Liderii europeni au mai putin de o luna pentru a ajunge la un compromis prin care sa salveze zona euro de la o criza grava a datoriilor suverane, avertizeaza o analiza Reuters. Contagiunea pe pietele financiare ar trebui sa se inrautateasca pentru ca statele membre sa se concentreze, cu adevarat, asupra unei solutii reale, sustine analiza Reuters.
In acest interval, cancelarul german Angela Merkel trebuie sa castige sprijinul intregii coalitii de guvernare pentru implementarea unor hotarari potential nepopulare iar presedintele Nicolas Sarkozy trebuie sa gaseasca solutii pentru a apara ratingul de credit al Frantei, cotat inca la "AAA", insa intr-o stare precara.
Noii lideri din Italia si Grecia, Mario Monti respectiv Lucas Papademos, trebuie sa inceapa cat mai repede implementarea planului de austeritate si a reformelor economice, in ciuda protestelor populatiei si a discutiilor contradictorii dintre politicieni. Spania va avea si ea, incepand cu saptamana viitoare, un nou guvern care trebuie sa ii convinga pe investitori ca va lua masuri indraznete care sa restabilesca competitivitatea si rezolve criza creditelor imobiliare.
Banca Central-Europeana (BCE) ar putea fi nevoita sa accepte ca cele mai mari amenintari la adresa stabilitatii zonei euro sunt recesiunea, criza creditelor si riscul de deflatie, mai degraba decat inflatia.
Daca toate aceste conditii sunt indeplinite, atunci Merkel, Sarkozy, liderii institutiilor eropene si Fondul Monetar International au posibilitatea de a dezvolta un plan mai bun decat cel folosit pana acum pentru a face fata crizei datoriilor si pentru a opri contagiunea. Pana la summitul Uniunii Europene din 9 decembrie, ultimul din acest an, tarile membre trebuie sa depaseasca barierele cu care se confrunta acasa si sa pregateasca un plan de atac eficient.
Cancelarul german Angela Merkel pare sa isi fi intarit baricadele in urma congresului Uniunii Crestin Democrate (CDU) de saptamana aceasta, fara sa dea inapoi in fata euroscepticilor. Promovand constructia europeana, fara a preciza ce anume inseamna ea, Merkel a lasat loc de manevre. Incercarile rebelilor din partid de a o limita cerand, spre exemplu, ca tarile cu deficite mari sa fie indepartate din zona euro, au fost invinse. O alta bariera este reprezentata de partenerii de coalitie ai CDU, care flirteaza cu euroscepticismul, insa analistii sustin ca, pe cont propriu, nu au prea multe optiuni de actiune.
Situatia presedintelui francez, Nicolas Sarkozy este mai dificila. Guvernul francez a adoptat saptamana trecuta un al doilea pachet de masuri pentru reducerea deficitului in 2012, insa Comisia Europeana a indicat ca masurile nu sunt suficiente pentru a promova cresterea economica. Guvernul francez a raspuns ca deja face suficient in aceasta privinta. Pietele au reactionat negativ la pachetul de masuri, din cauza faptului ca acesta prevede, in mare parte, cresterea taxelor mai degraba decat taierea cheltuielilor. In plus, pietele au fost lovite si de prognoza scazuta de crestere pentru anul viitor, de expunerea bancilor franceze la datoria italiana si de perspectivele incerte ale alegerilor, programate in sase luni.
Comisia Europeana isi va prezenta propunerile pentru o o guvernare mai puternica a zonei euro intr-o lucrare programata pentru saptamana viitoare. Ministrii de finante europeni se vor intalni, de asemenea, la sfarsitul lui noiembrie pentru a finaliza planurile de a balansa fondul de salvare al zonei euro si de a atrage investitorii straini care sa ajute la redresarea regiunii. Toate aceste planuri se confrunta insa cu complicatii legale si cu rezistenta pietii astfel incat este putin probabil ca vor putea furniza o protectie puternica, pe termen scurt, impotriva contagiunii pe piata obligatiunilor.
Situatia va fi mai clara la sfarsitul lunii noiembrie cand vor fi facuti publici o serie de indicatori precum climatul de afaceri si increderea consumatorilor. In functie de aceste date, BCE va putea hotara daca va lua masuri mai dure pentru a stabiliza zona euro. La ora actuala, Banca Central-Europeana este supusa unei presiuni internationale imense pentru a interveni in Italia si Spania, insa, pana cum, a refuzat sa se implice indicand ca este responsabilitatea guvernelor sa redreseze tara. In cazul in care BCE accepta sa se implice activ, o va face doar in conditiile in care Italia si Spania vor implementa responsabil si hotarat planurile de austeritate si reformele economice.
Optiunile disponibile sunt cele general cunoscute, sustine Reuters:
- Grecia ar putea primi o a doua transa de imprumut, in valoare de 130 miliarde euro, insa numai in cazul in care administratia de la Atena poate sa isi atinga tintele fiscale si sa implementeze reforme mai dure. Alternativa este un default al Greciei cu repercusiuni asupra zonei euro.
- Italia ar putea fi nevoita sa ceara ajutorul FMI daca guvernul tehnocrat pe care il pregateste noul premier italian, Mario Monti, nu poate sa restabileasca increderea investitorilor asigurandu-i ca Peninsula se afla pe calea cea buna.
- Propunerea Frantei ca Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara (EFSF) sa actioneaza ca banca si sa imprumute bani de la BCE ramane pe masa de discutii, in ciuda faptului ca atat Germania cat si BCE s-au pronuntat impotriva ei, in luna octombrie. Franta ar putea sa ridice, din nou, problema luna viitoare.
- Zona euro ar putea face primii pasi catre crearea obligatiunilor comune, garantate, disponibile dupa ce a atins nivelul necesar de integrare economica, nivel la care statele membre sa accepte constrangeri asupra suveranitatii bugetului national. Pana acum, masura a fost respinsa din start de Germania.
- O masura care nu va lipsi consta din implementare mai strica a disciplinei fiscale in zona euro.
5
0
