Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis luni inaintarea catre presedintele Romaniei a propunerii de reinvestire a Liviei Stanciu la conducerea Inaltei Curti de Casatie de Justitie. Decizia a fost luata cu 9 voturi exprimate in sectie, 6 "pentru" si 3 "impotriva", scrie judecatorul Cristi Danilet pe contul sau de Facebook. Actualul presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, care candideaza pentru un nou mandat la sefia ICCJ, a fost audiata astazi de Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Livia StanciuFoto: CSM

Magistratul si-a prezentat astazi, 9 septembrie, proiectul de management si a raspuns intrebarilor in fata Sectiei pentru judecatori a CSM, de la ora 11.30. "Prin prezentul proiect de candidatura mi-am propus sa prezint o imagine de ansamblu a atributiilor de ansamblu ce revin acestei functii si mi-am propus sa va prezint obiectivele pe care mi le-am propus in eventualitatea in care dvs. veti da girul pentru a putea desfasura din nou ca presedinte al instantei supreme activitatea", a declarat Livia Stanciu. La ora 16.00 audierile s-au incheiat.

UPDATE 16:55: Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis luni inaintarea catre presedintele Romaniei a propunerii de reinvestire a Liviei Stanciu la conducerea Inaltei Curti de Casatie de Justitie.

Livia Stanciu, care si-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea ICCJ, fiind si singurul candidat, isi propune continuarea demersurilor de asigurare a unui nou sediu al instantei supreme si a masurilor organizatorice pentru accelerarea solutionarii cauzelor de coruptie la nivel inalt.

• HotNews.ro a transmis LIVE TEXT cele mai importante declaratii din cadrul audierii

Ora 11:30 Liviu Stanciu isi prezinta proiectul managerial:

• Prin prezentul proiect de candidatura mi-am propus sa prezint o imagine de ansamblu a atributiilor de ansamblu ce revin acestei functii si mi-am propus sa va prezint obiectivele pe care mi le-am propus in eventualitatea in care dvs. veti da girul pentru a putea desfasura din nou ca presedinte al instantei supreme activitatea in aceasta calitate
• Desigur, daca ar fi sa privim retrospectiv ce au insemnat acesti 3 ani de mandat si cu deosebire ultimii 2 ani asupra sistemulu judiciar in ansamblu, asupra ICCJ, cred ca pot afirma fara teama de a gresi ca acesti ani au fost anii unor mari provocari pt intreg sistemul judiciar, pentru instanta suprema
• Au fost anii in care capacitatea sistemului judiciar de a face fata evolutiilor legislative si nu numai, inclusiv evolutiilor institutionale, aceasta capacitate a fost supusa unui test extrem de dificil, test pe care pot sa imi asum aceasta raspundere sa sustin ca intreg sistemul judiciar l-a trecut cu bine si aceasta gratie unor efoturi remarcabile, fara precedent facute de toti colegii nostri
• Aceasta perioada a fost marcata de intrarea in vigoare a codului civil, a codului de procedura penala, iar acum sistemul judiciar se pregateste, toate institutiile componente fac pregatiri in vederea punerii in aplicare a unor alte 2 coduri, cu totii deplin constienti ca codurile reprezinta fundamentul legislatiei oricarui stat
• Codurile reprezinta elementul de stabilitate al legislatiei statului, acel corp de norme juridice cu care trebuie sa se coreleze toate celelalte acte normative ale statului
• Aceeasi perioada a fost marcata si de reglementarea unei noi proceduri bazate pe criterii obiective si transparente privind promovabilitatea magistratilor la instanta suprema
• La nivelul acestei instante au fost luate o serie de masuri menite a eficientiza activitatea instantei supreme, masuri care au fost de asemenea menite a transformra instanta suprema intr-o veritabila instanta de casatie, intr-o instanta care sa aiba un rol esential in unificarea practicii judiciare
• Intr-un context economic si socio-politic dificil, intreg sistemul judiciar a dat dovada de profesionalism, de maturitate
  
• Judecatorii, procurorii, magistratii asistenti de la instanta suprema, personalul auxiliar - toti acestia si-au indeplinit indatoririle cu foarte multa buna-credinta. Au dovedit profesionalism, foarte multa implicare, aceasta contribuind la atingerea multora dintre obiectivele strategice pe care sistemul judiciar si le-a asumat in cadrul MCV
  
