Curtea de Conturi, radiografie a performantei invatamantului superior din Romania: Avem multe universitati, insa calitatea educatiei lasa de dorit. Evolutia invatamantului superior, necorelata cu cea a economiei. Este necesara restructurarea sistemului de finantare

de Corina Ionel     HotNews.ro
Miercuri, 4 mai 2016, 14:24 Actualitate | Esenţial

Radiografia invatamantului superior
Foto: Photoxpress.com
Curtea de Conturi a analizat evolutia si situatia invatamantului superior din Romania, in perioada 2011-2015, constatand o scadere dramatica a numarului de studenti, ca urmare a scaderii natalitatii, o slaba pregatire a elevilor in sistemul preuniversitar ceea ce se resimte in universitati, mai ales dupa scoaterea examenelor de admitere, si un invatamant superior neadecvat pietii muncii si nevoilor economiei actuale. Mai mult decat atat, raportul evidentiaza ca s-a inregistrat o crestere majora a numarului de universitati, facultati si programe de studii, insa calitatea educatiei oferite de acestea este indoielnica. Astfel, desi Romania are 103 institutii de invatamant superior, doar 5 sau 6 din ele au o oarecare vizibilitate in topurile care ierarhizeaza un numar mare de universitati, peste 1000, inca vreo 10 apar in topurile care evalueaza 2000 de universitati, iar restul exista doar in evidentele nationale. Nu in ultimul rand, raportul atrage atentia ca desi, potrivit Legii Educatiei Nationale 1/2011, fondurile bugetare ar trebui distribuite universitatilor pe criterii de performanta, pricipiul nu a fost aplicat. Curtea de Conturi avertizeaza ca tendinta de contractare a sistemului de invatamant superior nu poate fi contracarata prin ajutoare financiare, ceea ce a facut pana acum Guvernul, ci numai printr-o restructurare.

Vezi in documentul atasat si in text ce a descoperit Curtea de Conturi.

  • Scaderea drastica a natalitatii, o unda de soc resimtita in invatamantul preuniversitar si apoi in cel universitar. Chiar si efectivele studentesti din anul universitar 2013/2014 vor ramane o amintire
Contractia sistemului de invatamint preuniversitar nu este o optiune politica subiectiva, ci un imperativ al unei realitati demografice, a constata Curtea de Conturi. Astfel, populatia din grupa de virsta 0-19 ani s-a redus cu 3,3 milioane persoane in anii 1990-2015, iar pentru anii 2015-2040 se prevede o reducere de aproape 0,7 milioane persoane. Ciclurile care compun invatamintul preuniversitar se confrunta de ani buni cu efective de virsta scolara reduse la jumatate fata de anul 1990.

Unda de soc a diminuarii drastice a populatiei de virsta scolara din grupele de virsta 0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani si 15-19 ani s-a propagat, incepind cu anul 2010, si in populatia de 20-24 ani, specifica educatiei superioare. Conform prognozei Eurostat, populatia din grupa de virsta 20-64 de ani va scadea cu 2 milioane in 2040 fata de anul 2015. in aceasta situatie, cifre de 907.353 studenti inmatriculati in invatamintul superior in anul universitar 2007/2008 nu vor mai fi posibile. Chiar si efectivele studentesti de 433.234 persoane din anul universitar 2013/2014 vor ramine o amintire. Concurenta acerba de pe piata serviciilor de educatie superioara va obliga universitatile sa se reformeze si sa creasca calitatea serviciilor educationale furnizate.

  • Performantele reduse ale invatamantului primar si gimnazial. O buna parte din acesti elevi au ajuns in invatamintul superior
Populatia scolara (exclusiv invatamantul superior) s-a redus in perioada 1990/1991 - 2013/2014 cu 1,4 milioane elevi ceea ce reprezinta aproape 30% din populatia scolara din anul 1990/1991. Principalii factori care au determinat aceasta reducere sunt scaderea natalitatii, emigratia si abandonul scolar.

