INTERVIU Ministrul spaniol al Justitiei despre eliminarea MCV: Guvernul Spaniei ia nota de argumentele solide aduse de Romania / Lucram impreuna intr-un ritm deosebit de intens pentru crearea unei Curti Internationale impotriva Terorismului

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Marţi, 19 aprilie 2016, 12:52 Actualitate | Esenţial

Rafael Catala
Foto: Arhiva personala
Ministrul spaniol al Justitiei, Rafael Catala, spune referitor la ridicarea MCV ca guvernul tarii sale "guvernul Spaniei ia notă de argumentele solide aduse de autorităţile române şi este încredinţat că prin menţinerea direcţiei asumate în ultimii ani se vor risipi îndoielile pe care le mai pot încerca unele state". Rafael Catala mai vorbeste in interviul pentru HotNews.ro despre initiativa comuna Romania - Spania privind infiintarea unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului, dar si despre Parchetul European.


Rep:
Sustine Spania ridicarea MCV in cazul Romaniei?

Rafael Catala:
In ultimul raport publicat în ianuarie 2016, bilanţul făcut de Comisia Europeană referitor la progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului, este, per ansamblu, pozitiv, remarcându-se voinţa fermă a autorităţilor române pentru a lupta împotriva corupţiei şi pentru a garanta independenţa justiţiei. După un proces de integrare a obiectivelor Mecanismului în cadrul politicilor şi strategiilor naţionale, se face trecerea către un alt proces, anume de consolidare şi susţinere a reformelor ce vor permite României să atingă acele obiective.

Astfel, sistemul judiciar român a dat dovadă de profesionalism, incluzând aici capacitatea de adaptare la schimbările semnificative realizate prin Codurile civil şi penal, eforturile pentru unificarea jurisprudenţei şi dorinţa de a apăra independenţa puterii judecătoreşti.

Ţinând cont de toate acestea, Spania felicită România pentru paşii importanţi pe care i-a făcut şi încurajează consolidarea progreselor. Este esenţial să se îndeplinească criteriile stabilite şi să se păstreze în centrul oricărui proces de reformă şi aprofundare a Statului de Drept, consolidarea progreselor făcute pentru asigurarea independenţei judecătoreşti.

În egală măsură Spania felicită autorităţile române pentru lupta lor din ce în ce mai hotărâtă împotriva corupţiei şi în special activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), instituţie clădită pe baza modelului spaniol al Parchetului Anticorupţie.

În ceea ce priveşte o eventuală eliminare a Mecansimului de Cooperare şi Verificare, guvernul Spaniei ia notă de argumentele solide aduse de autorităţile române şi este încredinţat că prin menţinerea direcţiei asumate în ultimii ani se vor risipi îndoielile pe care le mai pot încerca unele state.


Rep:
Parchetul European este un subiect important pe agenda UE. Are Spania aceeasi pozitie ca si Romania in privinta puterilor acordate acestei noi structuri?

Rafael Catala:
Odată ce au fost clarificate opiniile diferite pe care ambele ţări le manifestau la începutul negocierilor, divergenţe referitoare la structura Parchetului (Spania prefera un model constituit în colegiu ce diferea de modelul propus de către Comisie), colaborarea dintre delegaţiile ţărilor noastre a devenit deplină în cea de-a doua etapă a negocierilor, cea referitoare la competenţe şi funcţionare.

După cum prea bine ştiţi, Spania a fost unul dintre statele ce au sprijinit cu deosebită hotărâre crearea unui Parchet European, pledând de altfel pentru includerea unei prevederi exprese cu privire la acest subiect în Tratatul de la Lisabona. Deşi au trecut câţiva ani, angajamentul nostru referitor la idea creării unui Parchet European se menţine ferm, dat fiind faptul că această iniţiativă implică un progres  însemnat pentru clădirea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie în Uniunea Europeană.