• Obiectivele manageriale stabilite de conducerea ICCJ au fost corect identificate, acest lucru fiind aratat in rapoartele CE, ceea ce cred eu ca a permis acestei echipe sa realizeze o buna coordonare a tuturor activitatilor desfasurate
• In proiectul de managament am facut o enumerare a acestor obiective, respectiv un prim obiectiv a fost de trecere la evaluari pozitive ale instantei supreme in cadrul rapoartelor intocmite de CE si mentinerea tuturor acestor evaluari pozitive pe toata durata mandatului
• Un al doilea mare obiectiv propus a fost acela de reformare a instantei supreme, mai exact de reorganizare a instantei supreme in vederea transformarii ei intr-o veritabila instanta de casatie 
• Un alt mare obiectiv a fost ca ICCJ sa isi indelineasca rolul constitutional de unificare a jurisprudentei si am urmarit ca principalul mecanism sa functioneze la cei mai buni parametri
• Un alt obiectiv a fost de accelerare a solutionarii cazurilor de coruptie la nivel inalt
• Se inregistrau foarte mari intarzieri la momentul preluarii mandatului
• Toate aceste obiective, care au reprezentat directii principale de actiune ale echipei manageriale, alaturi de obiectivele noului mandat si pe care le-am precizat punctual in cadrul acestui proiect, obiectivele noului mandat, parte dintre ele impunandu-se a reprezenta o continuare fireasca a celor incepute in cursul mandatului inca in derulare
• O alta parte dintre obiectivele noi reprezinta obiective care sunt impuse de necesitatea modernizarii activitatii instantei supreme, de desfasurare a activitatii la cele mai inalte cote de profesionalism
• Aceste obiective trebuie continuate in urmatorii 3 ani in vederea consolidarii tuturor masurilor reformative luate la nivelul ICCJ si pentru consolidarea tuturor reorganizarilor care vor mai avea loc
• Va mentionez faptul ca in atingerea acestor obiective propuse pentru 2010-2013, in realizarea lor am urmarit ca permanent aceste caracteristici ale activitatii instantei sa fie realizate printr-un dialog deschis permanent cu membrii echipei manageriale, cu membrii colegiului de conducere a instantei supreme si prin consultarea intregului colectiv
• Obiectivele pe care mi le-am propus au fost obiective care am incercat sa fie cat mai precis exprimate pentru intregul colectiv al instantei supreme, obiective asumate prin consens si nu prin trasare de sarcini
• Pentru aceste obiective am incercat sa stabilim termene rezonabile de realizare
  
• Merita a fi apreciata activitatea de zi cu zi a tuturor colegilor care in pofida conditiilor de munca extrem de dificile, si ma refer la spatiul in care isi desfasoara activitatea instanta suprema, in pofida restrictiilor de ordin financiar si a criticilor de multe ori nefondate, colegii nostri au dat dovada de echilibru, au continuat sa judece in cauzele pe care le-au avut spre instrumentare, depunand toate eforturile in vederea realizarii unui act de justitie la cele mai inalte standarde
• Pentru ca presedintele ICCJ e si reprezentantul puterii jiudecatoresti, permiteti-mi ca astazi sa adresez multumiri colegilor de la toate instantele judecatoresti din tara, pentru eforturile deosebite depuse in toti acesti ani in care au fost confruntati cu atatea provocari
• Spun eforturi deosebite, pentru ca daca ar fi sa ne raportam la datele statistice din 2012, putem vedea ca la nivelul majoritatii instantelor din tara am asistat la o crestere mare a numarului de dosare. In 2012 volumul de activitate e de peste 3 milioane de dosare, cu 5% mai mult decat in 2011 si in acelasi an 2012 colegii nostri judecatori din tara au solutionat cu peste 19.000 de cauze mai mult decat in 2011 ceea ce demonstreaza eforturile deosebite
• As dori, stimati colegi, sa precizez ca ceea ce si-a dorit presedintele Inaltei Curti pe toata aceasta perioada a mandatului a fost ca toate activitatile pe care instanta suprema le-a realizat sa fie sub semnul respectarii si consolidarii independentei justitiei. Aceasta valoare fundamentala pe care cu totii, si in cadrul CSM de multe ori, fiecare am urmarit a o apara
• Am urmarit sa aratam tuturor cetatenilor ca apararea independentei justitiei nu reprezinta apararea unui privilegiu pentru magistrati, ci o garantie pentru cetateni ca acel judecator este unul impartial, obiectiv, in stare sa-i apere drepturile si libertatile

11:50 Prezentarea primei directii de actiuni a presedintelui ICCJ, ce a urmarit presedintele ICCJ ca activitati prioritare:

