Alegerile parlamentare din Germania vor avea loc abia in toamna anului viitor, insa demolarea sanselor unor candidati la functia de cancelar a si inceput. Poate cineva fara bacalaureat sa ocupe cea mai inalta functie executiva in stat, sau nu? Ce ne facem cu mitul elitelor? Dar cu egalitatea de sanse in democratie? Dezbaterea provocata de doi jurnalisti germani il vizeaza pe Martin Schulz, presedinte al Parlamentului European. El s-a decis sa revina in politica germana, in vederea alegerilor din 2017, fiind in carti ca posibil ministru de externe, sau chiar ca varf de lance al SPD, in cursa pentru cancelar.

Martin SchulzFoto: AGERPRES

Cei doi jurnalisti germani nu sunt unii oarecare, ci Gabor Steingart, editorul publicatiei economice Handelsblatt si Jan Fleischhauer, editorialist la Spiegel-online. „Nu am avut pana acum... un sef de guvern fara bacalaureat, nu pentru ca educatia e sic, ci pentru ca functia – mai ales in vremurile hipercomplexitatii – nu cere Small Talk, ci Big Talk”, a scris Steingart in ziarul sau, citat de Stern.de.

„Cu alte cuvinte”, comenteaza autoarea Kerstin Herrnkind de la Stern, „cine nu are bacalaureat e prea tampit, ca sa inteleaga cauzalitati complexe si nu depaseste faza de small-talk. Asa unul nu poate ajunge cancelar.” Comentariul e ironic, caci autoarea acuza sistemul scolar german ca „inoculeaza astfel de complexe”. Iar selectia scolarilor se face de timpuriu: „La zece ani sunt sortati cei slabi. Cei presupusi buni ajung la liceu, cei presupusi rai la scoala generala. Iar cei mediocri la scoala de zece clase. Cine nu ajunge la bacalaureat este, in ochii unor oameni, stigmatizat. Si pe viata, dupa cum o dovedeste dezbaterea pe marginea lui Martin Schulz”.

Cand Steingart a fost napadit de comentarii negative pe net, pentru lovitura sub centura data lui Schulz, i-a sarit in aparare Jan Fleischhauer de la Spiegel.de, care din capul locului postuleaza, sub provocatorul titlu „Carabaneste-te, elita!” (Verpiss dich, Elite): „Ne mai putem astepta de la un candidat la functia de cancelar sa aiba bacalaureat? Se pare ca nu: Tot ceea ce fundamenteaza vreo diferenta ierarhica sau vreun atu de putere pare azi suspect. Asa ne prostim si noi insine”.

Cei doi elitisti sunt suparati ca un self-made man ca Schulz, care vorbeste cursiv cateva limbi straine si a reusit sa ajunga la varful parlamentarismului european ar putea avea si ambitia sa devina cancelarul LOR. Se aduce argumentul ca, pana acum, sefii guvernelor germane au facut, cu totii, dovada unei diplome universitare. A, cu exceptia cancelarului Willy Brandt (SPD). A, am mai adauga noi, si cu exceptia unui presedinte de stat (Johannes Rau), a unui ministru federal al economiei (Michael Glos - CSU), a unui premier de land (Lothar Späth - CDU) etc.

Desigur ca, in competitia diplomelor, fiziciana cu doctorat Frau Dr. Angela Merkel e net superioara lui Martin Schulz, care a abandonat scoala inainte de vreme. Referitor la anii 70, anii aceia „turbati“, el insusi a declarat in luna octombrie, pentru N-TV.de: „Eram un golan si un elev nu prea comod“. Ca adolescent, el ar fi tras si la masea. Dupa un accident la genunchi, care i-a pecetluit cariera dorita, de fotbalist, „el ar fi apucat sticla de timpuriu“, scrie Welt.de, pe baza unor informatii din BILD. Din anul 1980, Schulz ar fi insa abstinent.

Fara BAC si cu pacatele tineretilor zornaindu-i in urma, e acesta profilul dorit al unui cancelar german? Pentru unii, nu. Pentru altii, da. In epoca Trumpismului si a lui Beppe Grillo, care in 2013 a obtinut un sfert din preferintele parlamentare ale italienilor, elitistii jurnalisti germani zic ca nu se mai mira de nimic. La victoria candidatului republican in SUA, Grillo ar fi strigat ca „elita a murit“ si „intelectualii pot sa-si ia talpasita“. Sa nu uitam insa ca Grillo e actor si giumbuslucurile sale demagogice l-au ajutat sa ia voturi.

Dincolo de temerea unor inteligenti ca prostii le-ar putea lua locul, pseudo-dezbaterea „cu BAC sau fara BAC“, foarte antemergatoare campaniei electorale de anul viitor, releva doar un fapt: ca nici cei mai fini intelectuali nu gandesc doar cu creierul, analizand calitati, concepte, programe politice, ci coboara disputa electorala sub centura, la nivel maxim de tabloid.

Saraca Germanie, pe ce nivel educational bate toba!. Aici, Romania ii da clasa, caci de titluri universitare si doctorate nici nu ai loc sa-ntorci, intre politicieni.