New York Times: Maghiarii din Romania sunt rupti de radacinile lor, frontierele din UE sunt arbitrare

Luni, 7 aprilie 2008, 13:40 Actualitate | Internaţional

Cotidianul american New York Times a publicat luni un reportaj despre maghiarii si secuii din Romania si lupta acestora pentru recunoasterea autonomiei Tinutului Secuiesc. Autorul reportajului face o paralela intre evenimentele din Kosovo si situatia din Romania, relatand ca sute de maghiari au iesit in piata centrala a orasului pentru a-i sustine pe kosovari si pentru a-si exprima dorinta de a fi autonomi. “Chiar si in Uniunea Europeana frontierele sunt arbitrare. Multe minoritati entice, cum ar fi bascii si romii, raman fara stat, in timp ce altele, cum sunt maghiarii din Romania, sau din Slovacia si Serbia, sunt rupti de radacinile lor”, noteaza cotidianul.
 
Reportajul incepe cu o imagine a monumentului revolutiei de la 1848 care este incununat cu jerbe si coroane purtand steagul maghiar. “Adanc in inima Romaniei, doar o singura ghirlanda poarta steagul in culorile nationale: albastru, galben si rosu”, titreaza cotidianul. Trecand de la o sarbatoare la alta, autorul articolului mentioneaza ca maghiarii din Sfantu Gheorghe sarbatoresc de doua ori Anul Nou: dupa ora Bucurestiului si dupa ora Budapestei.
 
Maghiarii din Sfantu Gheorghe, “cunoscuti si sub numele de secui, cred cu tarie ca a sosit timpul pentru a li se recunoaste independenta si au prezentat necesitatea unui stat semi-autonom, numit Tinutul Secuiesc, drept o realitate incontestabila”, subliniaza ziarul new-yorkez.

“Kosovo este un exemplu, chiar unul foarte clar, ca daca o comunitate vrea sa se autoguverneze, ea trebuie sa isi exprima foarte ferm dorinta”, a declarat pentru cotidiamul american Csaba Ferencz, presedintele Consiliului National al Secuilor, un grup maghiar local fondat in 2003 cu scopul de a lupta pentru autonomie.
 
Secuii admit ca sansele lor de reusita sunt slabe, insa continua sa lupte, “spre necazul romanilor din aceasta zona” , care afirma ca au mai putine drepturi decat au maghiarii ca minoritate nationala.
 
Ziarul prezinta si un scurt-istoric al “regiunii maghiare, care include o parte din judetul Mures si Harghita si Covasna in intregime”. Conform reportajului, aici s-a aflat candva granita Imperiului Austro-Ungar, protejata de secui. Dupa Primul Razboi Mondial, “secuii au ramas blocati in mijlocul Romaniei, la cateva ore de condus printre Carpati de Bucuresti”, sustine New York Times.
 
Sfarsitul Primului Razboi Mondial a ramas in istorie, in opinia jurnalistilor americani, mai ales prin termenii drastici impusi Germaniei. “Insa tratatul de pace semnat de Ungaria in 1920, Tratatul de la Trianon, este  fara discutii mult mai dur. Ungaria a pierdut aproape doua treimi din teritoriul si populatia ei, si o treime din vorbitorii de limba maghiara prin disolutia Imperiului Austro-Ungar, o pierdere cunoscuta pana astzi sub numele de trauma de la Trianon”, mai sustine cotidianul american.
 
Minoritatea maghiara din Romania este cea mai mare din Europa si la fel este si dorinta de a castiga autonomie, sustine autorul reportajului. “Din cele 22 de milioane de locuitori ai Romaniei, 1.5 milioane sunt maghiari si aproape jumatate din acestia sunt secui. Nu e de mirare ca Romania, membra a Uniunii Europene si gazda summit-ului NATO ce abia s-a incheiat, s-a alaturat Slovaciei, Serbiei si Rusiei in refuzul de a recunoaste Kosovo”.
 
Statisticile si concluziile jurnalistilor americani merg mai departe: "Spre deosebire de kosovari, secuii cer doar autonomie, nu independenta, lasand politica externa si apararea nationala in mainile guvernului de la Bucuresti. Tinutul Secuiesc s-ar intinde pe o suprafata de aproximativ 10.000 kmpatrati , cu o populatie de peste 800.000 de oameni, trei sferturi dintre ei de etnie maghiara.”
 
Cosiliul National al Secuilor colaboreaza cu Partidul Civic Maghiar, a carui partcipare la alegerile locale a fost aprobata in martie, ca o alternativa la Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania. Uniunea Democrata este acuzata de cetatenii romani ca utilizeaza masinatiuni entice invechite  si de oponentii de la Partidul Civic Maghiar ca au tradat interesele minoritatii maghiare.

“Din 1996 ei participa la guvernare si de atunci ei reprezinta interesele romanilor sin u pe cele ale maghiarilor”, a declarat Zoltan Gazda, presedintele filialei din Sfantu Gheorghe a noului partid, citat de New York Times.
 
“Noi am respectat dintotdeauna legile romanesti in lupta noastra pentru autonomie, dar daca aceasta nu va avea o finalitate pozitiva, ar putea duce la alte tipuri de tensiuni. Avem semnale ca neintelegerile pe aceasta tema pot degenera in conflicte”, a adaugat Zoltan Gazda.
 
Romanii din aceasta zona afirma ca guvernul de la Bucuresti si-a subordonat interesele in schimbul voturilor parlamentarilor maghiari. “Dupa cum declara Rodica Parvan, unul dintre membrii romani ai Consiliului Local, guvernul roman nu face nimic, in timp ce subventiile pentru biserici si scoli sunt distribuite inegal de majoritatea maghiara din Consiliul Local”, informeaza cotidianul american.
 
“In orice caz, plangerile localnicilor romani sunt legate de neintelegeri simbolice cum ar fi intalnirile Consiliului local care se tin numai in limba maghiara sau colindele cantate in limba maghiara de Craciun. Pe 15 martie, sarbatoarea nationala a Ungariei care marcheaza inceputul revolutiei impotriva regimului habsburgic, Rodica Parvan a constatat cu exasperare ca steagul romanesc din fata Consiliului Local era arborat in berna”, relateaza New York Times.

Ziarul citeaza si declaratia Rodicai Parvan legata de aceasta intamplare: "Mi-au spus ca vantul l-a dat jos”.