• Pe intreaga perioada a mandatului, presedintele ICCJ alaturi de ceilalti membri ai CSM a contribuit la apararea independentei sistemului judiciar
• Presedintele ICCJ a sustinut in fata parlamentului in fata comisiilor parlamentare modificarile legislative, propunerile facute fie de catre colegii nostri din tara, de comisiile CSM si de Ministerul Justititiei si trebuie sa remarc activitatea de colaborare reala care a existat intre organismele pe care le-am mentionat
• V-am pus astazi la dispozitie un raport de aproape 100 de pagini in care veti doar enuntate activitatile in care presedintele ICCJ s-a implicat si daca doriti sa fac cateva concretizari in care priveste activitatile de asigurare a functionarii in conditii corespunzatoare a tuturor instantelor sau a independentei sistemului veti gasi enumerate la filele 67, 72, 75. Sunt intalniri, cum ar fi vizitele efectuate la nivelul instantei supreme si care au avut ca obiectiv apararea sistemului judiciar - ma refer la vizita raportorului ONU primita de presedintele inaltei curti si de o intreaga echipa, la vizita reprezentanului Bancii Mondiale, la o serie de alte intalniri
• Daca este sa ma refer la aceasta valoare extrem de fundamentala de aparare a independentei sistemului judiciar, in cadrul tuturor acelor intalniri pe care reprezentantei instantei supreme le-au avut cu comisia de experti desemnata de CE pentru misiunile de evaluare, de fiecare data la aceste intalniri un prim punct a fost cel care viza apararea independentei sistemului si reformarea ICCJ
• Am mai facut referiri pe aceasta importanta directie si la faptul ca presedinte instantei supreme a fost initiatorul organizarii unor intalniri cu colegii judecatori de la curtile de apel din tara, intalniri in care au fost dezbatute punctual probleme de drept extrem de actuale, de importante pentru realizarea rolului esential al ICCJ de unificator al practicii judiciare si a fost o deschidere mare din partea colegilor nostri
• La multe dintre aceste intalniri organizate de sectia pentru judecatori a CSM, a participat presedintele instantei supreme
• Intalnirea din 17-18 iunie 2011 de la Curtea de Apel Constanta, unde a fost prezent Horatius Dumbrava, ministrul Justitiei, o larga participare a colegilor nostri de la curtile de apel
• Intalnirea din aprilie anul acesta de la Curtea de Apel Brasov, din iunie 2013 de la Curtea de Apel Galati, din 27 mai 2011 si decembrie 2012 - multe intalniri dublate si de videoconferinte organizate fie din initiativa CSM, fie din initiativa ICCJ si unde au fost dezbatute probleme de drept cu care instantele se confruntau, de masurile organizatorice pe care instantele trebuia sa le ia in vederea implementarii noilor conduri
• Intalnirea de la Curtea de Apel Galati a fost de asemenea o intalnire in care s-au dezbatut probleme extrem de importante, legate de revizuirea constitutiei, si am vazut implicarea colegilor nostri, despre impactul regionalizarii asupra modului de organizare a sistemului judiciar, impactul acestei reoganilazari trebuie corelat cu masurile care se impun a fiderulate legate de implementarea noilor coduri
• Am purtat discutii cu ministrul Justitiei legat de preluarea administratii bugetului instantelor judecatoresti de catre ICCJ
• Au fost discutate si schemele de personal, suplimentarea lor, conform planului de masuri elaborat de Min Justitiei in 2012
• Un alt aspect care trebuie subliniat pentru ca e extrem de real: foarte multe obiective pe care echipa manageriala si le-a propus - caci multe obiective au fost posibile datorita sustinerii pe care instanta suprema a avut-o din partea CSM - ati vazut in proiect am mentionat implicarea deosebita care a fost realizata intre CSM, toate instantele judecatoresti din tara si ICCJ in ce priveste revizuirea de promovare la instanta suprema. Stim cu totii ca este aici meritul dvs., al comisiei permanente de la CSM, care ati realizat o consultare larga a colegilor nostri judecatori din tara, si am ajuns la un consens ca cea mai buna prpcedura e aceea a concursului si ca se impun noi conditii de promovabilitate si aceasta noua procedura de promovare la instanta suprema, care din punctul nostru de vedere e o procedura transparenta, care realmente a ajutat instanta suprema sa se ridice pe un nivel calitativ superior - a dat legitimitate profesionala, competentei tuturor colegilor care au inteles sa isi depuna candidatura in procedura de promovare la instanta suprema
• In ultima procedura de promovare am avut 29 de posturi vacante la instanta suprema. Aceasta s-a datorat numarului mare de pensionari intr-un interval foarte scurt de timp de la preluarea mandatului. A fost o perioada extrem de grea pentru toti judecatorii instantei supreme
• Rezultatele acestei proceduri au aratat ca revizuirea procedurii a fost bine facuta, au promovat 21 judecatori si cred ca se impune ca in perioada imediat urmatoare sa avem in vedere deschiderea unei noi proceduri de promovare pentru ocuparea si celorlalte posturi vacante
• In februarie 2011 la Institutul National al Magistraturii - sunt de remarcat eforturile conducerii CSM de la acea vreme - a fost organizata o conferinta pe tema promovarii la ICCJ, iar conferinta la care au participat foarte multi colegi judecatori din tara, inclusiv reprezentanti ai ICCJ si CSM, a avut drept scop principal stabilirea celor mai obiective criterii de promovare la instanta suprema. In urma acelei conferinte au fost analizate si in CSM, si la nivelul tuturor sectiilor ICCJ, toate acele propuneri si in final, adoptate dispozitiile legale care priveau promovabilitatea
• Principalele obiective: voi continua - si va asigur ca voi continua - sustinerea nu numai in cadrul CSM, dar si in cadrul ICCJ, a tuturor demersurilor care au ca scop apararea independentei sistemului, in special in conditiile punerii in aplicare a noului cod penal. 
• Mi-am propus si continuarea organizarii intalnirilor cu reprezentantii colegilor nostri din tara
• Trebuie sa recunosc un punct slab pe care presedintele instantei supreme l-a avut pe aceasta directie de actiune: desi cinstit va spun ca mi-am dorit sa particip la comsiile cu activitate permanenta - la nivelul CSM - permanent dvs. ne-ati transmis instantei supreme toate modificarile legislative la care v-ati gandit, ele au fost transmis catre toate compartimentele, s-au colectat puncte de vedere, apoi presedintele instantei supreme a definitivat punctul de vedere transmis acestei comisii
• Mi-as dori sa creez o comisie - formata din judecatori si magistrati aistenti -  care sa asigure participarea Instantei Supreme in aceste comisii de lucru cu activitate permanenta
• Ar fi mult mai eficient si poate ca anumite situatii ar putea fi clarificate, reglementate mult mai bine printr-o pozitie clara a instantei supreme
• O alta directie importanta pe care am urmarit-o in mandat a fost reformarea instantei supreme, transfirmarea sa intr-o adevarata instanta de casatie 
• Am urmarit 4 mari sub-directii: reorganizarea instantei supreme in scopul eficientizarii activitatii, suplimentarea necesarului de personal pentru instanta suprema - suplimentarea fiind mereu subsecventa unei redistribuiri a personalului in raport de noile competente ale sectiilor instantei supreme, implicarea directa a instantei supreme, alaturi de CSM si Ministerul Justitiei, in efectuarea unor modificari legislative pentru transformarea instantei supreme in una de casatie, precum si implicarea ICCJ in procesul de revizuire a Constitutiei
• Pe durata mandatului au avut loc 3 mari reorganizari la nivelul instantei supreme. In proiectul de management am aratat ca prima mare reorganizare a fost pe legea micii reforme. 
• Cu privire la completele de 5 judecatori: au fost luate foarte multe masuri. Daca ar fi sa ma refer la planificari, presedintele ICCJ a aprecizat ca aceste planificari trebuie facute pe o perioada de 6 luni 
• Mari probleme au fost intotdeauna cu privire la planificarile in materie penala vizavi de masurile pe care ICCJ au considerat ca trebuie a fi luate.
  