Încă de când Comisia a prezentat actuala propunere în 2013, Spania a pledat pentru continuarea negocierilor pentru a se putea constitui cât mai curând un Parchet European eficient şi eficace care să combată infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, aşa cum de altfel şi solicită cetăţenii în calitatea lor de contribuabili la bugetul public. În acest sens, am depus eforturi pentru a ajunge la un rezultat operativ şi incluziv, dat fiind că valorea adăugată a Parchetului European va fi cu atât mai mare cu cât va conta pe participarea unui număr cât mai mare de state membre, veghind în egală măsură pentru o armonizare cât mai firească a a acestuia cu sistemele juridice naţionale.

Spania apreciază eforturile depuse de România în acest dosar, unul dintre cele mai sensibile aflate momentan pe agenda subiectelor legate de justiţie şi interne. Considerăm a fi deosebit de valoros aportul delegaţiei române pentru completarea textului.

Rep:
Care este stadiul initiativei comune privind crearea unui Tribunal International pentru crimele Terorismului, initativa lansata in comun de Romania si spania in mandatul ministrului de Externe Bogdan Aurescu?

Rafael Catala:
Terorismul, sub toate formele sale, constituie la ora actuală una dintre cele mai grave ameninţări aduse păcii şi securităţii internaţionale. Din acest motiv este de datoria comunităţii internaţionale să contribuie în mod eficient la combaterea lui.

În sânul Naţiunilor Unite s-au realizat mai multe încercări de elaborare a unei Convenţii globale împotriva terorismului şi de atribuire a competenţei de judecată a acestei infracţiuni în sarcina unui tribunal internaţional. Cu toate acestea, niciuna dintre iniţiative nu a avut până acum rezultatul scontat, în cea mai mare parte din cauză că nu s-a ajuns la un consens cu privire la definiţia conceptului de terorism.

Conştienţi fiind de gravitatea şi importanţa acestui subiect, Miniştrii Afacerilor Externe din România şi Spania lucrează împreună într-un ritm deosebit de intens pentru crearea unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului (CIT) şi în acest scop au înaintat o propunere comună în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Propunerea respectivă a fost transmisă cancelariiilor mai multor state pentru a le face cunoscut proiectul şi pentru a obţine sprijin în vederea atingerii unui consens cât mai amplu.

Din acel moment colaborarea dintre ţările noastre s-a materializat atât la nivel tehnic, prin consultări juridice bilaterale, cât şi la nivel politic.

Miniştrii Afacerilor Externe din ţările noastre au prezentat propunerea în cadrul unui side event cu ocazia Săptămânii Ministeriale din 2015 de la New York şi au făcut cunoscută propunerea atât forurilor naţionale cât şi în cadrul întâlnirilor bilaterale cu alţi colegi.

În plus, respectivii miniştri ai Afacerilor Externe au însărcinat Consilieri Juridici din cadrul guvernelor Spaniei şi României, care s-au întâlnit în repetate rânduri cu scopul de a întocmi un proiect de document referitor la Statutul Curţii, document ce a fost deja finalizat.

Ne aflăm fără îndoială în faţa unei propuneri ambiţioase ce nu este scutită de probleme juridice relevante ce vor trebui soluţionate într-o manieră comună; este necesară articularea unui mecanism juridic de creare a Curţii, definirea domeniilor de aplicare materială, teritorială şi temporală, cât şi a jurisdicţiei Curţii şi modalitatea de relaţionare a acesteia cu tribunalele naţionale competente şi cu Curtea Penală Internaţională, printre alte chestiuni.

Considerăm că cel mai bun mecanism juridic pentru crearea unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului va fi un tratat internaţional ad hoc elaborat în cadrul Naţiunilor Unite, cu toate că acest instrument presupune greutatea atingerii unui consens asupra definiţiei date terorismului, iar procedura de adoptare este una de durată. Ca modalitate alternativă de creare a Curţii putem lua în calcul adoptarea uneia sau a două rezoluţii ale Consiliului de Securitate: Curtea s-ar configura astfel ca un tribunal penal internaţional ad hoc, subsidiar Consiliului de Securitate (ca în cazul tribunalelor create pentru fosta Iugoslavie şi pentru Ruanda). Aceste chestiuni fac obiectul unei intense dezbateri in cadrul comunitaţii internaţionale.

