VIDEO&TEXT Dezbatere: Provocările crizei refugiaților. Vineri, ora 10.00

de     EurActiv.ro
Joi, 7 aprilie 2016, 13:29 Actualitate | Internaţional

Criza refugiatilor
Foto: Andrei Pungovschi
Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Asociația Pro Democrația organizează, în data de 8 aprile 2016, un eveniment dedicat crizei refugiaților, privită atât dintr-o perspectivă europeană cât și națională.

Evenimentul este transmis în direct vineri, 8 aprilie, începând cu ora 10:00.

Evenimentul are loc cu cinci zile înaintea votului sesiunii plenare care urmează să se întrunească la Strasbourg, pe baza raportului votat de Comisia pentru libertăți civile, pe 16 martie 2016.
Potrivit acestuia, in anul 2015, 1,83 milioane de persoane au trecut ilegal frontierele externe ale UE și 1,4 milioane au solicitat protecție internațională în UE, Norvegia și Elveția. Din acest motiv, s-a impus revizurea Regulamentului Dublin III, crearea unui sistem centralizat privind colectarea și atribuirea cererilor de azil și impunerea unei cote pentru fiecare stat membru, intr-un mod echitabil.


Live streaming video by Ustream
Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Asociația Pro Democrația a organizat, în data de 8  aprile 2016, un eveniment dedicat crizei refugiaților, privită atât dintr-o perspectivă europeană cât și națională.

Live text:

Mădălina Mihalache, Șeful Biroului de Informare al Parlamentului European în România:

  • Europa trebuie să găsească soluții pentru gestionarea acestui flux foarte important de oameni.
  • Cei mai mulți fug din calea războaielor, conflictelor. Sunt victime ale sărăciei, ale traficanților de persoane.
  • Potrivit Frontex, trecerile ilegale la frontierele UE au ajuns la 1,83 milioane de persoane în 2015, mult peste numărul din 2014.


Cristian Preda, deputat în Parlamentul European, Grupul Partidului Popular European (PPE), vicepreședintele Subcomisiei pentru drepturile omului:
  • pasiunea ideologică în discuția despre refugiați e la cote înalte în România, deși țara noastră nu are probleme cu refugiații.
  • am primit doar 15 refugiați, dar asta nu ne împiedică să le dăm lecții celor care au primit sute de mii de persoane.
  • despre Acordul UE-Turcia: a intrat în vigoare de puțin timp și lucrurile merg foarte bine.
  • în urmă cu două zile, premierul turc Ahmet Davutoglu a declarat că, înaintea Acordului, numărul de refugiați ilegali care ajungeau în UE era de 7.000 pe zi, în timp ce acum este de 350 în medie.
  • Sunt zile în care numărul scade sub 100, iar pe 23 martie nu a ajuns niciun refugiat ilegal din Turcia în Grecia. 
  • se pare că se confirmă presupoziția de la care a plecat Acordul: introducerea schemei ”1 contra 1” va bloca rețelele de traficanți.
  • statele membre au o problemă în gestionarea crizei, nu Uniunea Europeană. Asta se vede din faptul că procesul de relocare merge foarte greu.
  • despre Regulamentul Dublin: Comisia Europeană a propus două variante: fie un mecanism de corecție a actualului Regulament, fie un nou sistem bazat pe o cheie de distribuție.
  • Prima variantă: imigrantul primește azil în țara în care intră, dar, dacă țara e sub presiunea unui val de imigranți, atunci intră în funcțiune un fel de mecanism de relocare.
  • A doua variantă: se introduce cheia de distribuție care înseamnă că se renunță la cererea de azil depusă în țara de intrare și se adoptă o politică la nivel european prin care refugiații sunt distribuiți automat în funcție de dimensiunea țării, bogăția, capacitatea de absorbție.
  • se dorește o armonizare a procedurilor de azil.
  • efectele politice: victoria ultraconservatorilor din Polonia, intrarea în parlamentele regionale din Germania și Slovacia a neonaziștilor, eșec al referendumurilor din Danemarca și Olanda. 


