Formarea initiala a profesorilor este minima, iar evaluarea cadrelor didactice debutante reprezinta un aspect critic in Romania. Definitivatul nu evalueaza competentele necesare profesorilor sa implementeze noul curriculum, care ar trebui sa pregateasca elevii sa invete pe tot parcursul vietii, iar tara noastra sufera de o subfinantare cronica, ceea ce se vede si in modelul de evaluare adoptat, arata un raport al OCDE si UNICEF, la cererea Ministerului Educatiei.

Elevi intr-o scoala din RomaniaFoto: Agerpres

Autorii Hannah Kitchen, Elizabeth Fordham, Kirsteen Henderson, Anne Looney si Soumaya Maghnouj scriu ca Romania ofera doar unui numar redus de elevi sansa de a excela. Cei din varf dau dovada de acelasi nivel de cunostinte si abilitati sofisticate ca si colegii lor din alte state UE si OCDE, insa mult mai multi tineri nu stapanesc competentele de baza necesare participarii pe deplin in societate. Potrivit PISA, 40% dintre elevii romani sunt analfabeti functionali, respectiv nu detin abilitatile cognitive fundamentale de care au nevoie pentru invatarea pe tot parcursul vietii si ocupare productiva. Ratele abandonului scolar sunt in crestere, in special in mediul rural, si unul din cinci elevi nu reuseste sa treaca in invatamentul secundar superior, care este nivelul minim de studii necesar intr-o economie a cunoasterii.

Raportul analizeaza maniera in care sunt concepute si puse in practica procesele de evaluare a elevilor, a personalui didactic, a unitatilor de invatamant si a sistemului, punand accent pe modul in care dezvolta acestea procesul de invatare al elevilor.

Unul dintre punctele de analiza ale raportului vizeaza slabele competente de evaluare ale profesorilor romani, care ar reprezenta, potrivit expertilor, o bariera majora pentru imbunatatirea rezultatelor elevilor.

Evaluarea la clasa se rezuma, in continuare, spun expertii, adesea la "teste scrise sumative" (cumulative), recurgandu-se rar la evaluarea formativa ce implica feedback prompt si personalizat. In prezent, cadrele didactice din Romania beneficiaza de "pregatire practica limitata in domeniul evaluarii, sprijin si indrumare reduse cu privire la modul in care ar putea-o folosi, iar ponederea semnificativa a evaluarilor externe ofera cadrelor didactice putine oportunitati sa isi exercite si sa castige incredere in rationamentul profesional".

Totodata, "rolul de dezvoltare asociat evaluarii periodice a personalului didactic este la ora actuala slab conturat. Metodologia nu include observatii la clasa sau feedback formativ prompt, esential pentru dezvoltarea cadrelor didactice. Evaluarea periodica are rol in acordarea de prime salariale si evolutie in cariera, fara a trata evaluarea ca pe o oportunitate de invatare. Rolul de dezvoltare atasat evaluarii este subestimat si de implicarea consiliului scolar ca organism evaluator, avand in vedere ca o parte dintre membrii acestuia vin din afara scolii si nu detin experienta educationala, de lipsa oportunitatilor realizarii unei evaluari unu la unu si rolul redus al directorului".

Potrivit analizei, evaluarea initiala a noilor profesori, respectiv definitivatul, nu evalueaza suficient. Definitivatul detine o pondere importanta in procesul de evaluare, dar nu evalueaza neaparat competentele didactice precum cele necesare implementarii noului curriculum. Evaluarea cadrelor didactice debutante reprezinta un aspect critic in Romania deoarece conditiile de admitere in programul de formare initiala a cadrelor didactice sunt limitate, iar pregatirea urmata pentru a deveni profesor este una minima.

Evaluarile de la clasele a II-a si IV-a dau diagnoza in van

Ponderea semnificativa a evaluarilor nationale cu mize importante ofera sanse reduse personalului didactic si elevilor de a dezvolta abordari individualizate ale invatarii. Acest lucru este "exacerbat de procesele de evaluare a cadrelor didactice si a scolilor, centrate pe responsabilizare si in care rezultatele testarilor joaca un rol important. Dublata de politizarea liderilor din educatie la nivel local si centralizarea sistemului de invatamant, aceasta face ca profesorii si scolile sa nu aiba acces la un proces deschis si constructiv de autoreflectie".

Evaluarile si autoevaluarea scolii sunt inca slab dezvoltate, iar mentoratul care ofera sprijin noilor cadre didactice este in mare parte doar pe hartie, desi au fost introduse evaluarile la clasele a II-a si a IV-a tocmai cu scopul diagnozei.

Mai mult, potrivit raportului, nu exista o definitie comuna a asteptarilor de invatare nationala, a ceea ce inseamna un proces eficient de predare sau cum arata o scoala buna.

“Consolidarea obiectivelor nationale de invatare, dezvoltarea unor standarde pentru profesori si directorii de scoli si o definitie comuna a calitatii scolii ar indrepta clar sistemul spre tipurile de invatare si predare prevazute in noul curriculum. De asemenea, ar oferi bunelor practici existente recunoasterea necesara pentru a incuraja rezultate mai bune in randul elevilor”, arata raportul.

In concluzie, potrivit documentului, Romania pune accent pe rezultatele examinarilor nationale si mai putin pe autoreflectie si dezvoltare in cadrul evaluarii unitatilor scolare sau a personalului didactic, ceea ce impiedica evolutia acestor aspecte pozitive si incurajarea schimbarilor sistemice benefice de care are nevoie Romania.

Astfel, desi avem un curriculum nou ambitios, centrat pe dezvoltarea competentelor cheie, evaluarea elevilor este “dominata de examinari cu mize importante, care limiteaza procesul de invatare si promoveaza o definitie restransa a succesului”.

Expertii mai spun ca actualele examinari nationale au consecintele negative asupra invatarii, motivatiei si evolutiei elevilor, si este importanta cresterea calitatii lor. Romania ar trebui sa imbunatateasca calitatea si impartialitatea evaluarii pentur clasa a VIII-a. Pe viitor, Romania ar trebui sa revizuiasca parcursurile scolare si certificarea de la nivelul invatamantului secundare, luand in considerare inclusiv posibilitatea suspendarii evaluarii nationale pentru clasa a VIII-a.

Potrivit acestora, intarirea abilitatilor de evaluare formativa ale profesorilor, dezvoltarea capacitatii scolilor de a realiza imbunatatiri si crearea unei culturi de feedback constructiv si indrumare pozitiva - se numara printre cele mai eficace moduri prin care Romania poate investi resurse suplimentare in imbunatatirea procesului de invatare.

Totodata, raportul subliniaza ca, daca nu se modifica practicile de examinare si evaluare si nu se iau masuri de reducere a impactului evaluarilor nationale asupra sistemului, celelalte investitii pe care le realizeaza Romania pentru a miscora abandonul scolar si nivelul slabelor performante au mai putine sanse de a atinge impactul scontat.

Studiul privind evaluarea si examinarea in domeniul educatiei arata ca Romania sufera de o subfinantare cronica, iar cheltuielile pe elev in invatamantul primar si secundar este sub o treime din media UE. Analiza recomanda cresterea resurselor Centrului National de Evaluare si Examinare pentru a putea investi in speciaslisti care sa redacteze teste moderne, in tehnologie mai buna de gestionare a datelor si in capacitatea de cercetare si analiza a rezultatelor in vederea imbunatatirii calitatii evaluarii si a acordarii sprijin profesorilor in scopul evaluarilor.