• In paralel, colegii de la toate sectiile participa si la completele pentru solutionarea recursurilor in interesul legii
• Am stabilit ca la inceput de an sa existe un numar de judecatori supleanti care ii inlocuiesc pe titulari in anumite situatii, regulile de inlocuire; daca si acel coleg suplean a intr-o imposibilitate obiectiva, s-au stabilit reguli pentru alegerea celuilalt supleant
• Ne amintim ca se preconiza intrarea in vigoare a codului de procedura civila in iunie 2012. De aceea am luat hotararea ca din timp sa se suplimenteze, pentru ca am dorit ca aceste posturi sa se ocupe astfel incat la 1 iunie 2012 sa putem functiona cu acesti magistrati asistenti
• Este bine sa avem un numar egal de magistrati asistenti cu numarul de judecatori.
  
• Exista la nivelul Parchetului de pe langa ICCJ un compartiment care verifica existenta sau nu unei jurisprudenta la nivel national si am avut intalniri cu vechea conducere a parchetului de pe langa ICCJ si cu actuala conducere, cu privire la modalitatea cum trebuie derulata procedura prealabila care vizeaza sesizarile de recurs in interesul legii. De foarte multe ori, sesizarile sunt extrem de bine motivate, au anexele care demonstreaza practicile neunitare, dar este dificil pentru ICCJ sa verifice. De aceea in urma discutiilor am stabilit ca in astfel de situatii, atunci cand ICCJ e investita cu sesizari de recurs, ea sa fie transmisa Parchetului de pe langa ICCJ si parchetul sa verifice, insa nu inseamna ca instanta suprema nu a facut toate eforturile ca si ea la randul ei sa aduca la acel recurs practica pe care a putut-o colecta. Dar aceasta procedura instituita a dat roade.
• Am aratat si alte obiective, implicarea activa a ICCJ in perioada urmatoare, alaturi de toate celelalte instante, in dezbaterile privitoare la revizuirea Constitutiei
  
• O alta mare directie de actiune a fost de realizare la cei mai buni parametri cu putinta a indeplinirii rolului de unificare a jurisprudentei.
  