Andi Cristea, deputat în Parlamentul European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), membru în Comisia pentru afaceri externe și în Subcomisia pentru drepturile omului:
  • integrarea refugiaților: trebuie să facem distincția între cei care fug de război și imigranții economici.
  • criza e un combustibil electoral pentru partidele extremiste, naționaliste.
  • aceste formațiuni cresc în sondaje din cauza lipsei unei informări corecte.

  • ONU a criticat Acordul UE-Turcia din cauza schemei ”1 contra 1”, pe care o consider discriminatorie.
  •  în august 2015, când lucrurile se încingeau la granița Grecia-Macedonia, Crucea Roșia aducea ajutoare, iar reacția multora a fost să le refuze pe motiv că acele pachete cu alimente aveau crucea, simbol creștin.
  • asta arată, că, deși noi avem senzația că nivelul de educație și acceptarea culturii noastre de către refugiați e la nivel ridicat, realitatea e ușor diferită.
    Riscuri: UE va pierde focusul de pe Est și se va muta pe palierul sudic, de unde vine amenințarea.
  • România nu are experiența și cultura necesare pentru a se raporta la refugiați.

Doru-Claudian Frunzulică, deputat în Parlamentul European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), membru în Comisia pentru dezvoltare:
  • trebuie să găsim un echilibru între solidaritate și securitate.
  • sunt tot mai mulți europeni care întreabă de ce au loc atentate în care mor oameni nevinovați.
  • vrem, nu vrem, problema migrației e legată de terorism.
  • să nu uităm că vorbim de migrație ilegală, ceea ce înseamnă că mecanismele UE nu au funcționat.
  • apar multe vulnerabilități în fața unor posibile atentate teroriste.
  • după atentate, tot mai mulți britanici optează pentru Brexit.
  • s-a intrat în UE ca în brânză, nu ne-am putut gestiona frontierele.
  • Acordul cu Turcia: e un pas înainte, dar va trebui să plătim 3 miliarde de euro, plus alte 3 miliarde, dacă va fi nevoie.
  • UE și noi toți suntem obligați să primim imigranți care vin din zone de război, dar ei reprezintă 30-35%, restul sunt imigranți economici care au profitat de această situație.
  • UE nu are o politică economică, fiscală, monetară comună, suntem o simfonie neterminată.
  • nu există alternativă la UE, e nevoie de o Uniune integrată.
  • România va trebui să primească 6.351 de imigranți, sunt țări care nu acceptă cotele obligatorii, deci situația e în continuare neclară, nu știm ce poziție va adopta în final UE.
  • sunt voci care spun că nu sunt de acord cu mutarea de fonduri către programele de migrație, de la alte programe europene.
  • despre integrare: imigranții trebuie să știe un lucru: să respecte legile, regulile și valorile europene.
  • depinde de fiecare țară cum îi va integra. În unele țări, multiculturalismul e într-un mare impas, sunt cetățeni din Franța, Belgia, Marea Britanie care trăiesc în societăți paralele.
  • sunt tot mai multe voci care spun că trebuie să fim solidari, dar care în același timp se întreabă ce facem cu tinerii care nu au un serviciu.


Gabriel Liviu Ispas, secretar de stat (Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice):
  • dincolo de o abordare emoțională, e cazul să ne amintim ce e construcția UE și cum a apărut.
  • dacă cei șase fondatori și-ar fi pus problema integrării celor care au intrat ulterior, astăzi UE ar fi fost altceva, România nu ar fi fost membră.
  • educația poate conduce la integrare.
  • Ce va face România: trebuie să fim pregătiți să-i integrăm în mod real pe refugiați, să avem o politică coerentă și pentru refugiații, și pentru imigranți care doresc să aibă o viață mai bună. Dacă mecanismele ar fi mai bine reglate, iar politica externă ar ține mai mult de apanajul UE, ar fi mai bine.
  • îi vom trata pe toți ca pe semenii noștri, le vom aloca profesori pentru a învăța limba română, îi vom pregăti în vederea integării, o vom face cu cea mai mare plăcere.
  • nu vrem să facem segregare pe criterii etnice sau religioase, dar nu îi vom putea integra din prima zi, pentru că vin din alte cultură, dar vom face eforturi pentru a-i integra mai ușor.

