Principalele cotidiane din Peninsula s-au ocupat pe larg de criza din Grecia si acordul la care s-a ajuns dupa o noapte de tratative. Corespondentii italieni de la Bruxelles au relatat cu lux de amanunte atmosfera tensionata si punctele culminante din timpul discutiilor, cum ar fi schimbul dur de replici dintre premierul Matteo Renzi si Angela Merkel sau momentul in care Alexis Tsipras si-a pus haina pe masa tratativelor, spunand: "O vreti si pe asta?".
La Repubblica, ziar moderat de stanga, deschide prima pagina cu anuntul sec privind acordul si principalele conditii, sub titlul: "Acordul in cadrul UE dezbina Grecia".
Potrivit cotidianului citat, Tsipras a acceptat un acord care seamana mai degraba cu o pedeapsa si care "demonstreaza neincrederea totala a europenilor fata de el, interzicand Greciei orice forma de suveranitate economica".
Editorialistul Lucio Caracciolo vorbeste despre un "Protectorat mascat" si, analizand conditiile impuse lui Tsipras, anunta ca "Grecia a incetat sa mai existe ca Stat independent". Analistul compara Grecia cu un minor care nu se poate ocupa de propriile afaceri, in timp ce tutela este preluata formal de Bruxelles si Frankfurt, dar in realitate, deciziile se iau la Berlin.
Autorul face o paralela intre criza actuala si cea din 1826, cand tanara monarhie greaca a adus tara in pragul falimentului, castigandu-si o "proasta reputatie la nivel financiar". Tsipras a facut "piruete hazardate" care l-au determinat sa semene mai degraba cu un personaj "patetic" decat cu unul "tragic", in timp ce alti protagonisti europeni au avut partea lor de vina in deznodamantul dramatic.
In sfarsit, subliniaza Caracciolo, cu ocazia tratativelor s-a vazut politica Eurozonei, cu Germania aflata intr-o pozitie dominanta, dar nu de hegemonie, avand in jur o "procesiune ambigua nordica si central-europeana, la care s-au adaugat, cu o vocatie satelitara, slovacii si balticii. Doua trepte mai jos se afla Franta, careia nemtii i-au facut o concesie, cu putina suferinta, aceea de a poza drept aliata lor legitima". Hollande, adauga analistul italian, a inteles, pe de alta parte, "vointa Statelor Unite si a Chinei de a evita degenerarea crizei intr-una mondiala, ceea ce a facut ca Germania sa franeze la intrarea in ultima curba".
Intr-o alta analiza de prima pagina pe "La Repubblica", intitulata "Steagul rupt al stangii europene", editorialistul Stefano Folli vorbeste despre esecul unei anumite viziuni de stanga, la nivel european. Tsipras, "eroul de la referendum", a devenit pentru unii "tradatorul" care a pierdut batalia de la Bruxelles. Stanga radicala, pentru Folli, a fost invinsa, lasand spatiu unor conflicte latente in interiorul UE (cum ar fi criza imigrantilor la granita dintre Franta si Italia), dar si unei ascensiuni a "curentelor de extrema dreapta sau nationaliste".
"La Repubblica" preia de asemenea analiza economistului Paul Krugman din The New York Times, in a carui opinie "Proiectul european a murit". El sustine ca Europa se afla pe marginea prapastiei, iar vinovati nu sunt (doar) grecii, ci si cei care au impus acum Atenei conditii care ii "anuleaza orice urma de suveranitate".
Intr-un interviu pentru "La Repubblica", economistul Nouriel Roubini afirma ca acordul Grecia - UE este o salvare pentru Eurozona si ca Atena ar putea pune in practica, nu fara dificultati, reformele promise, desi "Tsipras s-a dovedit a nu fi nici pe departe liderul social democrat modern, asa cum parea initial, ci un personaj radical de stanga".
"Atena s-a predat" anunta Corriere della Sera, cotidian moderat si liberal, continuand, pe prima pagina: "Grecia a acceptat reforme dure in schimbul ajutoarelor".
La Repubblica, Corriere della Sera si Il Sole 24 Ore pun, toate, mai mult sau mai putin, accentul pe o victorie momentana a Uniunii Europene, care a reusit sa evite in ultimul moment, pericolul cel mai mare, anume Grexitul.
"Am scapat (poate) de pericol, dar urmeaza un urcus abrupt pentru toti", noteaza analistii de la Il Sole 24 de Ore - cotidianul financiar al Italiei - pe prima pagina. Masurile impuse Greciei sunt caracterizate, in deschiderea ziarului, drept "socante".
"Criza a fost evitata, dar lectia a fost dura", scrie, intr-un editorial, Adriana Cerretelli pentru acelasi cotidian financiar, in timp ce, intr-o alta analiza, Vittorio Da Rold afirma ca situatia actuala a Eurozonei este departe de ceea ce au dorit fondatorii ei. Bogatia comuna, in loc sa fie distribuita in mod echitabil membrilor, produce un efect opus: "partenerii mai puternici ajung sa culeaga beneficiile unui creditor, iar cei mai saraci se indatoreaza, din ce in ce mai mult".
Ca efecte secundare, presa italiana analizeaza pozitiile liderilor Tsipras si Merkel pe scena nationala. In Grecia, se anunta o iminenta criza in interiorul partidului la putere, Syriza, in timp ce pozitia Angelei Merkel, la fel ca si imaginea ei la nivel international, este considerata subrezita.
Angela Merkel este descrisa ca "imparateasa Europei care a obtinut o victorie a la Pirus" (La Repubblica) in timp ce Corriere vorbeste despre "non victoria" cancelarului german.
Unul din liderii care au iesit de la masa tratativelor cu o imagine imbunatatita, potrivit cotidianului "Corriere della Sera", este Francois Hollande, care a aparat "cu abilitate" "idealul Europei solidare".
Reporterii ziarului "La Repubblica" au concluzionat, dupa ce au urmarit evolutia negocierilor, ca singurii care l-au aparat (cat de cat) pe Tsipras au fost Hollande, Renzi, premierul cipriot Anastasiades si Mario Draghi, presedintele Bancii Centrale Europene.
0
1