Totodata, gradul de cuprindere in invatamant a populatiei in varsta de 7-10 ani si 11-14 ani a inregistrat o evolutie descendenta, astfel incit in anul scolar 2013/2014 nu era cuprinsa intr-o forma de invatamint 7,2 % din populatia de 7-10 ani si 8,5 % din populatia de 11-14 ani.

In anul 2014, 18% din populatia in virsta de 18-24 ani avea studii cel mult gimnaziale si nu mai urma nici o forma de pregatire. Fata de tinta de 11,3% asumata de Rominia in Strategia Europa 2020, distanta este enorma si nu par sa existe sanse ca aceasta tinta sa fie atinsa.

La testele PISA (sistem standardizat al OCDE de evaluare a competentelor de baza ale elevilor de 15 ani) elevii romani au obtinut in permanenta rezultate slabe, fapt ce indica performantele reduse ale invatamintului primar si gimnazial. Astfel, la evaluarile PISA din anul 2012 ponderea elevilor cu performante slabe a fost de 37,3% la lectura, 40,8% la matematica si 37,3% la stiinte. Intr-o ierarhizare a tarilor membre UE pe o scala descrescatoare a ponderii elevilor cu rezultate slabe la lectura la testul PISA 2012 Rominia se afla pe locul 2 dupa Bulgaria. Ratele mari de tranzitie de la un nivel de educatie la altul ne intareste convingerea ca o buna parte din acesti elevi au ajuns in invatamintul superior.

Gradul de cuprindere in invatamint a populatiei de 15-18 ani a crescut pana in anul scolar 2009/2010, dupa care a inceput sa scada. Decizia de a desfiinta invatamintul profesional (singura optiune raminind invatamintul liceal) a condus la cresterea abandonului scolar. Din fericire in anul scolar 2012/2013 s-a revenit asupra deciziei, insa, consecintele au ramas. Incercarea de a atenua declinul populatiei scolare din invatamintul liceal prin desfiintarea invatamintului profesional s-a dovedit un esec. Dupa trei ani de crestere, aceasta a revenit in anul 2013/2014 la nivelul anului scolar 2008/2009.

Numarul absolventilor de liceu s-a mentinut constant la cca. 200 mii, insa numarul absolventilor care au promovat examenul de bacalaureat a scazut drastic incepind cu anul scolar 2010/2011. Introducerea camerelor de luat vederi in salile de examen a salubrizat modul in care era promovat examenul de bacalaureat.

Pentru a atrage cit mai multi studenti, o parte din institutiile de invatamint superior nu mai organizau examene de admitere. In aceste conditii, s-a creat presiune asupra invatamintului liceal pentru a promova incompetenta. La randul sau invatamintul liceal avea drept criteriu de evaluare a performantei promovabilitatea. In acest mod s-a dat drum liber elevilor slabi pregatiti spre salile de curs din universitati.
Gradul de cuprindere in invatamint a populatiei in virsta de 19-23 ani si peste a ajuns in anii 2007-2011 la niveluri foarte mari de peste 70%.

Intrucat institutiile de invatamint nu sunt interesate sa elimine incompetenta deoarece pierd surse de finantare, diplomele de invatamint superior au ajuns in piata muncii. Dar nu diplomele genereaza performanta ci cunostintele, competentele, abilitatile si aptitudinile.

Mentinerea unei rate ridicate a abandonului timpuriu a scolii, a unei ponderi ridicate a elevilor cu rezultate slabe la evaluarile PISA pentru elevii de 15 ani si a unui grad redus de promovabilitate a examenului de bacalaureat nu poate coexista cu cresterea accelerata a populatiei cu studii superioare.

Un invatamant superior performant nu se poate "cladi" decat pe un invatamint preuniversitar performant. Efectele negative ale unei politice orientate prioritar spre invatamintul superior au inceput deja sa se vada in insasi evolutia viitoare a acestuia. Fara o baza solida in invatamintul preuniversitar, invatamintul superior risca sa esueze calitativ.

