Profesorii din invatamantul preuniversitar sunt inclinati catre sustinerea unui stat mai puternic, care sa se implice mai mult in bunastarea fiecaruia, in detrimentul individului. Concluzia apartine unui studiu realizat de SNSPA, potrivit caruia peste 50% dintre profesorii din preuniversitar chestionati sunt de acord ca "Guvernul sa ii impoziteze mai mult pe cei bogatii si sa ii subventioneze pe cei saraci". Spre deosebire, profesorii universitari sustin ca fiecare individ ar trebui sa isi asume mai multa responsabilitate pentru propria bunastare.

Plagiatul la profesoriFoto: academos.ro
  • Vezi in articol cum privesc profesorii universitari si preuniversitari problematica Religiei
  • 39% dintre profesorii universitari chestionati considera raspandita "problema plagiatului in invatamantul superior romanesc in randul profesorilor"
  • 38% dintre profesorii universitari chestionati sustin ca "degeaba termini o facultate daca nu ai relatii"
  • Care este parerea profesorilor universitari cu privire la modificarile operate de Ecaterina Andronescu la Legea Educatiei

Rezultatele fac parte dintr-o cercetare realizata in luna ianuarie 2013 in cadrul unui proiect derulat de Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA) si finantat prin Fondul Social European, Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Cercetarea pe sistemul universitar a fost realizata pe un esantion national de profesori universitari, 89% din invatamantul de stat si 8% din invatamantul privat. 28% dintre respondenti sunt profesori doctori, 27% sunt conferentiari doctori, 27% sunt lectori doctori, 12% asistenti doctori si 6% doctoranzi. Descarca de aici studiile integrale

I. Sistemul universitar

Relatiile, pilele si sansele de angajare dupa terminarea facultatii

- 38% dintre cadrele didactice universitare chestionate sustin ca "degeaba termini o facultate daca nu ai relatii" si, in acelasi timp, 36% apreciaza ca "pentru a reusi in viata trebuie sa termini o facultate".

- pe de alta parte, 46% dintre respondenti sunt de parere ca "in Romania sunt prea multi studenti".

La intrebarea "Care dintre categoriile de studenti de mai jos reusesc cel mai bine in viata in Romania de azi (raspuns multiplu)?", 45% au raspuns - Cei care au initiativa, 39% - Cei cu multe relatii si pile" si 36% - Cei care sunt indrazneti. Raspunsul "Cei care muncesc din greu" ocupa doar locul 4 in ierarhie, "Cei cu multa carte" ocupa locul 5, iar raspunsul "Cei cinstiti" ocupa locul 9 in ierarhie, penultimul, inainte de raspunsul: "Cei care stiu sa fure".

Admiterea la facultate

52% dintre cadrele didactice universitare care au luat parte la studiu considera in mare si foarte mare masura ca in facultatea lor o problema este "modalitatea prea usoara de admitere", 57% au raspuns ca o problema o reprezinta "posibilitatile de cercetare limitate", iar "modul de acordare a posturilor universitare" este considerata o problema prezenta in facultatea lor de 39% dintre respondenti.

La intrebarea privind "Modalitatea de admitere la facultatea dvs.", raspunsurile au fost:

  • 55% - Dosar
  • 40% - Examen de admitere
  • 5% - Alta

Problema plagiatului la elevi si profesori

La intrebarea "Cat de raspandita considerati ca este problema plagiatului in invatamantul superior romanesc in randul studentilor?", cadrele didactice universitare chestionate au raspuns astfel:

  • 69%: in mare si foarte mare masura
  • 9%: in mica si foarte mica masura
  • 20%: nici in mica, nici in mare masura
  • 2%: nu stiu/nu raspund

La intrebarea "Cat de raspandita considerati ca este problema plagiatului in invatamantul superior romanesc in randul profesorilor?", cadrele didactice universitare participante la studiu au raspuns:

  • 39%: in mare si foarte mare masura
  • 23%: in mica si foarte mica masura
  • 36%: nici in mica, nici in mare masura

La intrebarea "In ultimul an, universitatea in care lucrati s-a confruntat cu problema plagiatului?", 48% au raspuns afirmativ "in randul studentilor de la licenta", 32% - in randul studentilor de la masterat, 27% - in randul profesorilor si 22% - in randul doctoranzilor.

Care este parerea cadrelor didactice universitare cu privire la modificarile operate de Ecaterina Andronescu la Legea Educatiei

Un "capitol" separat este destinat modificarilor operate la Legea Educatiei Nationale de catre Ecaterina Andronescu in ultimele sale zile de mandat, in decembrie 2012, prin Ordonanta de urgenta 92/2012.

Amintim ca pe 18 decembrie Guvernul Ponta a scos din Legea Educatiei Nationale incompatibilitatile care privesc rectorii-parlamentari. Executivul a adoptat atunci ordonanta de urgenta care prevede ca profesorii universitari pot de acum inainte sa fie rectori si dupa pensionare, rectorii pot fi si parlamentari sau pot avea functii de conducere in partide politice, profesorii universitari pot sa conduca la doctorat cati studenti-doctoranzi aproba senatul universitar, Atestatul de Abilitare nu mai este o conditie pentru ocuparea functiei de profesor universitar.

  • 43% sunt de acord in mare si foarte mare masura cu "Disparitia Atestatului de Abilitare dintre conditiile pentru ocuparea functiei de profesor universitar". 25% sunt de acord in mica si foarte mica masura, in timp ce 29% nu sunt de acord cu aceasta masura "Deloc".
  • 41% sunt de acord in mare si foarte mare masura cu "Asigurarea de conditii relaxate pentru profesorii universitari care au peste 65 de ani astfel incat sa poata conduce studenti-doctoranzi". 31% sunt de acord in mica si foarte mica masura, in timp ce 25% nu sunt de acord "Deloc. 
  • 20% sunt de acord in mare si foarte mare masura cu faptul ca "Profesorii universitari vor putea coordona oricati studenti-doctoranzi aproba senatul universitar, fiind eliminata restrictia de 8 studenti/profesor". 26% sunt de acord in mica si foarte mica masura, in timp ce 51% nu sunt de acord "Deloc". 
  • 74% nu sunt de acord "Deloc" cu faptul ca "Cei care sunt in conducerea unui partid politic vor putea ocupa si functia de rector"
  • 54% nu sunt de acord "Deloc" cu faptul ca "Profesorii universitari vor putea sa ocupe functii de conducere in toate universitatile, fie de stat, particulare sau confesionale, chiar daca au ajuns la varsta pensionarii"
  • 67% nu sunt de acord "Deloc" cu introducerea modificarii potrivit careia "Cei care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica vor putea sa fie in paralel si rectori".

In ce priveste dificultatea cu care se obtin anumite certificari academice in sistemul educational romanesc, 63% dintre cadrele didactice universitare chestionate sunt de parere ca Gradul de lector se obtine Usor si foarte usor, 60% ca Doctoratul se obtine Usor si foarte usor; la polul opus se afla Gradul didactic de conferentiar care se obtine Greu si foarte greu - sustin 73% dintre chestionati, precum si Gradul didactic de profesor care se obine Greu si foarte greu - sustin 82% dintre profesorii universitari chestionati.

Referitor la veniturile totale nete obtinute luna trecuta de cadrele didactice universitare chestionate (incluzand salarii, pensii, dividende, chirii, etc), 18% nu au raspuns, 19% au obtinut venituri intre 2.001 si 3.000 de lei, 16% intre 1.201 si 2.000 de lei, 15% intre 3.001 si 4.000 lei si 6% peste 8.000 de lei.

Religia si societatea

19% dintre cadrele didactice universitare chestionate sunt de acord ca "Politicienii care nu cred in Dumnezeu nu ar trebui sa ocupe functii publice". 36% sunt de parere ca "Ar fi mai bine pentru Romania daca functiile publice ar fi ocupate mai ales de oameni credinciosi", in timp ce 80% considera ca "Preotii nu ar trebui sa influenteze modul in care voteaza oamenii".

16% considera Religia "Foarte importanta" in viata lor, in timp ce 11% o considera "Deloc importanta. Pe o scala de la 1 la 10 (in care 1 este Deloc importanta si 10 este Foarte importanta), media raspunsurilor la intrebarea "Cat de importanta este religia in viata dvs,?" este 6,1.