Eleodor Pîrvu, director adjunct la Inspectoratul General pentru Imigrări:
  • legislația noastră e în concordanță cu acquis-ul comunitar, avem șase centre de primire cu o capacitate totală de 950 de locuri, capacitate ce poate fi suplimentată în caz de criză.
  • avem cea mai scurtă procedură de azil, de 30 de zile, toate persoanele sunt verificate, înregistrate în bazele de date, cererile sunt procesate de oameni foarte bine pregătiți.
  • cei respinși pot ataca deciziile în instanță, au la dispoziție două căi de atac.
  • cei care primesc o formă de protecție pot participa la procesul de integrare. Momentan, nu e obligatoriu să participe, dar recent au fost făcute modificări legislative prin care refugiații trebuie să fie implicați în activități de integrare, în perioada de 12 luni cât primesc ajutor de la stat. 
  • procesul de integrare e dificil, e nevoie de voință din partea refugiaților, dar și din partea instituțiilor statului cu atribuții în domeniul integrării.

Aniela Crețu, Director adjunct, Direcția Afaceri Generale, Financiare, Interne și Justiție (Ministerul Afacerilor Externe):
  • România insistă să fie respectat calendarul relocărilor, chiar dacă s-a opus cotelor obligatorii.
  • se constată o implicare sporită a actorilor internaționali, în special ONU, în vederea gestionării situației. E important ca toți actorii internaționali să fie implicați, pentru că nu e doar o problemă a UE, cauzele profunde ale crizei în țările de origine a migrației necesită un efort la nivel global.
  • pregătim pachete de stimulente pentru țările de origine, din păcate, nu întotdeauna pozitive, sunt în discuție în acest moment la nivelul Consiliului.  
  • există cadru legislativ, dar statele membre nu-l aplică în mod corespunzător.
  • România vrea să acționeze solidar. Solidaritatea nu se traduce doar în preluare de imigrați și în cote, sunt și alte dimensiuni, participare consistentă la Frontex și la alte agenții, suntem al doilea stat care contribuie la Frontex.
  • am lansat o ofertă generoasă pentru a ajuta Grecia, a treia după Germania și Franța. Doar opt state și-au achitat până acum contribuția către fondul pentru Turcia, banii promiși sunt momentan doar pe hârtie.

Mihai Sebe, expert, Biroul Studii și Analize (Institutul European din România):
  • avem mai multe crize care se suprapun: criza refugiaților, criza Schengen.
  • criza refugiaților e complexă, cu două componente cheie: securitate și integrare.
  • există senzația că UE a fost surprinsă de situație.
  • integrarea trebuie abordată de manieră individuală.
  • trebuie să respectăm și legislația, cei care încalcă legea trebuie pedepsiți, nu trebuie să fie abordări diferite în funcție de etnie, religie etc.
  • migrația nu va dispărea, poate ar trebui să ne uităm la modul în care Roma, acum 2000 de ani, vedea în imigranți o oportunitate.
  • UE nu mai are forța de a-și impune valorile în vecinătatea sa, dar nici în interior.

Sesiune Q&A:


Europarlamentarul Cristian Preda: Care e numărul cererilor de azil admise de România?
Eleodor Pîrvu, IGM:
  • În 2012, s-au înregistrat cele mai multe cereri de azil, în medie de 2.000. Acum, sunt circa 1.200. 
  • În 2012, doar 20% din cereri au fost acceptate, ca urmare a faptului că grupul țintă de solicitanți veneau din Tunisia, Egipt, Maroc, Pakistan. Acum e total schimbată situația, avem o rată de peste 50% pentru că grupul țintă s-a schimbat, solicitanții de azil sunt din Siria, Irak sau Afganistan.

Manuela Preoteasa, EurActiv.ro: De unde vine intoleranța multor dintre români față de refugiați, cu toate că această criză cu care se confruntă Europa nu se face simțită, în mod direct, la noi?
 
Doru-Claudian Frunzulică:
  • poporul român e tolerant, mulți străini și-au găsit de-a lungul timpului un cămin în România.
  • oamenii fac o legătură între imigrație și vulnerabilități la adresa siguranței lor și a familiilor lor, între imigranți și atentatele teroriste.
UE trebuie să devină hard power, să-și poată apăra frontierele.