  • Avem multe universitati si facultati, insa calitatea lasa de dorit. Statul, restant si el; nu a urmarit crearea unei piete competitive a serviciilor educationale
Dupa anul 1990, numarul inmatricularilor in invatamintul superior a crescut vertiginos, Rominia inregistrind cea mai mare rata de crestere dintre toate tarile membre UE. Dar, evolutia invatamintului superior a avut o dinamica proprie, necorelata cu cea a economiei. Nimeni nu a definit calitatea si performanta sistemului in termenii indicatorilor de output si nimeni nu a tras la raspundere universitatile pentru esecuri.

Ratiunea de a exista a oricarui sistem de invatamant superior este de a produce absolventi cu calificari, competente si abilitati compatibile cu standardele de calitate si cu piata muncii si care isi gasesc loc de munca pe aceasta piata. Studentii nu au fost priviti ca beneficiari ai unei educatii de calitate si ai unor riscuri reduse de neinsertie pe piata muncii, corespunzator calificarilor si competentelor pe care trebuiau sa le obtina.

Crearea a numeroase universitati, facultati, programe de studii si specializari, nevalidate prin prisma calificarilor si a standardelor, au constituit suportul unei expansiuni numerice importante, dar indoielnica din punct de vedere al calitatii educatiei. Chiar daca s-au facut progrese in directia adoptarii standardelor si liniilor directoare europene prin infiintarea Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS), si aceasta agentie are o capacitate functionala redusa in comparatie cu misiunea pe care este chemata sa o indeplineasca.

Statul, prin autoritatea publica centrala care raspunde de educatie, nu a urmarit crearea unei piete competitive a serviciilor educationale. Nu s-a pornit de la principiul ca subiectul finantarii publice este studentul si nu universitatile. Acestea ar trebui sa concureze pe o piata libera pentru a-si procura resursele financiare, intrucit concurenta presupune competitivitate, iar competitivitatea inseamna performanta.

Competitivitatea invatamintului superior romanesc este caracterizata si de fluxurile studentilor internationali. Romania are fluxuri nete negative, ceea ce inseamna ca numarul studentilor romani care pleaca la studii in strainatate este mai mare decit numarul studentilor straini care apeleaza la serviciile educationale din Rominia.

Institutiile din invatamintul superior rominesc nu au patruns in topurile internationale, iar atunci cind au facut-o au ocupat pozitii deloc onorante. Plasari pe locuri mai putin stinjenitoare se inregistreaza in topurile pe discipline, ceea ce scoate in evidenta faptul ca mai exista unele nuclee izolate care mai genereaza performanta. Inca vreo 10 apar in topurile mari, care evalueaza 2000 universitati. Restul nu exista decit in evidentele nationale.

In Rominia s-a facut o clasificare a universitatilor si a programelor de studiu imediat dupa aparitia Legii educatiei nationale nr. 1/2011. Prin aceasta ierarhizare s-a incercat redistribuirea fondurilor bugetare "dupa criterii de performanta", dar aplicarea principiului nu a corespuns cerintelor. Rapoartele privind starea calitatii invatamintului superior din Rominia, cunoscute si sub denumirea de Barometrele Calitatii (2009, 2010, 2011), elaborate in cadrul proiectului strategic ACADEMIS, cuprind un diagnostic lipsit de echivoc asupra calitatii precare a invatamintului universitar. Referindu-se la indicatorii care masoara starea calitatii din perspectiva relatiei dintre universitati si piata muncii si al continutului procesului educational autorii rapoartelor conchid: "daca nu introducem corectii mari si rapide in sistem si in universitati, riscam sa avem universitati tot mai putin performante, diplome tot mai multe, competente profesionale de tip individual tot mai putine si, in final, o lipsa cronica de competitivitate europeana".