Spania şi România vor continua să lucreze fără încetare pentru a duce la bun sfârşit această propunere şi pentru a oferi un răspuns concret crescândei îngrijorări internaţionale cauzate de intensificarea terorismului. In acest scop cele două guverne îşi vor continua eforturile pentru întocmi un model juridic viabil capabil să obţină consensul necesar şi care să îi aducă o reuşită în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Rep:
In Spania traieste o mare comunitate de romani. Care sint cele mai frecvente probleme ale comunitatii romanesti in privinta birocratiei?

Rafael Catala:
Intr-adevăr, în Spania locuieşte o mare comunitate de români, potrivit datelor furnizate de Observatorul Permanent pentru Imigraţie, la 31 decembrie 2015, această comunitate număra puţin sub un milion de persoane, ceea ce reprezintă 17% din totalul cetăţenilor străini rezidenţi în Spania.

Merită remarcat faptul că relaţiile noastre bilaterale cu România sunt potenţate de această amplă comunitate română în ţara noastră, comunitate ai cărei membri, ca cetăţeni europeni ce sunt, au printre altele dreptul la liberă circulaţie în spaţiul Schengen. De asemenea, cetăţenii români au posibilitatea de a lucra şi de a crea societăţi comerciale în Spania, de a contribui la asigurarea socială, şi prin urmare de a beneficia de prestări de servicii medicale şi sociale.

Cetăţenia Uniunii Europene, împărtăşită de români şi spanioli, permite depăşirea celor mai multe greutăţi cu care rezidenţii români s-ar putea confrunta în Spania. Înseşi autorităţile române remarcă înaltul grad de integrare al comunitaţii în Spania şi putem spune că la ora actuală nu s-au identificat impedimente birocratice deosebite referitoare la populaţia română care îşi exercită drepturile în condiţii de egalitate cu restul cetăţenilor UE.

Rep:
Care sint cele mai mari probleme penale puse de romanii din Spania (cele mai frecvente infractiuni comise, tendinte etc)?

Rafael Catala:
Ne este imposibil să definim  o categorie de infracţiuni legate de o anumită naţionalitate. Este evident că cetaţenii români rezidenţi în Spania compun o comunitate numeroasă ceea ce explică faptul că în interiorul acestei comunităţi, ca în cadrul oricărei comunităţi, cu atât mai mult dacă este una numeroasă, există probleme de siguranţă şi de infracţionalitate. De aceea există un număr de cetăţeni români condamnaţi pentru fapte penale în Spania.

Potrivit datelor Ministerului de Interne, la ora actuală sunt 2.025 deţinuţi români în Spania, dintre care 1.592 au fost deja condamnaţi, iar 433 se află în arest provizoriu. Odată condamnaţi, în baza unei solicitări, se poate efectua transferul acestora în România pentru ispăşirea pedepsei potrivit Conventiei Europene privind transferul persoanelor condamnate, convenţie la care sunt parte ţările noastre.
 
Se poate semnala faptul că diferitele activităţi legate de traficul de persoane în scopul exploatării sexuale constituie principala problemă în Spania cu privire la România. Organizaţiile de trafic de persoane ce operează în România racolează femei tinere pe care, prin înşelăciune, le aduc în Spania promiţăndu-le un loc de muncă bine plătit, urmând ca mai apoi să le oblige să practice prostituţia sau în unele cazuri, mai ales în ceea ce priveşte minorii, cerşetoria. Româncele constituie principala categorie de cetăţenie în rândul victimelor infracţiunilor legate de traficul sexual în Spania. În acest sens trebuie să remarcăm că schimbul de informaţii dintre autorităţile poliţieneşti şi judiciare spaniole şi române este unul fluid şi constant pentru a pune capăt acestui tip de criminalitate organizate ce afectează drepturile fundamentale ale persoanei, precum cel la demnitate umana, la libertate sexuală şi la liberă circulaţie. Mulţumită colaborării strânse dintre România şi Spania s-au putut destructura diferite organizaţii criminale şi au fost reţinuţi mulţi dintre responsabili iar în multe cazuri s-a reuşit eliberarea victimelor acestor grupări.


