vorbit la distanta, pentru automobilele private ale reprezentantilor poporului. Ca urmare a sesizarii BdSt si pozitiei luate de presedintele Germaniei, s-a decis „scoaterea stilourilor Montblanc si a altor unelte de scris de valoare comparabila cu acestea, din lista cumparaturilor admise din acest buget“. 

Reclama pentru buletinul electronic. Pentru ca populatia sa guste din avantajele introducerii noului buletin de identitate electronic, Ministerul de Interne a planificat o campanie mamut de informare, cu un buget de 7 milioane de euro. La sesizarea BdSt si in urma criticii din presa germana, ministerul a renuntat la o serie de puncte din campania publicitara, al carui buget a fost redus cu mai bine de jumatate, la 3.000.000 euro.

Transrapidul fantoma. 141.000 de euro in plus fata de estimarile initiale ii costa pe contribuabili prelungirea unei linii de S-Bahn, de profitabilitate indoielnica, la Bonn, dupa cum constata Federatia Platitorilor de Impozite din Germania in Cartea Neagra a risipei banilor publici 2010. Mult mai ambitios e insa proiectul continuarii testelor pentru Transrapid in Emsland si a incercarii de a gasi o piata de desfacere pentru acest tren, care in afara de Shanghai nu-si gaseste rostul comercial niciunde in lume. 

Cu 5,2 milioane de euro finanteza in 2010 statul mentinerea in functie a statiei de testare a Transrapidului, landul Niedersachsen mai pluseaza si el cu 575.000 de euro. 515.000 de euro in 2010 si alti 450.000 in 2011 sunt banii publici dedicati consultantei tehnice si juridice de care statul german ar avea nevoie, pentru apararea intereselor sale in legatura cu folosirea rezultatelor din Programul de Dezvoltare Ulterioara a Transrapidului. Aceste rezultate au o valoare, doar daca pentru Transrapid se gaseste undeva, candva, un cumparator.

Dubla propaganda de la Ministerul Muncii. 37 de angajati si referenti de specialitate se ocupa zilnic la Ministerul Muncii german de presa si relatii cu publicul. Insa acestia nu par sa-i fie de ajuns Ursulei von der Leyen, un ministru cu foste ambitii de presedinte de stat. Pe langa angajatii sai proprii, ministerul a incheiat contracte si cu trei agentii de PR, care, in fond, dubleaza munca primilor. Ii si da mana, caci doar pentru lansarea pe piata a informatiei sale specifice, ministerul dispune de 15 milioane de euro. 

Acestea si inca multe altele sunt exemple ale unei folosiri de bani publici pe care Federatia contribuabililor din Germania le considera risipa. Barbara Höll, reprezentanta Stangii in Bundestag si specialista in probleme fiscale a mai adaugat joi la lansarea cartii, inca doua forme de risipa, pe care partidul sau le considera si mai substantiale: „cadoul facut firmelor prin diverse inlesniri fiscale si miliardele investite in proiectele uneori fara sens, ale Armatei.“ ​