  • Inadecvari intre oferta universitara si cerintele angajatorilor
Romania se afla in postura unei tari furnizoare de forta de munca calificata. Un numar semnificativ de persoane cu studii superioare lucreaza deja in strainatate si este foarte probabil ca fluxurile de emigratie sa continue si in viitor. Prin aceste fluxuri Romania internalizeaza costurile formarii si externalizeaza beneficiile ei. Pentru diminuarea pierderilor financiare este necesara formularea unor politici de finantare care sa tina cont de domeniile de specializare cu fluxuri migratorii semnificative si mai ales de acelea in care se produc destructurari interne. Actualul sistem de finantare centrat pe subventionarea universitatilor trebuie inlocuit cu unul centrat pe student, singurul care permite operationalizarea unor politici care vizeaza interesele generale ale statului si nu pe cele ale universitatilor.

Expansiunea invatamintului superior, pe langa faptul ca a condus la scaderea calitatii actului educational, a determinat si o saturare relativa a pietei muncii. In ultimii ani se observa o crestere a somajului si a inactivitatii populatiei cu studii superioare, mai ales in grupele de virsta tinere. De asemenea, se evidentiaza fenomenul de incadrare in munca a absolventilor de invatamint superior in domenii conexe sau diferite fata de specializarile dobindite. Cercetarile de piata trebuie intensificate si trebuie reluate demersurile in directia efectuarii unor prognoze pe termen scurt si mediu, in vederea atenuarii dezechilibrelor intre cerere si oferta pe specializari si ocupatii. Rezultatele prognozelor trebuie sa constituie elemente pentru fundamentarea unor politici de finantare prioritara a domeniilor de specializare in care este previzibila o crestere a cererii pentru locuri noi de munca si pentru inlocuirea iesirilor din sistem.

Studiile sociologice din anii 2009-2011 au pus in evidenta inadecvari intre oferta universitara si cerintele angajatorilor. Angajatorii doresc o mai buna pregatire practica in timpul studiilor si specializarea absolventilor chiar din ciclul de licenta. In consecinta, legatura dintre universitati si piata muncii trebuie consolidata. Ratele de angajare a absolventilor trebuie sa devina criterii de performanta ale universitatilor si, in consecinta, criterii de finantare.

  • Dupa 4 ani de la adoptarea Legii Educatiei Nationale, lipseste o reforma reala. Este necesara restructurarea sistemului de finantare al invatamantului superior
Sistemele de finantare a institutiilor de invatamant superior sunt foarte diverse si depind de conditiile si tendintele concrete din fiecare tara, dar si de politicile si mecanismele de finantare pe care fiecare stat intelege sa le aplice, in functie de obiectivele urmarite. Mecanismele de finantare baleiaza intre sistemele rigide bazate pe linii bugetare de sustinere a universitatilor, si cele performante, in care se platesc taxe, iar suportul financiar al statului se adreseaza in principal studentilor. in astfel de sisteme, universitatile sunt actori competitionali pe o piata a cererii de servicii educationale. Restructurarea sistemului de finantare a invatamintului superior trebuie sa porneasca de la analiza obiectiva a starii acestuia, urmata de fixarea de obiective, formularea de politici si conceperea unor mecanisme de implementare consecventa.

In prezent, principala limita a finantarii invatamintului superior este mentinerea sistemului dual (o parte din studenti nu platesc taxe iar altii sunt platitori integrali de taxe), care este ineficient, inechitabil si inert la formularea de politici. Conform analizelor CNFIS, in prezent acest sistem se aplica numai in Romania si in Rusia.

Legea nr. 1/2011 prevede ca finantarea de baza a universitatilor sa se faca prin granturi de studii fundamentate pe costuri stabilite pe student echivalent, pe domeniu, pe ciclu si pe limba de predare.
Finantarea prin granturi elimina distorsiunile sistemice generate de coeficientii de cost perimati, creeaza o baza pentru imbunatatirea managementului universitar si constituie, pentru viitor, o platforma de partajare a sustinerii financiare intre stat, universitati si studenti. Insa, finantarea prin granturi bazate pe costuri a fost implementata, pana in prezent, numai pentru ciclul doctoral. Intrucit doctoranzii detin o pondere nesemnificativa in masa studentilor de la ciclurile de licenta si master, se poate afirma ca dispozitia legala mentionata nu a fost respectata.