Stat puternic vs. Proprietate privata

12% considera ca "Diferentele intre venituri ar trebui sa fie mai mari pentru a incuraja efortul individual", in timp ce 3% sunt de parere ca "Diferentele intre veniturile oamenilor ar trebui sa fie mai mici". 18% sustin ca "Proprietatea privata ar trebui sa se extinda si sa se dezvolte", in timp ce 3% sunt de parere ca "Proprietatea de stat ar trebui sa se extinda si sa se dezvolte".

12% sunt de acord ca "Fiecare individ ar trebui sa isi asume mai multa responsabilitate pentru propria bunastare". La polul opus, 5% cred ca "Statul ar trebui sa isi asume mai multa responsabilitate pentru bunastarea fiecaruia".

Dintre cadrele didactice universitare participante la studiu, 59% nu sunt de acord ca universitatile ar trebui sa se finanteze preponderent din surse proprii, iar 57% nu considera ca studentul ar trebui sa isi finanteze singur studiile universitare.

Doar 17% dintre cadrele didactice universitare chestionate au raspuns afirmativ la intrebarea: "Ati primit bani din partea unor fundatii pentru derularea unui proiect educational?" (in 2012).

Alte concluzii ale studiului

84% sunt de acord ca sistemul universitar ar trebui sa vizeze performanta chiar cu riscul reducerii numarului de studenti, iar 74% sunt de parere ca invatamantul superior ar trebui sa se concentreze mai mult pe cerintele pietei.

La intrebarea "In ce masura vi se pare necesara implementarea unui sistem de calificative care sa ierarhizeze institutiile de invatamant superior in Romania?", cadrele didactice universitare chestionate au raspuns:

  • 72%: in mare si foarte mare masura
  • 11%: in mica si foarte mica masura
  • 14%: nici in mica, nici in mare masura
  • 2%: nu stiu/nu raspund

Evolutia nivelului de pregatire al absolventilor de liceu in ultimii 10 ani este apreciata drept "negativa" de 82% dintre participantii la studiu. Evolutia nivelului de pregatire al absolventilor de invatamant superior in ultimii 10 ani este apreciata drept "negativa" de 38% dintre cei chestionati, "nici negativa, nici pozitiva" de 46%, "pozitiva" de 11% si 4% "nu stiu/nu raspund".

In ce priveste performantele sistemului public de invatamant, 41% dintre cadrele didactice universitare chestionate au raspuns ca evolutia acestora in ultimii 10 ani este "negativa", 41% sunt de parere ca evolutia este "nici negativa, nici pozitiva", 14% o considera "pozitiva" si 3% "nu stiu/nu raspund".

  • 22% dintre cadrele didactice universitare chestionate considera ca "studiile de master sunt inutile", in timp ce 75% sunt de acord cu aceasta afirmatie in mica si foarte mica masura.  
  • 27% sunt de parere ca "majoritatea absolventilor de liceu ar trebui sa urmeze o facultate", iar 71% sunt de acord cu aceasta afirmatie in mica si foarte mica masura.

Metodologie

Cercetarea a fost realizata pe un esantion national de profesori universitari, 89% din invatamantul de stat si 8% din invatamantul privat. 28% dintre respondenti sunt profesori doctori, 27% sunt conferentiari doctori, 27% sunt lectori doctori, 12% asistenti doctori si 6% doctoranzi. Datele au fost culese in perioada 11-21 ianuarie, prin intermediul unor chestionare autoaplicate accesibile prin intermediul unei platforme on-line. Volumul esantionului a fost de 1.121 de profesori din mediul universitar, marja de eroare fiind de +/- 3%.

II. Sistemul preuniversitar

Nivelul de salarizare a avut o evolutie negativa in ultimii 10 ani considera 77% dintre respondenti, aceeasi evolutie a avut-o si finantarea invatamantului preuniversitar considera 75%, dar si interesul elevilor fata de scoala - 66%. Si implicarea parintilor in procesul educational a avut o evolutie negativa in ultimii 10 ani sustin 63% dintre profesorii din preuniversitar chestionati, iar 57% considera ca o tendinta asemanatoare a cunoscut si calitatea invatamantului secundar profesional si de ucenici.

