Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) dezbate, marti, sesizarile depuse de presedintele Senatului, Mircea Geoana, si de parlamentarii PSD, PC si PNL la Legea Educatiei.
Initial, CCR ar fi trebuit sa se pronunte asupra contestatiilor pe 22 decembrie 2010, insa a amanat luarea unei decizii pentru 28 decembrie. Si la acest termen CCR a decis amanarea dezbaterii contestatiilor la Legea Educatiei pana pe 4 ianuarie, scrie Agerpres.
Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a contestat pe 15 decembrie Legea Educatiei la Curtea Constitutionala, motivand ca procedura prin care a fost adoptat actul normativ a fost neconstitutionala. Potrivit lui Geoana, Legea Educatiei Nationale a fost considerata adoptata in ciuda faptului ca acest proiect a fost restituit Guvernului pe data de 30 noiembrie, in urma deciziei Birourilor Permanente reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor.
El a completat in sesizare ca Legea Educatiei se afla in dezbatere parlamentara la Senat, isi continua traseul legislativ, in prezent aflandu-se din nou la comisia de specialitate, unde a fost retrimisa de plen, la propunerea reprezentantilor Guvernului.
Si reprezentantii opozitiei au contestat Legea Educatiei la CCR, acuzand neconstitutionalitatea textelor, dar si modul de adoptare a acestui act normativ.
Ei au sustinut in sesizarea adresata CCR ca Legea Educatiei este viciata de neconstitutionalitate in ansamblu, fiind incalcate normele constitutionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea raspunderii de catre Guvern.
In ceea ce priveste fondul legii, semnatarii sesizarii afirma ca este neconstitutional articolul care prevede ca pe raza unei unitati administrativ-teritoriale cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica, pentru fiecare limba materna, indiferent de efectivul de elevi.
Un alt articol criticat de opozitie prevede ca in cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale, singulare in municipiu, oras sau comuna se acorda personalitate juridica indiferent de efectivul de elevi.
Alte articole despre care opozitia sustine ca sunt neconstitutionale stipuleaza ca in unitatile scolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale unul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective, ca ministerul poate aplica sanctiuni in invatamantul superior si ca aceasta institutie controleaza modul in care universitatile isi exercita autonomia universitara.
Guvernul a luat decizia de a-si asuma raspunderea pe legea educatiei pe 28 octombrie 2010, acuzand blocarea acestui act normativ timp de mai multe luni la Senat. Legea educatiei fusese adoptata de Camera Deputatilor in luna mai, in forma propusa de Guvern, insa la Senat aceasta a fost tergiversata.
Opozitia a contestat la Curtea Constitutionala procedura angajarii raspunderii Guvernului, argumentand ca legea era in dezbatere parlamentara. In acelasi timp, liberalii au depus o motiune de cenzura.
Curtea a constatat, pe 3 noiembrie 2010, ca asumarea raspunderii Guvernului asupra legii educatiei este neconstitutionala deoarece exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Guvern, in conditiile asumarii raspunderii Executivului asupra unei legi aflate deja in dezbatere parlamentara.
Ulterior, pe 24 noiembrie 2010, Curtea Constitutionala a admis o sesizare a Guvernului pe tema legii educatiei si a constatat existenta unui conflict intre Parlament si Executiv prin refuzul de a dezbate motiunea de cenzura depusa de opozitie ca urmare a asumarii raspunderii. Judecatorii Curtii au sustinut ca o motiune de cenzura odata ce este depusa nu mai poate fi abandonata.
Pe 14 decembrie 2010, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a anuntat in plenul reunit al Parlamentului ca legea educatiei poate fi considerata adoptata, dupa ce mai multi parlamentari PNL si-au retras semnaturile de pe motiunea de cenzura.
0
1