De asemenea, Legea nr.1/2011 prevede ca granturile de studii vor fi alocate prioritar spre domeniile care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii. Prevederea este extrem de importanta, deoarece obliga ministerul, in calitatea sa de autoritate centrala, sa joace un rol activ in formularea politicilor educationale in concordanta cu cerintele dezvoltarii sustenabile si competitive a societatii. Dar, in realitate, ministerul s-a multumit sa joace un rol pasiv, de oficiu de centralizare a propunerilor universitatilor care aveau in vedere, in primul rind, criteriile de acoperire a propriilor capacitati educationale si de a satisfacere o cerere educationala amorfa. Implementarea acestei prevederi legale, esentiala prin schimbarea de paradigma, este departe de a fi demarata, desi unele metodologii, limitate de un fond informational deficitar, au fost elaborate deja de CNFIS.

O alta directie de reforma preconizata de Legea nr.1/2011 viza stimularea universitatilor performante, printr-o finantare suplimentara bazata pe excelenta. O astfel de orientare incumba si o crestere a eficientei utilizarii fondurilor publice, printr-o redistribuire a unei parti din resursa publica. Initial legea a prevazut ca redistribuirea sa se faca pe baza ierarhizarii programelor de studii. Dispozitia legala a fost aplicata dar, contrar spiritului legii, s-au adoptat tot felul de masuri care sa aplatizeze diferentierile. Mai mult, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 117/2013, prevederea legala in cauza (art. 193 (7)) a fost modificata, eliminindu-se finantarea in functie de pozitia in ierarhie a programelor de studii. Evaluarea universitatilor in scopul calificarii si ierarhizarii programelor de studii a ramas un exercitiu fara impact financiar. Trebuie mentionat, totusi, ca evaluarea in vederea clasificarii si ierarhizarii programelor are importanta, chiar daca nu mai implica consecinte financiare. Ea poate deveni un instrument util in cresterea competitivitatii, deoarece ofera studentilor informatii in baza carora sa-si fundamenteze optiunile atunci cind se au in vedere criterii de calitate.

Dupa anul 2012, o serie de universitati mai mici au intrat in dificultati financiare, cauza de fond fiind scaderea numarului de inmatriculari, neurmata de o restructurare a statelor de functii. In aceasta situatie, ministerul nu a efectuat analize de fond si nu a cautat solutii reale de redresare, ci s-a limitat la acordarea repetata de ajutoare financiare. Dar, tendinta de contractare a sistemului de invatamant superior nu poate fi contracarata prin ajutoare financiare ci numai prin restructurare. Supradimensionarea statelor de functii a devenit o componenta a inadecvarii la situatia prezenta. Mai mult de atit, in ultimii ani s-a observat o deplasare a structurii statelor de functii spre gradele didactice de profesor si conferentiar, ceea ce implica si cheltuieli salariale mai mari. Aceasta modificare de structura si cresterile salariale din ultima vreme vor accentua tensiunile din sistem si presiunea asupra bugetului. Cu alte cuvinte, se va intra pe o tendinta de crestere a cheltuielilor, fara ca sistemul sa-si amelioreze performanta si sa-si adapteze dimensiunea.

In concluzie, dupa 4 ani de la adoptarea Legii nr. 1/2011 sunt necesare eforturi suplimentare pentru aplicarea unei reforme reale, care sa sustina si sa consolideze autonomia universitara, cu intarirea transparentei si a responsabilitatii publice, astfel incit absolventii sa se poata integra pe piata muncii in domeniul in care s-au pregatit.