Rep:
Exista cumva o problema legata de romanii care au muncit in Spania fara acte legale si ajung la virsta pensionarii fara sa aiba dreptul la pensie? Exista o masa critica de astfel de persoane?

Rafael Catala:
Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică- INE- in decembrie 2015, un număr de 291.697 de cetăţeni români sunt afiliaţi la asigurările sociale spaniole dintre care 165.876 figurează înregistraţi în regim general, iar restul în regimuri speciale (agrar, casnic, PFA, al mării şi cărbunelui). Trebuie menţionat că toţi acei cetăţeni care au locuit şi muncit legal în Spania, conform prevederilor Regulamentelor comunitare în materie de asigurări sociale, şi care îndeplinesc cerinţele legale, beneficiază de prestaţii sociale.

Pe de altă parte, este important să reţinem că aceia care au lucrat doar în Spania şi au acumulat vechimea necesară pentru a primi o pensie, după împlinirea vârstei de pensionare sunt îndreptăţiţi la pensie chiar dacă s-au întors în ţara de origine. Pe de altă parte, este important să reţinem şi faptul că pentru aceia care au lucrat în Spania dar şi în alte state UE, la calcularea pensiei se va ţine cont de timpul lucrat în fiecare dintre diferitele ţări europene.

În acest sens, ţinând cont de beneficiile asigurărilor sociale şi concret, de dreptul de a primi o pensie, profit de această ocazie pentru a aminti tuturor rezidenţilor români importanţa faptului de a locui şi de a munci cu acte legale în Spania, evitând astfel situaţii înafara legii care pe lângă alte probleme, îi împiedică să beneficieze de drepturi sociale şi asistenţiale în momentul pensionării.

La ora actuală există o convenţie de colaborare între Inspectoratul pentru Muncă şi Asigurări Sociale din Spania şi autoritatea de resort din România pentru realizarea unor campanii comune de verificare, schimb de bune practici, etc. Este de competenţa noastră a tuturor, a instituţiilor şi a fiecărui cetăţean în parte care locuieşte în Spania, să respectăm normele aprobate pentru a garanta o mai bună convieţuire şi pentru a putea beneficia de prestaţiile sociale şi de gradul de bunăstare de care ne bucurăm în ţările UE.


Rep:
Curtea de Justitie a UE a decis luna aceasta ca executarea unui mandat european de arestare trebuie amanata daca exista un risc real de tratament inuman sau degradant din cauza conditiilor de detentie. Ce decizie va lua Spania in cazul unor suspecti romani prinsi pe teritoriul spaniol, ii va trimite in Romania in arest sau ii va opri in Spania?

Rafael Catala:
După cum prea bine se ştie, decizia privitoare la predarea persoanelor în baza mandatelor europene de arestare şi predare (EAW), este o decizie pur judecătorească astfel încât Guvernul nu poate adopta nicio hotărâre legată de EAW. În Spania, hotărârile legate de EAW provenind de la orice stat membru UE sunt de competenţa Audienţei Naţionale- Curtea Penală si Administrativă Naţională- ca organ judecătoresc specializat în materie. De aceea, să vorbim despre „ce va decide Spania” aşa cum este formulată întrebarea, nu poate găsi un răspuns de la Guvern dat fiind că este de competenţa Audienţei Naţionale. Răspunsul este pur juridic şi prin urmare pe deplin independent de puterea executivă.