81% dintre profesorii preuniversitari intrebati au raspuns ca cea mai buna metoda de admitere la liceu este Examenul de admitere.

In ce priveste alegerea conducerii scolilor si liceelor, profesorii chestionati au raspuns ca cei care ar trebui sa aiba un cuvant de spus in aceste alegeri sunt cadrele didactice, apoi autoritatile locale, Ministerul Educatiei si pe ultimul loc Comitetele de parinti.

Printre problemele cu care se confrunta cei mai multi profesori in scolile in care predau se afla "Dotarea precara a salilor si laboratoarelor", urmata de "Rezultate slabe la invatatura ale elevilor" si "Atitudinea necuviincioasa a elevilor fata de profesori".

61% dintre profesorii preuniversitari care au participat la studiu au raspuns ca sunt in "Dezacord total" cu masura "Clasa a IX-a ar trebui sa fie organizata de catre scolile generale" si 44% sunt in "Dezacord total" cu masura "Clasa pregatitoare ar trebui sa fie organizata de catre scolile generale".

Finantarea scolilor

50% sunt de acord (partial si total) ca "Statul ar trebui sa promoveze concurenta intre scoli oferind finantari diferentiate" si 77% sunt de parere ca "Institutiile de invatamant preuniversitar ar trebui sa gaseasca si surse alternative de finantare". La intrebarea "In ce masura vi se pare oportuna implementarea unui sistem de calificative care sa ierarhizeze institutiile de invatamant preuniversitar din Romania?", 47% au raspuns in mare si foarte mare masura.

Stat puternic vs. Proprietate privata

23% considera ca "Proprietatea de stat ar trebui sa se extinda si sa se dezvolte", in timp ce 11% sunt de parere ca Proprietatea privata ar trebui sa se extinda si sa se dezvolte. De asemenea, 18% sunt de parere ca Statul ar trebui sa isi asume mai multa responsabilitate pentru bunastarea fiecaruia, in timp ce 14% cred ca Fiecare individ ar trebui sa isi asume mai multa responsabilitate pentru propria bunastare.

Disciplina Religie

La intrebarea "Sunteti de acord cu modalitatea actuala de organizare a invatamantului pentru disciplina Religie?", 73% au raspuns "Da" si 27% au raspuns "Nu".

Dintre cei care au raspuns "Nu", 46% au sustinut ca Religia ar trebui sa fie "Disciplina optionala sub forma istoriei religiilor", 20% - "Disciplina obligatorie", 15% - Disciplina obligatorie sub forma istoriei religiilor, iar 14% - "Nu ar trebui predata deloc".

Programa scolara

Uniformele scolare: 71% dintre profesorii chestionati au raspuns ca uniformele scolare "ar trebui sa fie purtate la toate ciclurile primar, gimnazial si liceal". 15% sustin ca ar trebui purtate doar la primar si gimnazial, in timp ce 8% sustin ca elevii nu ar trebui sa poarte uniforme scolare.

50% dintre profesorii participanti la studiu au auzit "des si foarte des" de cazuri de "elevi care sa fumeze in scoala", 28% - de Elevi care sa fie amenintati, loviti de alti elevi si 18% - de Elevi care sa abandoneze scoala.

Ce elevi reusesc cel mai bine in viata:

  • 48%: Cei cu multa carte
  • 32%: Cei cu multe relatii si pile
  • 26%: Cei care sunt indrazneti
  • 22%: Cei care au initiativa
  • 17%: Cei care muncesc din greu
  • 13%: Cei cinstiti

Care sunt cele mai importante lucruri pe care elevii ar trebui sa le invete la scoala pentru a avea succes pe piata muncii?

  • 49%: Sa cunoasca mai multe limbi straine
  • 34%: Sa isi insuseasca informatiile, cunostintele din manuale
  • 32%: Sa fie muncitori
  • 25%: Sa aiba initiativa
  • 15%: Sa utilizeze calculatorul
  • 13%: Sa lucreze in echipa
  • 7%: Sa isi asume riscuri
  • 4%: Sa fie politicosi
  • 4%: Sa respecte ordinele superiorilor, sefilor
  • 2%: Sa fie credinciosi

(Procente cumulate)

Meditatiile si scoala

Scoala Dvs. poate pregati un elev sa fie admis la liceu / facultate fara meditatii particulare:

  • 29%: In foarte mare masura
  • 52%: In mare masura
  • 15%: In mica masura
  • 3%: In foarte mica masura

Dvs. oferiti meditatii particulare elevilor?:

  • 76%: Nu
  • 22%: Da
  • 2%: Nu raspund

Religia si societatea

  • 27% sunt in Dezacord cu afirmatia: "Preotii nu ar trebui sa influenteze modul in care voteaza oamenii"
  • 50% sunt De Acord ca "Ar fi mai bine pentru Romania daca functiile publice ar fi ocupate mai ales de oameni credinciosi"
  • 31% sunt De Acord ca "Politicienii care nu cred in Dumnezeu nu ar trebui sa ocupe functii publice"

26% dintre profesorii preuniversitari care au participat la studiu considera Religia "Foarte importanta" in viata lor, la polul opus doar 1% considerand Religia "Deloc importanta". Pe o scala de la 1 la 10 (unde 1 inseamna deloc importanta si 10 foarte importanta) media raspunsurilor la intrebarea "Cat de importanta este religia in viata dvs.?" este 7,4.

La intrebarea "Ar fi bine ca Guvernul sa ii impoziteze mai mult pe cei bogatii si sa ii subventioneze pe cei saraci?" - 44% sunt de "Acord total" si 29% - "Mai degraba de acord".

In ce priveste dificultatea cu care se obtin anumite grade didactice in sistemul educational romanesc, 67% dintre profesorii preuniversitari chestionati considera ca Doctoratul se obtine Greu si foarte greu (spre comparatie, profesorii universitari considera, in proportie de 60%, ca Doctoratul se obtine Usor si foarte usor). Peste 50% dintre profesorii preuniversitari participanti la studiu considera ca Gradul I, Gradul II si Definitivatul se obtin Greu si foarte greu. In ce priveste Titularizarea, 71% sunt de parere ca se obtine de asemenea Greu si foarte greu.

La intrebarea "Aveti de gand sa va schimbati locul de munca in viitorul apropiat?", 86% dintre profesorii preuniversitari chestionati au raspuns "Nu". Doar 8% au raspuns afirmativ, 65% dintre acestia fiind nemultumiti de venituri, 10% din dorinta de a se reprofila, 6% din cauza degradarii sistemului de invatamant si 3% pentru ca nu au ocupat postul de titular.

14% dintre profesorii preuniversitari chestionati Nu pot utiliza un calculator, desi 90% dintre participantii la studiu au si calculator si acces la internet la locul de munca.

Cauzele promovabilitatii scazute din ultimii 3 ani la Bacalaureat:

  • 85%: nivelul scazut al pregatirii elevilor
  • 23%: inasprirea masurilor de supraveghere
  • 16%: schimbarea structurii examenului de bacalaureat la nivelul disciplinelor de examen
  • 15%: cresterea gradului de dificultate al subiectelor
  • 5%: incapacitatea profesorilor de a se adapta schimbarilor privind examenul de bacalaureat
  • 3%: dezinteresul elevilor si parintilor fata de scoala
  • 4%: Altele
  • 7%: Nu stiu/Nu raspund

(Procentele au fost cumulate)

Metodologie

Cercetarea a fost realizata pe un esantion national de profesori preuniversitari, 17% din invatamant primar, 46% din invatamant gimnazial si 37% din invatamant liceal. In esantion au fost inclusi 86% profesori titulari si 14% profesori suplinitori. In ceea ce priveste structura esantionului in functie gradul didactic, respondentii prezinta urmatoarea distributie: 18% - Definitivat, 19% - Gradul II, 52% - Gradul I, 10% - fara grad didactic. Volumul esantionului a fost de 820 de respondenti, marja de eroare fiind de +/- 3.5%. Datele au fost culese in perioada 15-18 ianuarie, prin metoda CATI (Computer-Assisted Telephone Interviewing).