  • Eforturile Romaniei de a scolariza la nivel superior populatia tanara, anihilate de emigratia absolventilor. Romania internalizeaza costurile  acestei pregatiri si externalizeaza beneficiile
Indicatorul "Ponderea populatiei cu studii superioare in populatia de 30-34 ani" nu este un indicator de sine statator, care poate fi extras din contextul in care a fost definit Strategia Europa - 2020. Invatamantul superior este un factor de sustinere a unei cresteri economice inteligente, durabile si favorabila incluziunii. Pentru a indeplini acest rol, invatamintul superior trebuie sa fie de calitate, competitiv pe o piata globala si adaptat la nevoile economico- sociale. Daca nu sunt indeplinite aceste conditii, Indicatorul devine un simplu raport statistic lipsit de relevanta, care masoara numarul de diplome universitare din populatia de 30-34 ani.

Nivelurile Indicatorului analizat au fost influentate substantial de emigratia populatiei tinere cu studii superioare. Daca nu ar fi existat aceasta emigratie, Rominia ar fi depasit inca din anul 2014 tinta de 40% fixata de Strategia Europa-2020 pentru media UE-28 la orizontul anului 2020. Cu alte cuvinte, eforturile Romaniei de a scolariza la nivel superior populatia tinara sunt anihilate in buna masura de aceasta emigratie, astfel ca se internalizeaza costurile acestei pregatiri si se externalizeaza beneficiile. In formularea politicilor de finantare trebuie tinut cont de acest fenomen.

In perioada 2015-2020, conform prognozei, Indicatorul asumat prin Strategia Europa-2020 va fi superior tintei asumate de 26,7%. Dupa anul 2020, Indicatorul va intra pe un trend descendent ajungindu-se la valori mai mici decit aceasta tinta, datorita scaderii numarului de inmatriculari in invatamintul superior. Singura cale de redresare este ameliorarea semnificativa a calitatii invatamintului superior si participarea tot mai activa pe piata studentilor internationali.


Citeste mai multe despre   











[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
9897 vizualizari
  • +1 (11 voturi)    
    Vacaroiu and Votka (Miercuri, 4 mai 2016, 14:40)

    vodatepes [utilizator]

    Din 1990 pana acum fiecare stie ce trebuie sa faca altu dar nu stie ce trebuie sa faca el. Asta e atributia Curti de Conturi.Astia nu trebuie sa verifice cheltuirea banului public? Ce are s....la cu prefectura sau coada vacii cu stamplia primariei. Cred ca Votcaroiu le scrie gresit pe mamdat si aia ai lui trag o votca si apoi se apuca de treaba. Pai asta cu invatamimtul o stie o tara intreaga s-au trezit astia de la Curtea de Conturi. Ba Votcaroiu ia plateste salarile alora de la tine care au lucrat la acest super studiu pe care si tata de la tara iti spunea ca o nasol cu invatamintul. Ardeti gazul cu tot felul de lucruri inutile
    • +2 (4 voturi)    
      @vodatepes (Miercuri, 4 mai 2016, 18:37)

      sile1 [utilizator] i-a raspuns lui vodatepes

      Prietene,tu ai cumva studii superioare ...? ..ai facut aceste studii dupa 1989 ?... pentru ca daca indeplinesti aceste conditii esti un exemplu clar al calitatii indoielnice,ca sa nu zic altfel,a absolventilor de universitati din zilele noastre care nici macar nu inteleg ce citesc !

      Sa ma explic.

      Pui intrebarea: Astia nu trebuie sa verifice cheltuirea banului public? cu referire la atributiile Curtii de Conturi

      Pai raportul Curtii tocmai asta scoate in evidenta, proasta gestionare a banului public in sistemul de invatamant superior in sensul in care banii alocati de la buget prin granturi si ajutoare financiare nu se reflecta in calitatea actului educational, in adecvarea intre oferta universitara si cerintele angajatorilor precum si in ceea ce priveste necesarul real de locuri de munca si numarul de absolventi azvarliti pe piata muncii an de an.

      In plus raportul este si o oglinda a cauzelor care au condus la situatia actuala.

      Un lucru care trebuie scos in evidenta este si modul in care Strategia Europa -2020 a fost speculata de smecherii din invatamantul superior pentru a crea tot felul de universitati de doi bani pentru a scoate pe banda rulanta absolventi pentru arata ca Romania a inteles cerintele prevazute in aceasta strategie.