Odată spuse acestea, trebuie menţionat că Spania a considerat întotdeauna că EAW, ca instrument de recunoaştere reciprocă şi deci bazat pe principiul încrederii mutue, trebuie să fie un mecanism de predare rapid şi agil cu cauze de refuz bine definite, al cărui domeniu de aplicare este teritoriul UE şi în deplină respectare a drepturilor omului. Nu trebuie să uităm că EAW se aplică doar între statele membre ale UE în baza încrederii reciproce existente între statele membre.

Însăşi esenţa EAW este aceea că autoritatea judecătorească ce trebuie să soluţioneze EAW trebuie să se fundamenteze pe Legea care reglementează EAW şi să se limiteze la a decide dacă se acordă sau nu predarea în funcţie de condiţiile şi motivele de refuz prevăzute, fără a realiza judecăţi de oportunitate sau proporţionalitate.

Este chiar această rapiditate în procedură principala virtute a EAW şi cea care o diferenţiază de procedurile clasice de extrădare.

Respectarea drepturilor omului este fără îndoială o prioritate ce trebuie respectată de fiecare dată. Pe 5 aprilie anul acesta Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a emis o sentinţă răspunzând mai multor chestiuni sesizate de autorităţile judiciare germane legate de posibilitatea ca Statul de executare să refuze aplicarea unui mandat european de arestare dacă consideră că există un risc real de încălcare a drepturilor fundamentale. Sentinţa aminteşte că la baza mandatului european de arestare stau recunoaşterea şi încrederea reciproce, ceea ce interzice refuzul executării unui mandat european cu excepţia cazurilor specifice definite de normativă. Curtea recunoaşte cu toate acestea că principiile reciprocei recunoaşteri şi încrederi tebuie să fie limitate în cazuri excepţionale şi că autoritatea de executare trebuie să apecieze în mod concret şi precis dacă există motive serioase şi grave pentru a considera că persoana afectată de EAW riscă să sufere tratamente inumane sau degradante. În acest caz, autoritatea de executare are obligaţia să verifice dacă în acel caz concret există un risc real şi să solicite informaţii suplimentare ţării care a emis mandatul pentru a elimina orice îndoială.

În cele din urmă, mandatul european de arestare trebuie să îşi păstreze virtualitatea sa de mecanism de cooperare judiciară rapid, bazat pe încrederea dintre state şi pe deplina respectare a drepturilor omului ca premiză fundamentală. Aplicarea sa în practică este de competenţa autorităţilor judiciare iar neaplicarea sa trebuie să aibă un caracter extraordinar şi temeinic motivat.

Spania este una dintre ţările UE care pune în aplicare un număr însemnat de mandate europene de arestare (suntem mai degrabă o ţară cu cifre ridicate de executare decât una de emitere) iar cifrele sprijină rapiditatea cu care se soluţionează. Iar numărul de mandate europene cu România demonstrează acest lucru; în ultimii doi ani (din ianuarie 2014 până în prezent) România a emis un număr de 516 mandate europene de arestare dintre care 376 au fost acordate de către autorităţile spaniole, realizându-se 233 de predări poliţieneşti şi refuzându-se doar 12, nefiind în acele cazuri vorba de fapte constitutive de infracţiune în Spania.

Nota red: Interviul a fost realizat via e-mail










999 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    da (Marţi, 19 aprilie 2016, 14:10)

    gigi [anonim]

    ...surse sub protectia anonimatului.. Si totusi ce este terorismul domnule Rafael ?
  • +3 (3 voturi)    
    Romania are nevoie de MCV (Marţi, 19 aprilie 2016, 14:41)

    zzztop [utilizator]

    Altfel a doua zi, Parlamentul voteaza neutralizarea DNA si blocarea proceselor de coruptie la nivel inalt.
  • +2 (2 voturi)    
    politica si diplomatie (Marţi, 19 aprilie 2016, 15:29)

    boogiewoogie [utilizator]

    pai lasa, ca noi cetatenii vrem MCV in continuare

    politicienii ar trebui sa se supuna celor care ii voteaza


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică