​Bugetul Uniunii Europene pentru 7 ani, cu o miza de peste 40 miliarde euro pentru Romania, este disputat in zilele urmatoare la Bruxelles, HotNews.ro si EurActiv.ro va propun o sinteza cu principalele domenii cheie pe care se vor axa discutiile si pozitiile celor mai importante state membre.

Conform think-tank-ului american Center for Strategic & International Studies, negocierile bugetare sunt nemesis-ul politic al democratiilor occidentale. În timp ce peste Ocean presedinte Barack Obama si Congresul se angajeze dezbat problemele fiscale ale Statelor Unite, Uniunea Europeana este divizata de diferente drastice intre propunerile tarilor pentru bugetul pe urmatorii 7 ani, ce urmeaza sa fie discutate la intalnirea Consiliului European.

Informatiile din presa fac uneori sa para ca singura lupta activa este cea dintre Regatul Unit si Uniunea Europeana. Cu toate acestea, prim-ministrul David Cameron va fi doar un singur om într-o lista lunga de lideri europeni care ameninta sa isi foloseasca dreptul de veto in negocierile pentru urmatorul buget al UE. Franta, Romania, Suedia, tarile de Jos, Austria, Danemarca si Italia au ridicat propriile “linii Maginot” in negocierile pentru buget, dar din motive foarte diferite.

Dimensiunea reala a mizelor pentru care se lupta liderii europeni reprezinta doar 1% din PIB-ul anual al UE (prevazut a fi de 12800 miliarde de euro in 2012). In urmatorii 7 ani, suma totala va fi de aproximativ 1 trilion de euro, o suma aparent mica (pastrand proportiile), dar care atinge trei probleme impotrante: agricultura, dezvoltarea regionala si rabaturile primite de diverse tari.

Politica Agricola Comuna (PAC) si strategia comuna în domeniul pescuitului reprezinta 42,5% din bugetul actual; dezvoltarea regionala reprezinta alti 35.6%, iar rabaturile, care sunt determinate de o combinatie de plati anuale forfetare (în valoare de aproximativ € 4.3 miliarde în 2011) si contributii impozabile reprezinta o parte importanta din bugetul ramas.

De mai mult de 60 de ani, Uniunea Europeana a fost o uniune a prosperitatii, care a distribuit fonduri atat catre tarile bogate, cat si sarace deopotriva. Astazi, Uniunea este una a austeritatii, dupa o schimbare profunda a dinamicii politicilor interne. Summit-ul UE din aceasta saptamana se va dovedi un alt test important pentru aceasta “Uniune a austeritatii”, într-un moment in care proiectul de integrare pare din ce în ce mai fragil, iar criza datoriilor suverante macina pentru al patrulea an mai multe state membre.

Liniile de lupta sunt deja trasate - Nord versus Sud; Est vs Vest, Marea Britanie fata de Uniunea Europeana. Principalele tabere in negociere sunt:

• "Prietenii coeziunii" - tari precum Polonia, Ungaria si statele baltice, care sunt beneficiare nete ale cheltuielilor pentru dezvoltare regionala, sprijina o crestere a bugetului
• "Prietenii cheltuielilor optimizate" - tarile care sunt contribuitori neti la bugetul UE - Germania, Franta, Marea Britanie si mai multe state nordice
• "Prietenii subventiilor agricole" - Franta, Spania, Italia, Irlanda, si Romania
• Regatul Unit, alaturi de o coalitie larga de sustinatori ai rabaturilor si de tari care vor sa-si protejeze reducerile de contributii negociate anterior: Austria, Danemarca, Suedia, tarile de Jos, si Germania, plus Regatul Unit, care a primit un rabat de 3,5 miliarde € în 2011. Comisia Europeana ar dori sa elimine aceste rabaturi pana în 2020, cu sugestia ca Marea Britanie ar trebui sa plateasca pentru o parte din rabat sau anual, ceea ce ar reduce în mod semnificativ valoarea restituirii
• Parlamentul European - organismul care aproba bugetul UE, este în favoarea cresterii cheltuielilor UE. Parlamentul pledeaza pentru o crestere a resurselor pentru a include venituri independente de bugetele nationale. Parlamentul a amenintat ca va folosi dreptul de veto în cazul în care nu se adauga noi resurse
• Comisia Europeana, care a propus recent un proiect de buget de 1033 miliarde de euro. Comisia si-a pastrat unele elemente punctuale in afara bugetului, dar atunci cand aceste elemente sunt adaugate proiectului, propunerea ajunge la 1091 miliarde -o crestere de 6% în termeni reali.