      Sigur multi dintre noi stiam lucrurile astea dar daca vine si o autoritate ,precum CC si spune aceste lucruri (mai bine mai tarziu decat niciodata) tot e un castig.
      • -2 (2 voturi)    
        cred ca ai auzit de autonomia universitara (Joi, 5 mai 2016, 8:39)

        vodatepes [utilizator] i-a raspuns lui sile1

        are ban public? Universitatiile nu sunt autonome,au impus taxe de examen, etc? De cand sunt probleme in invatamintul superior? De cand? De ieri? De ani de zile si acum s-a trezit Vacaroiu ca e o problema? Pai nu avem corpul de control al ministrului educatie, al primului ministru? Incurci rau borcanele si cred ca lucrezi la Curtea de Conturi. Va stiti care e mandatul vostru? Il depasiti tot timpulsi puneti pe drumuri parchetul si DNA-ul inutil. Va faceti si voi de lucru.
  • +5 (9 voturi)    
    Tovarasii lui Iliescu-Ilici (Miercuri, 4 mai 2016, 14:42)

    Trojan.H [utilizator]

    Daca la Curtea de Conturi nu s-ar fi aflat un dinozaur in descompunere am fi auzit lucruri care ne-ar fi ridicat parul pe ceafa.
  • +5 (11 voturi)    
    Oximoron (Miercuri, 4 mai 2016, 14:48)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    "Performanta universitara" e un oximoron - o contradictie in termeni. Comunista Andronescu si acolitii ei au distrus tot ce era de distrus. Aceasta Elena Ceausecu Doi ar trebui judecata si condamnata pentru INALTA TRADARE (ca dusman al poporului cum ar spune gurul ei, Ion Iliescu).
  • +2 (10 voturi)    
    PACAT ! (Miercuri, 4 mai 2016, 15:06)

    PopGeo [anonim]

    Nu sunt prea multi absolventi, sunt EXTRAORDINAR de multi ! Si asta numai din dorinta profesorilor universitari de a face bani, multi bani ! Imi pare rau dar pe vremea cand am terminat eu liceul in 1987, la facultate erau locuri pentru maxim 10, 15% din absolventi ! Restul... la pila ! Si era foarte corect! Acum fabricam ingineri pe banda care sfarsesc prin a ocupa un loc de muncitor necalificat prin cine stie ce fabrica. Nu cred ca economia din 2016 se poate compara cu cea din anii ODIOSULUI. Atunci aveam cu 80% mai multa nevoie de absolventi de facultate ca si acum! Fara suparare, e adevarul adevarat!!! Asa ca scumpii mei absolventi de BACALAUREAT ganditi-va bine inainte sa mai DATI la o facultate! Ori aveti LOCUL asigurat de tata, unchiul sau nasul, sau prietenul de familie, ori daca sunteti BETON mergeti direct DINCOLO, sau bagati-va la multinationale ca si sclavi, pe 1500 de lei ! Dar nu uitati: iubitii vosti profesori din "faculta" si-au rotunjit veniturile extrem de consistent !!! Plus ca multi din ei mai dau cu subsemnatul si la PARLAMENT !
    • +1 (3 voturi)    
      multi isteti pe-aici (Miercuri, 4 mai 2016, 18:26)

      chiuariu [utilizator] i-a raspuns lui PopGeo

      18.3% din populatia de varsta 25-54 de ani a Romaniei a terminat o facultate. media europeana e de 31.7%. daca noi avem extraordinar de multi, atunci luxemburgul, cu 49.4%, citi are?
      http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:T1_Share_of_the_population_by_level_of_educational_attainment,_by_selected_age_groups_and_country,_2014_(%25).png
    • +2 (2 voturi)    
      nu prea stiti ce vorbiti (Miercuri, 4 mai 2016, 20:42)

      Paul_ [utilizator] i-a raspuns lui PopGeo

      Intrebati va rog pe cei de la Continental, Autoliv, Oracle etc cat le este de usor sa angajeze ingineri?