• Ca obiective pentru urmatorul mandat: continuarea implementarii masurilor organizatorice, se impune ca ICCJ sa continue in acelasi ritm solutionarea recursurilor in interesul legii in termenul prevazut de lege si continuarea organizarii videoconferintelor cu CSM, cu reprezentantii Ministerului Justitiei
• Vom continua publicarea deciziilor relevante ale ICCJ in buletinul casatiei si pe pagina de internet a instantei supreme
• Publicarea hotararilor judecatoresti este un obiectiv esential in cadrul MCV. La scurt timp de la preluarea mandatului, am solicitat directiei legislatie, avand in vedere rubrica jurisprundenta, sa incercam sa imbunatatim aceasta rubrica. Am solicitat intocmirea unui document, care a fi fost realizat, in care sunt explicitati pasii de urmat pentru a accesa jurisprudenta ICCJ, pentru a da posibilitatea publicului larg sa ia cunostinta de hotararile judecatoresti
• Am urmarit sa asigur o crestere accelerata a numarului de hotarari publicate de catre instanta suprema. Si puteti vedea in acel tabel la fila 17 a proiectului de management o situatie a cresterii accelerate realizate in aceasta perioada. In martie 2010 erau peste 46.000 de hotarari judecatoresti publicate din 2003 pana in 2010, acum in iulie 2013 avem peste 86.000 de hotarari judecatoresti cu textul integral.
• In 2012 a fost o crestere extraordinara care a demonstrat eficienta si caracterul durabil al acestei proceduri la nivelul ICCJ
• Numai in 2012 ICCJ a publicat peste 21.000 de hotarari judecatoresti si peste 300 de hotarari judecatoresti in rezumat
• Ceea ce demonstreaza ca acest obiectiv se impune a fi continuat
• Pe 20 august 2013 la CSM s-a discutat despre programul Jurindex. Am apreciat acest demers al CSM
• Accelerarea solutionarii cauzelor de coruptie la nivel inalt - un alt obiectiv. Am solicitat o situatie a acestor dosare nesolutionate la data la care am preluat mandatul. Multe erau inregistrate in perioada 2007-2008. Impreuna cu colegii judecatori ai sectiei penale am apreciat ca se impune o analiza a cauzelor care au determinat intarzieri. O cauza de intarziere a fost invocarea exceptiilor de neconstitutionalitate. Acestea erau invocate in rate de catre inculpati, nu exista un mijloc legal pentru a impiedica invocarea acestora. Printr-o foarte buna conlucrare, a fost modificata legea astfel incat cauzele nu mai pot fi suspendate in situatia invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate.
• Conduita culpabila a partilor sau a avocatilor a fost sanctionata prin introducerea abuzului de drept. Au mai fost identificate cauze constand in realizarea de expertize laborioase. Pe langa acele cauze, pe care le-am enuntat in proiect, am identificat si alte cauze: existenta unei singure sali de judecata pentru astfel de dosare, existenta unui foarte mare numr de judecatori care s-au pensionat in acea perioada; acele pensionari masive au determinat o incarcare masiva a celorlalti judecatori.
  
• O prima masura care s-a impus a fost prioritizarea dosarelor de mare coruptie pe 2 paliere: solutionarea de urgenta a dosarelor inregistrate in 2007-2008 la ICCJ si ca in toate dosarele sa fie verificat termenul la care urma sa se implineasca prescriptia speciala a raspunderii penale pentru a da posibilitatea colegilor judecatori sa se pronunte pe probele administrate. S-a impus a se lua si alte masuri: balastul major se concentreaza pe activitatea de recurs pe care o au de realizat la nivelul instantei supreme. 
• Dosarele de recurs nou intrate au fost structurate pe doua paliere: cele cu inculpati liberi si inculpati arestati. Pentru cele cu inculpatii liberi, judecatorii au analizat daca pana la urmatorul termen urma sa se prescrie dosarul sau nu. 
• Sunt facute planificari in care in raport de data implinirii termenului de prescriptie se fixeaza si termenele in acele dosare. 
• Nu aveam la dispozitie decat o sala pentru judecarea acelor dosare de coruptie. A fost necesar sa folosim temporar sali de sedinta de la alte sectii si au fost facute planificari pe ore. Aceasta a fost doar o solutie provizorie. Am apreciat ca se impun discutii cu conducerile instantelor care functioneaza pe raza municipiului Bucuresti.
• Pe toata aceasta perioada, au fost acordate 460 de termene in dosarele de la sectia penala a ICCJ
  
• Consider ca pentru ca ICCJ sa poata trece la evaluari pozitive in cadrul MCV esentiala cred eu ca a fost pregatirea rapoartelor de progres si prezentarea acelora, prezentarea intotdeauna a tuturor activitatilor desfasurate pentru ca intr-adevar activitatile sa aiba o perceptie pozitiva din partea celor care asculta acele realizari ale instantei
• Sunt convinsa ca aveti cunostinte despre realizarile instantei supreme, sunt intr-adevar multe activitati desfasurate in perioada celor 3 ani

Intrebare: Nu ar trebuie sa va gasim intr-un ritm extrem de rapid. Poate ca sunteti aproape disperita ca nu aveti timp suficient sa ne lamuriti. Ce ati facut in trecut noi stim de obicei. Care ar fi principala directie pe care vreti sa duceti Curtea Suprema?

Livia Stanciu: Principala directie este obtinerea unui nou sediu pentru ICCJ, alaturi de - nu as dori sa considerati ca acesta este obiectivul prioritar, care este implementarea codului de provedura civila si a codului civil. Dar la ICCJ au dat curs invitatiei atat domnul premier, cat si domnul ministru al Justitiei. In demersurile care s-au derulat pana la acest moment, impreuna cu domnul ministru al Justitiei am facut o vizita la palatul parlamentului care este preconizat a fi ca nou sediu, am solicitat un inventar al spatiului din cladirea parlamentului unde noi ne dorim sa intram. Un inventar al spatiilor necesare ICCJ. Suntem in etapa in care domnul premier ne-a dat asigurari ca vom prelua un spatiu care se afla acum la camera deputatilor. In iulie am facut un inventar al spatiilor si a distribuirii personalului si avem birouri de cate 5 judecatori, multe de cate 4 judecatori. Incercam acum sa ne desfasuram activitatea in conditiile pe care le avem. Un obiectiv extrem de important a fost obtinerea unui al doilea sediu secundar. Au avut loc discutii ample, ce anume sectie sa se mute in acest sediu secundar.

• Dar demersurile paralele pentru acest sediu in palatul parlamentului pentru ca ICCJ sa isi recastige locul, am constatat ca acest obiectiv este unul de strategie nationala, nu numai pentru sistem. Demersul acesta nu trebuie sa impiedice continuarea demersurilor pentru finalizarea activitatilor de consolidare, pentru ca acel sediu poate fi atribuit ulterior unei alte instante din Bucuresti sau inclusiv pentru CSM, deci e un sediu cu spatii ample. Aceasta e o alta directie prioritara si am gasit o deschidere extraordinara din partea ministrului Justitiei in ce priveste preluarea bugetelor instantelor judecatoresti.

• Sunt relatiile de cooperare pe care ICCJ le-a avut atat pe plan intern, cat si international. Pe site-ul ICCJ veti gasi "Biroul de relatii internationale" - este un raport in care se mentioneaza din cate organisme internationale face parte ICCJ
• Asa cum am aratat si anterior, nu cred ca la acest moment suntem sau detinem toate argumentele necesare pentru a putea sustine ca se impune o lege proprie a ICCJ. Unul este unctul de vedere pe care judecatorul Stanciu si-l poate exprima si altul este punctul de vedere pe care presedintele ICCJ ar trebui sa il prezinte ca solutie pentru aceasta problema, avand in vedere punctele de vedere ale colegilor judecatori de la instanta suprema. Si pentru o varianta, si pentru cealalta, la acest moment un este spun eu pe deplin conturat, pentru ca putea sustine ca se sustine o astfel de lege. ICCJ nu este o alta instanta care trebuie sa fie ruota de celelalte instante judecatoresti. Foarte multe dintre demersurile ICCJ au avut loc nu numai pornind din interiorul instantei, ci si cu sprijinul major al colegilor din tara. Chiara daca la nivelul ICCJ s-a facut acel draft, el trebuie adus, atat timp cat colegii nostri sustin acest demers, la cunostinta tuturor colegilor din tara. Trebuie dezbatut amplu in tara, pentru a cantari daca ICCJ trebuie sa continue pe acest demers sau sa il lase asa cum este. Nu as putea sa va dau un raspuns la acest moment. Sigur, am auzit, chiar daca n-am replic, trebuie sa tin cont si de o serie de argmente pe care o serie de judecatori le-au pus.
  

Intrebare: Credeti ca punctul de vedere al judecatorului si al presedintelui Stanciu pot sa nu fie aceleasi? Poate sa aiba judecatorul un punct de vedere, si presedintele Stanciu ICCJ un alt punct?

Livia Stanciu: Judecatorul poate sa aiba un punct de a nu se promova o lege, dar daca colegii isi doresc, in aceste conditii trebuie sa vin cu argumente, ca judecatorul Stanciu care indeplineste functia de presedinte ICCJ trebuie sa isi insuseasca argumentele pentru sustinerea argumentului. In ce priveste preluarea bugetului instantelor judecatoresti. Pe intreaga durata a mandatului am facut mai multe demersuri si dvs le stiti, inclusiv intalniri cu fostul ministru Predoiu, am aratat ce ar implica aceasta. Aceasta imlica o preluare a personalului din cadrul Ministerului Justitiei care urmeaza sa duca la indeplinere a atributiilor, preluare a sediilor instantelor judecatoresti in administrarea ICCJ, implica preluarea bunurilor mobile necesare desfasurarii activitatii de catre personalul preluat, o preluare a arhivelor pentru personalul acesta preluat cu atributii in acest sens. Impreuna cu dna Mona Pivniceru am facut un inventar al tuturor actelor normative ce se impun a fi modificate ca sa devina concordante cu legea aceasta care urmeaza a fi adoptata. Numai enumerarea lor era pe 40 de pagini. Implica multe multe activitati care se deruleaza. Etapele pe care le-am gandit in proiectul acela de calebdar - se impun a fi discutate cu conducerea Min Justitiei, cu dvs., pentru ca acest proiect de calendar se impune a fi completat. Dupa adoptarea legii de catre Parlament, urmeaza alte hotarari. O alta etapa este aceea a preluarii efective. Personalul are dreptul de optiune: daca ramane la Minister sau doreste sa treaca la instanta suprema. Nu avem un sediu pentru personalul care si-ar exprima aceasta optiune. Aceste demersuri nu se pot incheia la finalul anului.

Intrebare: S-au semnalat in spatiul public situatii in care dosare au primit termene dupa 7-8 luni, in prima instanta sau in recurs. Si in prezent se gasesc astfel de termene?

Livia Stanciu: In spatiul public au fost semnalate pentru o anumita sectie, ele difera: la penala termenele sunt mai scrute. La sectiile civile pot fi intr-adevar astfel de exemple. Dar daca sunt situatii in raport de urgenta, s-au luat masuri. In materie penala pot sa va asigur ca nu exista acum astfel de situatii. Daca vorbim de dosare cu inculpati arestati, indiferent ca exista sau nu o solicitare, completul analizeaza situatia din acel dosar si preschimba din oficiu termenul de judecata.

Intrebare: Sunt situatii de redactare cu intarziere?

Livia Stanciu: Daca in interesul legii situatia e cea pe care v-am prezentat-o, in celelalte cazuri periodic am solicitat presedintilor de sectii sa imi prezinte astfel de situatii. Dar nu am adus la cunostinta colegilor judecatori decat situatiile extreme. Incarcatura, eforturile extraordinare depuse de colegii nostri in toata aceasta perioada au fost pentru solutionarea dosarelor cu respectarea garantiilor procesuale si ar fi reprezentat o apasare in plus pentru colegi. Am vazut in raport de participarile lor in sedintele de judecata, la completele de 5 judecatori, mi-am dat seama ca toate acestea sunt conditii obiective de neredactare in termen a dosarelor. S-au luat masuri urgente pentru redactarea acelor dosare unde nu existau motive obiective. Acel magistrat asistent avea un numar foarte mare de hotarari judecatoresti, inainte de preluarea mandatului de catre noi, acela nu a mai fost repartizat pentru a primi noi dosare si i s-a dat o perioada mai mult decat suficienta pentru a putea ajunge la o rezonabilitate. Am constatat ca acel magistrat asistent nu a inteles ajutorul acordat de toti ceilalti colegi care au preluat pe umerii lor activitatile sale, am solicitat CSM o sanctiune disciplinara. Se fac eforturi majore. E o apasare majora pe colegii judecatori in ce priveste redactarea dosarelor, sunt insa foarte multe cauze. Intarzierile majore sunt in aceste cauze majore unde se invoca zeci de exceptii de neconstitutionalitate, se invoca probatorii, de aceea intarzierile au fost cauzate in marea majoritate de conditii obiective. Dar este o prioritate sa solicitam presedintilor de sectii aceste informari.

Intrebare: Ati folosit metoda delegarii si cum o vedeti ca metoda de management?

Livia Stanciu: Daca nu as fi folosit-o, ar fi irealist sa cred ca s-ar fi putut obtine toate aceste realizari. Am salutat faptul ca la ICCJ mai exista cel de-al doilea post de vicepresedinte care permite presedintelui ca prin intermediul celor doi colegi sa poata sa realizeze o coordonare eficienta a tuturor compartimentelor de la nivelul instantei supreme. FDunctia de presedinte ICCJ o detii temporar. Functia de baza este aceea de judecator. Nu mi-as dori niciodata sa renunt la activitatea de judecata. Voi urmari insa ca aceasta activitate sa o desfasor avand in vedere si celelalte atributii care incumba presedintelui ICCJ si cred ca se impune o mai mare delegare a unora dintre atributii pentru a putea asigura o functionare la cei mai buni parametri a tuturor compartimentelor de la ICCJ.

Intrebare: Exista ideea ca nu ar exista decat un singur plural la cuvantul "complet".

Livia Stanciu: Am fost nevoita sa ma adaptez, pentru ca intr-o serie de legi a fost folosit pluarul "completuri".

Ministrul Justitiei: Ce ar trebui sa facem in plan legislativ in perioada urmatoare?

Livia Stanciu: In perioada imediat urmatoare in primul rand obiectivul este aplicarea dispozitiilor actualului cod de procedura civila. Daca in privinta cazurilor de casare spun ca s-au pasi importanti, mai avem o serie de problematici pe care le ridica la nivelul sectiei penale abrogarea dintre cazurile de casare.

Intrebare: ICCJ nu a fost ocolita de condamnari de coruptie. Cum vedeti acest subiect, nu i-as spune fenomen, si cum se poate implica ICCJ si spun pentru ca ICCJ trebuie sa fie un model de competenta si de integritate?

Livia Stanciu: Au fost cercetati, judecati definitiv 2 colegi de la instanta suprema, unul care indeplinea si functia de presedinte al sectiei I civile. Ce as putea sa spun: nu este bine in primul rand ca am avut asemenea situatii. Astfel de lucruri nu trebuie sa mai existe, este un semnal pe care l-am adus la cunsotinta intregului personal inca de la momentul la care am inceput acest mandat. Omaenii nu doresc sa fie judecati de catre judecatori pentru care exista fie suspiciuni de coruptie sau in final se dovedeste acest lucru. O astfel de situatie a atras o perceptie negativa asupra activitatii ICCJ, a marii majoritati a colegilor judecatori care isi desfasoara activitatea cu buna credinta si nu ar fi normal ca imaginea aceasta negativa atrasa de catre colegii judecatori care au fost condamnati sa fie aruncata asupra activitatii tuturor colegilor nostri judecatori. Presedintele ICCJ si nu numai, ci toti colegii judecatori, magistrati, grefieri, au salutat inca de anul trecut demersul provocat chiar de dvs, de domnul Dumbrava, de a se modifica legea cu privire la pensiile speciale de care pot beneficia cei care au fost condamnati pentru coruptie.Colegii au apreciat ca se impune ca un judecator care a beneficiat de pensie de serviciu si ulterior s-a dovedit ca se face vinovat de coruptie sa nu beneficieze de pensie.

