Rămășițe ale unei uriașe rachete chineze de 23 de tone care a coborât necontrolat spre Pământ au reintrat sâmbătă în atmosferă deasupra Oceanului Indian, a anunțat Comandamentul Forţei Spaţiale din SUA pe Twitter, potrivit CNN. La câteva ore, și agenţia spaţială a Chinei a anunțat evenimentul, însă mai mulţi oficiali americani le-au reproşat autorităţilor de la Beijing că nu au informat și alte despre această prăbuşire potenţial periculoasă, informează AFP.

Racheta spațială chineză Long March 5B a fost lansată în urmă cu o săptămânăFoto: Costfoto / ddp USA / Profimedia

Racheta spațială chineză Long March 5B de 23 de tone și înaltă cât un bloc cu 10 etaje, care a livrat un nou modul pentru stația sa spațială, a fost lansată duminica trecută de pe insula Hainan, iar modulul s-a andocat cu succes la avanpostul orbital al Chinei.

De atunci, racheta se afla într-o coborâre necontrolată spre atmosfera terestră - marcând a treia oară când China a fost acuzată că nu a gestionat corespunzător resturile spațiale din etapa de lansare a rachetei sale.

"Nicio altă țară nu lasă aceste lucruri de peste 20 de tone pe orbită pentru a reintra pe orbită într-un mod necontrolat", a declarat Jonathan McDowell, astrofizician la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, pentru CNN.

China, criticată dur pentru că nu împărtășește informații

Evenimentul a fost raportat ulterior și de agenţia spaţială a Chinei, însă mai mulţi oficiali americani le-au reproşat autorităţilor de la Beijing că nu au partajat cu alte ţări informaţiile despre această prăbuşire potenţial periculoasă, informează AFP, preluată de Agerpres.

Într-un comunicat publicat pe contul său de pe platforma online WeChat, Agenţia spaţială chineză a dezvăluit coordonatele zonei în care s-a produs impactul: în Marea Sulu, la aproximativ 57 de kilometri depărtare de coastele estice ale insulei filipineze Palawan.

"Cea mai mare parte a dispozitivelor au fost distruse" în timpul reintrării în atmosferă, a declarat agenţia chineză, referindu-se la racheta ce a fost utilizată duminica trecută pentru a lansa cel de-al doilea dintre cele trei module de care China are nevoie pentru a completa viitoarea sa staţie spaţială, ce ar trebui să devină complet funcţională până la sfârşitul acestui an.

Malaezia a anunțat când rămășițele ardeau în atmosferă

Agenţia spaţială malaeziană a precizat la rândul ei că a detectat mai multe fragmente desprinse din fosta rachetă chineză în timp ce ardeau în atmosferă înainte să se prăbuşească în Marea Sulu, la nord-est de Insula Borneo.

"Deşeurile desprinse din rachetă au luat foc în timp ce intrau în spaţiul aerian terestru, iar deşeurile în flăcări au traversat spaţiul aerian malaezian, fragmentele putând fi detectate în mai multe zone, mai ales când au traversat spaţiul aerian de deasupra statului Sarawak", a precizat agenţia malaeziană.

Racheta Long March-5N putea să ajungă pe Pământ fără să se dezintegreze

Racheta Long March-5N nu a fost concepută pentru a-şi controla coborârea de pe orbită, fapt care, la fel ca în cazul lansărilor precedente chineze, a suscitat un val de critici.

China "nu a oferit informaţii precise despre traiectoria rachetei sale Long March-5B", a declarat sâmbătă pe Twitter directorul NASA, Bill Nelson.

"Toate naţiunile care desfăşoară activităţi spaţiale ar trebui să respecte o serie de practici exemplare", pentru că prăbuşirea unor obiecte având o astfel de talie "prezintă riscuri importante de a provoca pierderi umane sau materiale", a adăugat oficialul american, subliniind că partajarea de informaţii este "esenţială" pentru "o utilizare responsabilă a spaţiului, pentru a asigura securitatea persoanelor aflate pe Terra".

Reintrarea în atmosferă a unui vehicul spaţial degajă o cantitate imensă de căldură şi provoacă fricţiuni cu aerul, iar fragmentele sale pot atunci să ardă şi să se dezintegreze, însă modulele mai mari, precum Long March-5B, prezintă riscul de a nu fi distruse integral în aer.

Deșurile puteau face victime

Deşeurile astfel rezultate pot să ajungă la suprafaţa Pământului şi să provoace pagube sau să facă victime omeneşti, deşi acest risc este scăzut, întrucât 70% din planeta noastră este acoperită de apă.

În 2020, deşeurile rezultate în urma reintrării în atmosferă a unei alte rachete din gama Long March s-au prăbuşit în sate din Coasta de Fildeş, provocând pagube materiale, dar fără să facă răniţi.

China pompează mulți bani în programul său spațial

China a investit miliarde de dolari de mai multe decenii în programul său spaţial.

Staţia spaţială chineză, Tiangong, este considerată una dintre bijuteriile acestui program.

China a trimis primul ei astronaut în spaţiu în anul 2003. Gigantul asiatic a plasat la începutul anului 2019 un vehicul robotizat pe faţa ascunsă a Lunii, realizând atunci o premieră mondială.

În 2021, aceeaşi ţară a reuşit să asolizeze un robot pe planeta Marte şi intenţionează să trimită oameni pe Lună în jurul anului 2030, amintește Agerpres.