      Realitatea este ca sunt domenii in care se gaseste foarte usor de lucru in domeniu si altele in care concurenta pe post este foarte mare. Sunt pozitii care raman deschise si jumatate de an, iar salariile nu sunt mici de loc.
  • +6 (8 voturi)    
    OK. (Miercuri, 4 mai 2016, 15:06)

    Chiar Eu [utilizator]

    Nu am citit tot articolul, dar pot sa zica ei ce or zice! Vine apoi ministrul Curaj, ridica la fileu parlamentului un proiect pentru retragerea plagiatelor, desi trebuia sa le retraga el insusi dupa actuala ligislatie dar nu o face. Parlamentul matraseste proiectul cu concursul Ecaterinai Andoronescu si al Consiliului National al Rectorilor, format in mare majoritate de conducatori de fabrici de diplome. Camera deputatilor voteaza in unanimitate (repet unanimitate) PSD + PNL + UDMR + ALDE + UNPR + minoritati.... proiectul Abramburicai si al nulitatilor universitare din Consiliul Rectorilor. Si gata, o s dispara plagiatele la sfantul asteapta.
    Degeaba zice oricine orice daca nulitatile conduc educatia din Romania!
  • +1 (11 voturi)    
    Glume bune (Miercuri, 4 mai 2016, 15:20)

    Rali [utilizator]

    Ce treaba au universitatile cu piata muncii? Niciuna!
    Ele sunt institutii care au totul centrat pe profesor si norma acestuia, plata cu ora si alte avantaje ale acestei functii.
    Studenti, le trebuie doar ca sa poata avea suficienti bani.
    Eu am terminat UPB - Energetica, sunt la fel de multe locuri ca acum 25 de ani, desi in aceasta industrie mai lucreaza doar cel mult o treime din ceea ce era atunci - fabrica de someri ca diploma.
  • +5 (9 voturi)    
    Curtii de Conturi i-au trebuit 26 de ani sa vada ! (Miercuri, 4 mai 2016, 15:26)

    andreesanu [utilizator]

    Dupa 26 de ani Curtea de Conturi vede VARZA din SISTEMUL DE INVATAMANT si PAGUBA FACUTA de TATABELE DE DIPLOME !!!.
    Romania o tara cu un viitor FACUT VARZA de PROSTITUTIA DIN INVATAMINT !!!.
    • -1 (5 voturi)    
      Speranta (Miercuri, 4 mai 2016, 16:00)

      Ochii_pe_voi [utilizator] i-a raspuns lui andreesanu

      Speranta e in tinerii care pleaca sa studieze in strainatate si scuipa pe invatamintul corupt romanesc, Majoritatea vor sa uite si in ce tara s-au nascut. Sa ramina IMPOSTOAREA si mafia ei.
      • +2 (4 voturi)    
        speranta (Miercuri, 4 mai 2016, 17:32)

        harapalb [utilizator] i-a raspuns lui Ochii_pe_voi

        nu e nicio speranta deoarece tinerii inteligenti care studiaza in strainatate nu vor accepta niciodata un salariu atat de mizer ca cel din invatamantul romanesc.
      • 0 (2 voturi)    
        Care speranta ?,despre ce vorbesti ? (Joi, 5 mai 2016, 8:47)

        andreesanu [utilizator] i-a raspuns lui Ochii_pe_voi

        Copii aceia nu se vor intoarce niciodata ,odata incaputi pe mainile celor din vest sunt DUSII PE VECI !!!.
        Vanatoarea de inteligenta continua ,Romania v-a ramane cu pensionarii,mediocritatile, loazele ,puslamalele si repatriatii fortat .
  • +3 (3 voturi)    
    '27 (Miercuri, 4 mai 2016, 21:07)

    Anca Badea [utilizator]

    Cica in ' 27 la fel era.
    De ce produceau șomeri universitățile din interbelic:
    http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/interviu-cu-dragos-sdrobis--doctor-in-istorie--de-ce-produceau-someri-universitatile-din-interbelic-377277


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri