Informatia legata de descoperirea a 70 de carti din plumb, cu o vechime de aproximativ 2.000 de ani, intr-o pestera din Iordania a facut inconjurul lumii si a starnit asteptari, curiozitati, comentarii si dispute. Multi vorbesc despre cea mai mare descoperire dupa Manuscrisele de la Marea Moarta. Andrei Gaitanaru, cercetator in cadrul Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre impactul Manuscriselor de la Marea Moarta sau a Evangheliilor apocrife asupra traditiilor crestine.

Andrei GaitanaruFoto: Arhiva personala

Cercetator in cadrul Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti si lector la Fundatia Calea Victoriei. A absolvit Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti, cu o lucrare de diploma intitulata 'Dublul discurs apofatic'. A absolvit programul de masterat al Facultatii de Filosofie, Universitatea Bucuresti, cu o dizertatie intitulata 'De-numirea numelor divine. Statutul numelor divine in cadrul Corpusului Areopagitic'. Este doctorand al programului de studii doctorale al Facultatii de Filosofie, Universitatea din Bucuresti, inscris cu o teza intitulata "Problema relatiei dintre rostire alegorica si discurs filosofic in teologia bizantina".

Carte de vizita Andrei Gaitanaru

Iata cateva dintre raspunsurile lui Andrei Gaitanaru:

  • Daca vorbim despre manuscrisele recent descoperite, nu putem vorbi - aproape de loc - despre continutul acestuia. Se presupune ca ar apartine unei comunitati crestine din primele decenii ale crestinismului, cele care au fost, eventual, martorele Crucificarii lui Hristos. Presupozitia este justificata de identificarea unor simboluri crestine, precum Crucea si ceea ce pare a figura mormantul lui Hristos, asezat in afara Ierusalimului.
  • Chiar daca aceste texte, precum primele descoperite la Marea Moarta, sunt autentice, fenomenul apritiei lor nu poate afecta in vreun fel istoria crestinismului si nici dogma acestuia stabilita prin Canonul Apostolic, Sinoadele Ecumenice si traditia exegetica a tratatelor Sfintiilor Parinti ai Bisericii.
  • Astfel de aparitii editoriale pot aduce informatii auxiliare relevante despre modul in care arata comunitatea crestina in primele secole si despre felul in care a fost conturata discursiv spriritualitatea crestina. Asa cum ati observat si dumneavoastra, abateri de la norma crestina erau prezente in cadrul primelor comunitati crestine. Epistolele Pauline vorbesc in mod evident si raspicat despre o comunitate crestina aflata in curs de formare si care, adesea, se abatea de la ceea ce aprea ca norma a crestinsmului. Crestinismul este - alaturi de celelalte doua monoteisme abrahamice - o religie normativa. Sa nu uitam ca, inainte de schisma din 1054, Crestinismul era Ortodox, cu alte cuvine fiind articulat in jurul unei drepte credinte si a unei drepte practici.
  • Se poresupune ca aceste placute nu ar fi jucat vreun rol liturgic, data fiind dimensiunea lor extrem de redusa si dificultatea, aferenta, de a fi citite intr-un astfel de context. Se presupune ca ar fi fost destinate pentru o consultare privata.
  • Manuscrisele recent nu au apucat sa fie nici macar deschise in totalitate. Asa cum se stie, deja, unele dintre ele sunt sigilate in chingi de plumb. In acest moment nu putem vorbi nici macar despre o traducere unei parti mai mari din acestea.