• Desi a fost aceasta percepotie negativa asupra activitatii ICCJ care nejustificat s-a extins catre intreg corpul judecatoresc, oamenii trebuie sa inteleaga ca tot ICCJ prin judecatorii care isi desfasoara activitatea este si cea care a sanctionat acele fapte de coruptie comise de colegii care si-au desfasurat activitatea la ICCJ pana la un moment dat.
  
• Cred ca s-ar impune ca fie instanta suprema, fie CSM, fie impreuna, sa transmitem fie prin diverse luari de pozitie in CSM sau prin comunicate care este pozitia majoritatii colegilor judecatori cu privire la faptul ca nu ar trebui sa mai existe in randul lor situatii de genul celor la care m-am referit anterior. Aceste luari de pozitie trebuie prezentate general. Ideile care anima intregul corp de judecatori, fara a fi prezentate situatii punctuale, pana la o decizie definitiva, din acele comunicate care urmeaza a fi date trebuie sa reiasa ideea de a nu mai avea in randul lor astfel de judecatori care inteleg sa uzeze de astfel de practici.
  
• Cand m-am referit la echipa manageriala, nu m-am referit la o persoana anume, ci la un colectiv, din care faceau parte si judecatori care erau implicati in anumite grupuri de lucru. Sincope au existat, ar fi nefiresc sa spunem ca nu exista. Exista puncte de vedere diferite, indiferent ca vorbim de o problema de drept sau o tema de interes general, dar intotdeauna am dorit sa dovedesc respect pentru cultura dialogului. Am urmarit sa accept argumente pertinente, chiar daca oferite de un coleg cu un alt punct de vedere, sa dovedesc calm, incredere. 

Intrebare: Care sunt punctele slabe ale presedintelui ICCJ?

Livia Stanciu: Sunt mai multe puncte slabe ale presedintelui ICCJ. Poate unul dintre ele a fost evidentiat astazi: nu am sa incerc sa-mi gasesc scuza, se refera la acea delegare de atributii. In general imi place ca o activitate sa fie desfasurata la cei mai buni parametri. De aceea am dezvoltat acel sistem al lucrului in echipa. Au fost si perioade in care anumite activitati nu au fost derulate conform celor care erau stabilite de comun acord de catre noi si acea activitate a fost initial sortita esecului. Si asta este o volnurebailitate, am avut tendinta ca imediat sa fie refacuta activitatea in totalitate. Mi-am dorit ca ce comunica institutional ICCJ, indiferent de zbaterile din interior si ca pentru acel rezultat au loc multe 'lupte', pana la urma acel punct sa fie prezentat mai departe institutional. Nu am sa accept niciodata ca cineva care este delagat sa reprezinte ICCJ sa prezinte un alt punct de vedere decat cel care a reiesit in urma dezbaterilor. Astazi am inteles ca este bine chiar si in astfel de situatii ca atributia respectiva sa fie delegata unuia dintre cei care exercita activitati de conducere pentru a-l si responsabiliza.

Ora 16:00 Audierea s-a terminat.

Potrivit calendarului stabilit de CSM, marti vor fi intervievati judecatorii Nela Petrisor, Rodica Aida Popa si Iulia Cristian Tarcea, care si-au depus candidaturile pentru cele doua functii de vicepresedinte la ICCJ.

Tot la aceasta data va fi audiata si Lavinia Curelea, candidat la sefia Sectiei I Civile a ICCJ.

Livia Doina Stanciu, judecatorul care a dat condamnarile cele mai sonore din ultimii ani

Stanciu a condus completul de 5 judecatori care l-au condamnat definitiv pe pe fostul premier Adrian Nastase la doi ani de inchisoare cu executare.

Tot Stanciu a condus completul ce l-a condamnat la 7 ani de inchisoare pe fostul senator PSD Catalin Voicu.

Stanciu a condus si compeltul ce a decis condamnarea lui George Becali la inchisoare cu executare.

In plus, din anul 2010 de cand Stanciu a preluat conducerea Curtii Supreme, insitutia a primit mereu aprecieri pozitive in rapoartele pe justitie ale Comisiei Europene.

CV-ul Liviei Doina Stanciu poate fi consultat aici.

Cat de importanta este functia de presedinte al ICCJ

Functia de presedinte al ICCJ este una din pozitiile cheie din justitie. La ICCJ se judeca toate cazurile de coruptie care privesc ministri sau parlamentari. Potrivit atributiilor prevazute de lege, presedintele ICCJ desemneaza judecatorii Completului de 5 judecatori. Acest complet, Conform art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicata, solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Potrivit legii, acelasi complet ales de presedintele ICCJ judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de Consiliul Superior al Magistraturii in materie disciplinara. Adica in cazul in care un magistrat este sanctionat disciplinar de CSM, recursul se judeca de completul de 9 de la ICCJ.