Andi Cristea:
  • în România există un deficit de toleranță, sunt cauze istorice, întrucăt pentru noi istoria a fost mai dură, nimeni nu ne-a întrebat după al doilea Război Mondial de care parte vrem să fim.
  • trebuie să respingem semnul de egalitate între o religie și radicalism, terorism, jihadism.

Cristian PREDA, eurodeputat
  • Am indicat una dintre cauze, nu ai probleme practice de rezolvat, ai mult timp pentru bătălii ideologice. Există o cauză legată de propria experiență a românilor, plecați în afara României, în Europa.
  • Ei au trăit sentimentul marginalizării, în compensație, transmit, via comunităților, același sentiment. Dacă noi am fost înjurați și făcuți cu ou și oțet să procedăm și noi la fel.
  • Paradoxul e tocmai acesta. Nu ne caută nimeni. Nu sunt exprimate patetic, nici sobru, cereri masive de venit aici.
  • Sunt departe de a crede că toleranța este un bun împărtășit. Toleraranța este o parte din limbajul de lemn. Pe lângă o critică din partea politicienilor, resuscitarea criticii la adresa Belgiei (de tipul "Begia e un stat eșuat" ), a Norvegiei (stat non-UE) și urmează, probabil, a Islandei, în urma dezvăluirilor (stat non-UE).
 
Gabriela Leu, Public Information/Communications Associate, Reprezentanța UNHCR în Romania:

  • Să vă imaginați o tânără din Siria, refugiată în Irak, în pericol de a fi răpită. A urcat pe un vas, cu 500 de persoane, în dorința de a ajunge în Europa. Această tânără, în urma unei scufundări criminale a vasului, a supraviețuit patru zile în apă, agățată de un colac de salvare (de plajă, cum luăm noi copiilor, pentru la mare). Agățată de colac și de ea, ați trei copii. Doi dintre ei au supraviețuit înecului, dar nu amândoi au rezistat după aceea. Au fost aduși de părinții lor, "te rog, ai grijă de acest copil, eu nu voi rezista”. E un incident de acum doi ani, tânăra a ajuns în Europa, după salvare, un copil a rezistat, ceilalți doi, nu.
  • Când vorbim despre refugiați, despre criză, despre acest fenomen, vă invit să aveți în vedere că vorbim despre acești oameni.
  • Acum, la începutul lunii martie, șeful Agenției ONU avertiza asupra faptului că Europa se află în criză de timp, cerând un lider puternic, pentru ceea ce acesta numea o criză de umanitate, o criză a refugiaților.
  • Cum determinăm comunitatea internațională să se implice mai mult în rezolvarea acestei crize? Cum determinăm comunitățile internaționale să întindă acea mână de ajutor?
  • La o privire de ansamblu, 60 milioane de persoane la nivel global, afectate de strămutare este un număr nemaiatins de la sfârștiul celui de-al doiela război mondial. Un număr cu un impact masiv. Peste un milion au ajuns în Europa (doar pe mare), prin traversarea Meditaranei.
  • Situația a continuat în 2016.
  • Când privim această criză a refugiaților și migranților, se caută soluții. A fost menționată soluția politică, combaterea cauzelor externe, cauzele care duc la aceste fluxuri maxive. Până când situația în țările lor nu se va îmbunătăți, aceste persoane vor continua să fugă.
  • O susținere mai bună a țărilor care găzduiesc refugiați. Peste 86% se concentrează în țările vecine zonelor de conflict.
  • În țările vecine Siriei. Este esențial ajutorul pe care aceste țări ar trebui să-l primească în vederea primirii refugiaților, într-un număr care copleșește populația locală.
  • Dacă vorbim despre rețeaua de apă, de electricitate nu face față. Duce la creșterea tensiunii situației refugiaților și acest lucru îi determină să maergă mai departe.
  • La Londra, la conferința donatorilor, s-au prezentat angajamente pentru fonduri în valoare de 12 miliarde dolari, jumătate fuseseră plătite. Este foarte important să se facă plăți la timp.
 
  • UE a luat în 2015 decizii foarte importante pentru gestionarea crizei, dar ele fie nu au fost implementate, fie unele țări nu și-au îndeplinit responsabilitățile, iar între timp s-au înăsprit condițiile, s-au închis granițele pentru refugiați.
  • Acordul cu Turcia trebuie să se implementeze în prezența unor garanții, cât timp ele nu sunt îndeplinite, UNHCR este îngrijorată. Implementarea e încă la început, suntem alături de Grecia și Turcia în pregătirea acestor garanții.

Maria Voicu, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Biroul din România:
  • printre refugiați sunt foarte multe femei și copii cu nevoi diferite, sunt copii fără părinți, femei agresate, persoane traumatizate.
  • încercăm să sprijim refugiații, să le dăm informații privind țările în care sunt relocați: populație, unde vor sta, unde se pot ruga, cum își pot înscrie copiii la școală, accesul la învățarea limbii române. Sunt lucruri mărunte, dar oamenii sunt neinformați, dezorientați.
  • integrarea în România e o provocare, e un proces îndelungat, am discutat cu colegii din Norvegia și Suedia care ne-au spus că e nevoie de cel puțin opt ani pentru integrarea unei persoane.
  • avem un proiect în sprijinul integrării persoanelor care obțin o formă de protecție în România: să le oferim asistență directă, să coagulăm o mișcare de dialog interinstituțional.
  • încercăm să implicăm și mediul privat.

Percepția românilor asupra crizei refugiaților:
Iulian Iliescu, manager proiecte la Asociația Pro Democrația:
  • 99% dintre români au auzit de criză: 55% de pe rețele de socializare și internet, 29% tv și radio
  • câți refugiați sunt în România: 35% cred că avem peste 300
  • 54% dintre respondenți nu sunt de acord cu prezența refugiaților în țara noastră.
  • România nu este atractivă pentru refugiați, peste 70%.
  • românii cred că refugiații ar trebui să fie plasați în locuri speciale, patronii nu ar avea o problemă să angajeze refugiați - 69,5%.
  • 72% cred că ref ar putea declanșa o revoltă în UE.
 
Ce concluzii tragem din acest sondaj?

Claudiu Crăciun, expert Asociația Pro Democrația:
  •  sondajul arată două imagini care nu se leagă: prima - temerea românilor față de refugiați, idee că această criză va duce la dispariția civilizației europene, mulți asociază criza cu un viitor conflict religios.
  • aceste argumente au fost împrumutate rapid, aduse pe teritoriul românesc.
  • a doua imagine: sunt români care văd criza într-un mod interpersonal și aici acceptabilitatea e mare, imaginea apocaliptică a invaziei musulmane dispare când se transferă la nivel interpersonal.
  • în trecut, românii au avut experiențe pozitive cu refugiați greci, turci, din Orientul Mijlociu.
  • nu există o rezistență mare la nivel interpersonal, imaginea apocaliptică a fost insuflată cu ajutorul unor politicieni, instituții, mass media.

Rodica Novac, președintele Asociației CONECT:
  • la nivelul Ministerului Educației nu există o procedură de recunoaștere a nivelului de pregătire a refugiaților, cerem de șase ani acest lucru.
  • avem dificultăți privind aplicarea prevederilor legislative.
  • toate problemele devin nesemnificative în fața provocării celei mai mari care derivă din discuțiile publice nesancționate: politicienii își construiesc capital politic pe seama migranților.
  • formatori de opinie, precum Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, vorbesc cu ușurință despre expulzarea refugiaților din Europa, nu se gândesc la consecințe.
  • începe să se manifeste xenofobia, sunt refugiați care ne spun că sunt refuzați la magazin, de șoferii de taxi, la coafor, exclusiv pe criterii etnice.
  • sunt discriminate femeile cu șal, nu contează nici măcar că au cetățenie română.

Rolul mass-media în informarea populaţiei privind stereotipurile la adresa refugiaţilor:
Ioana Moldovan, fotojurnalist:
  • marea majoritate a politicienilor nu au avut contact cu refugiații. 
  • nu ne-am ridicat la nivelul principiilor drepturilor omului cu care se laudă UE, căutăm soluții în alte țări fără să ne gândim cum sunt respectate drepturile omului acolo.

