Medicii nemti se plang de „cunostinte insuficiente de limba germana, ale colegilor straini“. Chiar daca medicii poseda, in cele mai multe cazuri, cunostinte de baza ale limbii, acestea nu ajung pentru o comunicare adecvata cu pacientii si colegii“, scrie Die Welt. "Ca medic de garda, nu ajunge sa stii sa comanzi o pizza“, a spus presedintele Federatiei Medicilor din Marburg, Rudolf Henke, agentiei de presa germane dpa. Cat de adevarata e afirmatia acestuia, o poate spune orice roman care s-a luat la tranta cu „der, die, das“.

Pretentiile ridicate de Henke fata de medicii straini nu sunt exagerate. Acestia trebuie sa fie in stare „sa-si prezinte diagnosticul, fara gres, intr-o discutie cu colegii“. La fel si rapoartele de garda. Acestea trebuie sa fie formulate atat de clar, incat sa se evite neintelegerile privitoare la starea unui pacient. Data fiind penuria de medici in clinicile germane, Henke saluta venirea medicilor din Romania, Bulgaria, Grecia si Spania. El cere insa autoritatilor sa verifice cu mai multa strictete aprobarile de practica medicala, dobandite in strainatate.

Din datele Colegiului Federal al Medicilor, numarul medicilor straini inregistrati in Germania in 2010 a crescut cu 7,9%, la 25.316. Procentul e si mai mare, in ce priveste medicii straini angajati in spitale, ajungand la 12,2%. Cei mai multi medici imigrati in anul 2010 vin din tari europene, 383 dintre ei provenind din Romania.

E o iluzie faptul ca in Germania te descurci cu engleza, in posturi „necorporatiste” si care reclama o intensa comunicare cu omul, client sau pacient. In cei 22 de ani traiti si munciti aici, in firme de toate calibrele, mi s-a confirmat de nenumarate ori, atat din experienta personala, cat si a altor romani, ca fara „der, die, das” nu faci mare branza. Ai nevoie cel putin de germana de baza, ca si de insusirea notiunilor de specialitate, in orice domeniu ai lucra, pentru a putea comunica si a-ti putea pastra postul. Mai ai nevoie de receptivitate in a intelege dialectele regionale, in care ti se adreseaza lumea din jurul tau, sau la telefon. Caci nu toti vorbesc Hochdeutsch, adica germana literara. Adeseori esti confruntat cu svabeasca de Baden-Württemberg, sau bavareza, sau alte dialecte ce-ti contorsioneaza urechea, de limba nemaivorbind. La „munca de jos”, cerintele sunt mai putine. Insa si sezonierii veniti la sparanghel, capsuni sau salata, muncitorii de pe santiere, macelarii, bucatarii sau ingrijitoarele de batrani nu scapa de „bombardamentul lingvistic german”, caruia trebuie, cumva, sa-i faca fata. Cu maini si cu picioare, nimeni nu se descurca multa vreme, pe aici. Caci neamtul e pretentios si, daca tot esti in tara lui si ii „furi un loc de munca”, vrea sa o faci bine si coerent, intr-o conversatie profesionala „nemteasca”, adica fara cusur.