Laurențiu Colintineanu, jurnalist:
  • în România nu avem un discurs creștin, ci unul creștinoid.
  • în momentul în care negăm ideea de azil, ar trebui să ne aducem aminte că ea a apărut în mănăstirile creștine.
  • mass-media are un rol în răspândirea discursului antirefugiați.
 
Transmisia în direct s-a realizat vineri, 8 aprilie, din Sala „Nicolae Titulescu” a Biroului de Informare al Parlamentului European în România, unde au dezbătut online provocările crizei refugiaților:
 
  • Reprezentanți ai instituțiilor europene: eurodeputații Cristian PREDA (EPP), vicepreședintele Subcomisiei pentru drepturile omului, Andi CRISTEA (S&D), membru în Comisia pentru afaceri externe și în Subcomisia pentru drepturile omului și Doru-Claudian FRUNZULICĂ (S&D), membru în Comisia pentru dezvoltare.
  • Reprezentanți ai instituţiilor publice: Gabriel Liviu ISPAS, secretar de stat (Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice), Valeriu NICOLAE, secretar de stat (Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice), Dorin ŢEPUȘĂ, inspector general adjunct (Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne), Aniela CREȚU, Director adjunct, Direcția Afaceri Generale, Financiare, Interne și Justiție (Ministerul Afacerilor Externe) și Mihai SEBE, expert, Biroul Studii și Analize (Institutul European din România);
  • Reprezentanți ai societății civile: Claudiu CRĂCIUN, expert (Asociaţia Pro Democraţia); Iuliana ILIESCU, manager proiecte (Asociaţia Pro Democraţia), Ciprian CIUCU, membru al consiliului director (CRPE) și Rodica NOVAC, președinte (Asociația CONECT);
  • Reprezentanți ai organizațiilor internaționale: Gabriela LEU, Public Information/Communications Associate (Reprezentanța UNHCR în Romania) și Mircea MOCANU, șef misiune (OIM, Biroul din România);
  • Mass media: Laurențiu COLINTINEANU, jurnalist; Ioana MOLDOVAN, fotojurnalist.

Evenimentul are loc cu cinci  zile înaintea votului sesiunii plenare care urmează să se întrunească la Strasbourg, pe baza raportului votat de Comisia pentru libertăți civile, pe 16 martie 2016. Potrivit acestuia, în anul 2015, 1,83 milioane de persoane au trecut ilegal frontierele externe ale UE și 1,4 milioane au solicitat protecție internațională în UE, Norvegia și Elveția. Din acest motiv, s-a impus revizurea Regulamentului Dublin III, crearea unui sistem centralizat privind colectarea și atribuirea cererilor de azilși impunerea unei cote pentru fiecare stat membru, într-un mod echitabil.

Dezbaterea a fost moderată de jurnalista Radio România Denise THEODORU, și a fost transmisă online, LIVE video&text.











3036 vizualizari
  • +14 (20 voturi)    
    numai minciuni si dezinformare... (Vineri, 8 aprilie 2016, 11:35)

    cristianaxl [utilizator]

    vreti sa stiti exact cum sta treaba cu migrantii?..sunt convins ca voi stiti ca jurnalisti dar nu vi se da voie sa scrieti...
    povestit direct de la un marinar roman care a fost acum de curand pe niste vase pe mediterana chipurile sa ajute in criza migrantilor...deci...care e treaba...

    au ordin sa stea la limita apelor teritoriale cu tarile nord africane....aia cu barcile incarca negrii din porturi si ies in apele internationale dupa care ii suna pe astia...vasele de patrula vin...incarca negrii si ii lasa pe tarmul european...
    practic negrii sunt adusi de UE...nicidecum aia vin pe furis...totul e pe fata...daca s-ar dori stoparea ar fi de-ajuns sa se confiste barcile contrabandistilor sau sa-i aresteze...dar de fapt contrabandistii fac treaba asta pentru ca vasele UE nu au voie sa intre in apele teritoriale ale acelor tari...negrii sunt transportati cu tot alaiu in europa...pentru ca asa vrea SOROS...care a declarat ca nu poti avea unitate in UE atat timp cat exista unitate culturala, religioasa, identitara ca si stat...solutia...amestecati oamenii...
    si inca ceva...marinaru vorbea cu negrii de pe vas...cum au ajuns acolo...cica in africa sunt asociatii europene (mai mult ca sigur a lui Soros) care ii organizeaza, la fac toate formele, ii inregistreaza...le zic exact unde si cu cine sa ia legatura...si cand sa fie in port...li se asigura conditii medicale si asistenta pe tot traseul lor...sunt recrutati doar din tari care au ca religie musulmana si nu din zonele crestine.
    Asta e realitatea...sunt adusi ca sa populeze si sa creeze acel multiculturalismul din SUA, doar asa se poate fauri visul maret a lui soros...o singura lume...un singur guvern...
    • +8 (14 voturi)    
      Da! Şi de-aia am zis şi zic mereu ... (Vineri, 8 aprilie 2016, 14:50)

      Lomecuza [utilizator] i-a raspuns lui cristianaxl

      ... ferească Dumnezeu să ajungem să trebuiască să ne aliem cu ruşii ca să ne opunem acestui plan!

      Ptiu! puşchea pe limbă!
      • +4 (4 voturi)    
        rusia momentan (Sâmbătă, 9 aprilie 2016, 10:32)

        cristianaxl [utilizator] i-a raspuns lui Lomecuza

        nu vine cu alternative viabile...doar declaratii...ceea ce seamana mai mult a blat cu sua...
    • +9 (13 voturi)    
      cam prea de tot (Vineri, 8 aprilie 2016, 17:31)

      Point [utilizator] i-a raspuns lui cristianaxl

      insa,nu trebuie sa ne mai miram de nimic.
      se face orice e nevoie,chiar si inumanul,pt a islamiza europa.asta se vede fara un efort prea mare.
      reamintesc martorilor lui soros,care tot bat apa in piua cu,vezi doamne,ca romanii nu sunt toleranti,ca avem cea mai cosmopolita populatie.
      la obiect:copiii lui soros,mai nevinovatilor,luati-o babeste si lasati creierul ala liber de ideile picurate
      ganditi-va la numarul,organizarea,sumele uriase de bani pusi in joc,rapiditatea,sexul,varsta bietilor vostrii ''refugiati"
      daca voi credeti ca a fost o miscare spontana si mai ales naturala,parerea mea e ca discutam vorbe.iar despre integrare,intrebati vestul.
  • +1 (5 voturi)    
    imigranti in Timisoara (Vineri, 8 aprilie 2016, 14:42)

    sorin3 [utilizator]

    In timisoara circula zvonul cum ca un tanar ar fi fost agresat de imigrant. O plingere ar fi fost inregistrata la politie.
    Se poate verifica daca e adevarat sau nu?
    • +2 (4 voturi)    
      Mai degrabă este o "fumigenă" ... (Vineri, 8 aprilie 2016, 21:11)

      LianBerthold1 [anonim] i-a raspuns lui sorin3

      ... la fel ca și cazul celor două adolescente musulmane "agresate" pe Calea Moșilor.
  • +7 (7 voturi)    
    Mass-media romaneasca (Vineri, 8 aprilie 2016, 17:33)

    Lucian_Mares [utilizator]

    n-a facut propaganda, ci pur si simplu a descris problemele cu care se confrunta tarile din vestul Europei. Migrantii de origine musulmana nu sunt, in majoritate, dornici de integrare, de respectare a legilor si traditiilor tarilor gazda, formeaza societati paralele si, din lipsa de educatie si implicit a unui mod legal de a-si satisface mofturile(nevoile de baza fiind asigurate de societatea gazda) devin criminali, traficanti de droguri, de carne vie, etc. Asta e realitatea. A nu se confunda refugiatii, mare majoritate analfabeti, cu arabii veniti la studii in Romania. E alt nivel intelectual.
  • +6 (6 voturi)    
    x (Sâmbătă, 9 aprilie 2016, 12:42)

    ygreculescu [utilizator]

    "UE trebuie să devină hard power, să-și poată apăra frontierele."
    Vai de capul meu cata manipulare fara nici o jena. De parca armata UE pe care o doresc unii cu atata insistenta ar fi facut ceva ca sa apere granitele uniunii in timp ce Merkel ii invita pe islamisti sa vina cu milioanele.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică