Europa nu are nevoie de euro, de Thilo Sarrazin - un bestseller care atinge un nerv

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Duminică, 3 iunie 2012, 18:05 Actualitate | Esenţial


Coperta cartii Europa nu are nevoie de Euro, de Thilo Sarrazin
Foto: Hotnews
Problema noastra, a cititorilor de azi, e in primul rand timpul. Sau asa le place sa creada, multora dintre noi. Serviciul si alergatura zilnica ne mananca rabdarea, suntem stresati si nervosi. Pentru informatii mai noi si mai vechi, gugalim la repezeala. Doar ne ajung crampeiele de "stiinta" superficiala, intr-un small talk. Pentru o carte groasa, de cateva sute de pagini, mai ales daca e de specialitate, ne trebuie curaj.

Chiar un alt fel de curaj decat cel de a o cumpara, rasfoi si parca intr-un raft de biblioteca, in scopuri expozitionale: "Si eu il am pe Sarrazin!". Pe Thilo Sarrazin e bine sa-l citesti, inainte de a-l contesta. Caci spiritul sau a atins un nerv actual si, daca i-ai citit noua carte, n-ai pierdut nici neuroni, nici timp.

200 de protestatari se adunasera anul trecut, langa cladirea Operei Vechi in Erfurt. Pe pancartele lor scria: "Dispari!" si "Tine-ti gura!". Tot cam atatia politisti si alte forte de ordine tineau multimea dupa gardurile de protectie improvizate cu ocazia evenimentului. Nu era vorba de un summit politic, nici de vreun mafiot arestat si dus in catuse la judecata. Politia avea grija ca autorul sa ajunga teafar, intr-o sala ticsita de oameni. Acestia asteptau lectura publica a lui Thilo Sarrazin, din cartea "Germania se dezintegreaza" (Deutschland schafft sich ab, ed. DVA, 2010).

Cu aceasta carte, Sarrazin a devenit persona non grata in multe medii politice si comunitare (evrei, imigranti). Altora, autorul le-a "luat vorba din gura", dupa cum arata si cifrele de vanzare ale cartii. In ianuarie 2012, se vandusera 1,3 milioane de exemplare si e considerata cea mai de succes carte politica a unui autor german din perioada postbelica.

Cu noul sau volum, "Europa nu are nevoie de euro - Cum politica dorintelor noastre ne-a condus spre criza" (ed. DVA, mai 2012, 464 pag.), autorul de 67 de ani da din nou lovitura.

Dupa succesul anterior, editura indrazneste sa tipareasca 350.000 de exemplare, ca prim tiraj. Si nu greseste, caci peste 200.000 sunt comandate inca inainte de aparitia cartii pe piata, in 22 mai 2012. La nici doua saptamani de la aparitie, aceasta urca in fruntea chart-urilor de hardcover de specialitate. Topul Spiegel o plaseaza, in 2 iunie, pe primul loc.

Avem sau nu nevoie de Euro, asta-i intrebarea

Pe toti europenii ne intereseaza si ne afecteaza Euro-criza, chiar foarte direct, de exemplu la preturi, depozitele si creditele din banci. Inghitim galusca cu noduri in gat si sublima resemnare, ca de treburile astea sa stie si sa se ocupe "cei de sus", inclusiv dumnezeu-dragutul, ca doar el le rezolva pe toate? Sau ne documentam si incercam sa ne ferim, de ce-i mai rau? Avem nevoie de euro? Avem nevoie de astfel de carti? De carti care sa provoace, dar si sa argumenteze si sa explice fenomene macro-economice, nu la indemana cunoasterii oricui?

Se pare ca da, mai ales daca acestea nu sunt scrise "uscat", prea tehnic si greu de digerat. Iar cursivitatea si suculenta sunt un apanaj al scriiturii lui Thilo Sarrazin, maestru al condeiului chiar si pe cand scria rapoarte pentru politicieni si luari de cuvant care trebuiau sa "bata unde trebuie". Cu anii, Sarrazin a devenit expert. Si in scris, si in finante.

In anul 1990, el era responsabil pentru introducerea marcii germane D-Mark, pe tot teritoriul federal, reunit cu fosta RDG. Ca senator de finante al Berlinului din partea SPD si membru (pana in septembrie 2010) in conducerea Bancii Federale a Germaniei, el e stapan pe materie. Si zice deschis ce crede, chiar daca multora nu le place.

In sumar, continutul cartii cuprinde o seama de piloni ai problemei UE si Euro. Sarrazin vorbeste despre ordinea monetara de la Bretton Woods si apusul acesteia. Despre esecul teoriei keynesiene, cand aceasta se loveste de practica. Despre "minunea economica" intitulata D-Mark si teoria "locomotivei Europei". Despre indatorarea de stat, inflatie si cursuri de schimb valutar.

Capitolul doi al cartii face analiza conceptului uniunii monetare europene si a punctelor sale slabe. Ca reper al "banului bun", el da standardul oferit de aur. Un alt fel de reper e libera concurenta. Tratatul de la Maastricht si criteriile de convergenta fac parte din instrumentarul creat pentru functionarea eficienta a unei economii si monede europene. O piata comuna de marfa, finante si forta de munca inseamna flexibilitate, rapiditate. Ea promite bunastare si profit. Insa exista si cateva reguli fundamentale, de respectat, arata Sarrazin.

E vorba de independenta Bancii Centrale Europene BCE). De respectarea principiului "No-Bail-Out" (lipsa de garantie sau interventie a unui stat european pentru datoriile create de alt stat), ca si de raspunderea fiecarui stat, chiar si in justitie, daca incalca tratatul european.

Sarrazin vorbeste despre bancile de devize, datoriile suverane si riscurile finantarii acestora prin BCE. El mai vorbeste despre "presiunea construita", pe care mai cu seama economistii anglo-saxoni si mass-media care promoveaza interesele marilor banci o exercita, pentru ca BCE sa devina "colacul de salvare", "Lender of last Resort", respectiv creditorul de ultima instanta, pe lunga durata, al datoriilor tarilor europene.

Acceleratie sau frana

Financial Times scrie ca "e de importanta vitala ca liderii zonei Euro sa nu-i frustreze pe investititori in asteptarile lor". Toamna trecuta, scria si The Economist ca "Rigiditatea teutona va prabusi proiectele europene". Pe sleau, anglo-americanii vor liber la frau, in finante, dupa cum au vrut-o intotdeauna, si nu fara urmari. Unele dintre ele, catastrofale. Germania vrea regularizare, control, disciplina si, daca se poate, chiar modelul "gospodinei svabesti". Din aceasta dilema nu s-a iesit inca.


In capitolul patru al cartii lui Sarrazin e vorba de implementarea uniunii monetare europene, ce a mers bine si ce a mers rau. De politica monetara europeana intre anii 2009-2012 si politica de salvare a monedei comunitare. De modul in care "colacii de salvare" - fonduri de garantare europeana - au avut succes, sau au dat chix. Si de modul in care politicienii, chiar si cei germani, au "ocolit" Constitutiile, pentru a forta un acord parlamentar pe linia salvarii Greciei de la falimentul de stat, chiar daca aceasta n-a fost, pana acum, decat o tragere de timp.

Urmatoarele doua capitole se ocupa cu "avantajele" uniunii monetare europene, criza financiara globala, criza de sistem si invataturile care ar fi bine de tras. In capitolul sapte, analiza lui Sarrazin se extinde asupta bugetelor de stat, cu focus asupra catorva tari europene, printre care Franta si tarile PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania). Se vorbeste despre Eurobonds, despre uniunea fiscala si de transfer europeana, despre viziunea unui stat federal european.

Doua teze socante, a la Sarrazin

"Esueaza Euro, atunci esueaza Europa". Prin aceasta afirmatie, Angela Merkel ar fi atins un nerv, caci niciun politician decent nu vrea sa fie facut responsabil de esecul Uniunii Europene.

Teza lui Sarrazin, scrisa cu litere groase la pagina 237, este urmatoarea:

"Nici Piata Comuna, nici o politica externa si militara comuna, nici evolutia in continuare democratica a institutiilor europene, nici o accentuare etapizata a elementelor federalizarii in Uniunea Europeana nu au ca premisa obligatorie o moneda comuna, sau sunt facilitate in vreun fel de aceasta. Inversul e insa adevarat: prin serviciul cu care a venit in intampinare moneda comuna, clasa politica germana a facut un pariu ca uniunea politica va urma la scurt timp si aproape ca o lege naturala, deoarece, altfel, uniunea monetara nu e stabila. Pariul a cazut. Euro-scepticii au avut in general dreptate, din pacate, iar uniunea politica inca nu se intrevede".

O pagina mai incolo, cu litere normale, Thilo Sarrazin afirma: "Nemtii au, din pacate, tendinta ca proiectele lor traditionale de marime si putere sa si le sublimeze la nivel european, insa in pricipiu sa si le continue, prin faptul ca acum isi proiecteaza sperantele si asteptarile legate de gandurile lor de suprematie la nivel european. Uniunea monetara europeana e o parte a acestei proiectii". Cuvantul folosit de autorul german pentru "gandurile de suprematie" este "Reichsgedanken", care duce automat cu gandul la cel de-al treilea Reich. Sarrazin admite insusi ca afirmatia lui de mai sus "e, cu siguranta, o teza cam indrazneata".


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2343 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    pălărie prea mare, moneda Euro (Duminică, 3 iunie 2012, 18:17)

    ampersand [utilizator]

    Dolarul american - USD - e monedă naţională pentru doar opt ţări:
    - USA
    - Timorul de Est
    - Ecuador
    - Insulele Marshall
    - Salvador
    - Micronezia
    - Zimbabwe
    - Palau
    O ţară mare - USA - şi şapte ţări minuscule.

    Euro e monedă naţională pentru şaptesprezece ţări, din care câteva "grele" bine.
  • -1 (1 vot)    
    EU versus corporatiile financiare (Duminică, 3 iunie 2012, 18:41)

    minos [utilizator]

    Financial Times si The Economist, deseori sunt citate, dar aceste publicatii sustin pct de vedere al centrelor financiare ce nu vor reglementare si control tocmai pentru a specula in voie. O intrebare, oare criza actuala a fost declansata de tarile care fac bani din productie sau servicii palpabile(Germania, Franta) sau de cele care produc bani din tranzactii financiare(SUA, UK)? Moneda euro este greu de atacat, dar leul, zlotul sau marca germana ar fi mult mai usor de speculat. Alta portavoce anti Euro este Soros, nimeni altul decat cel care a reusit o lovitura foarte grea data lirei sterline prin anii 70. Este vorba de un razboi economic, intre corporatiile financiare cu centre mai ales in SUA si Anglia pe de o parte si statele europene din EU pe de alta parte. Anglia isi asigura 40% din PIB din tranzactii financiare, SUA si mai mult. Germania si Franta au un PIB bazat pe servicii(din care cele financiare detin un procent nu foarte mare) si productie industriala. Europenii au un interes foarte mare ca EURO sa existe in continuare si sa se extinda si la tarile din est. Din pacate multi dintre ei nu isi dau seama de ce se intampla, inclusiv la noi in tara.
    • +2 (2 voturi)    
      i-auzi! (Luni, 4 iunie 2012, 0:06)

      ampersand [utilizator] i-a raspuns lui minos

      "Anglia isi asigura 40% din PIB din tranzactii financiare, SUA si mai mult"

      Nu ne oferi un link spre sursa acestei informaţii?
  • -1 (1 vot)    
    rha (Duminică, 3 iunie 2012, 19:08)

    mihai [anonim]

    sa public ce scrie thlilo e ca si cum ai publica mein kampfz bravo hotnews , motive sa ma dezabonez , pashol von
  • -2 (2 voturi)    
    euro (Duminică, 3 iunie 2012, 19:33)

    Ari3s [anonim]

    Euroiul, cel de toate zilele, nu reprezinta nimic altceva decat expresia unei Europe Unite. Actual, o idee bazata pe CONTROL, ce-si va avea sfarsitul cat de curand. Cu ajutorul fortei, Hitler a incercat deja acest lucru. Chiar daca rezolva problema evreilor din Europa, tot nu ar fi functionat. Acum, evreii vor acelasi lucru, folosidu-se de coruptie. Acelasi rezultat.
    O Europa Unita, nu se poate obtine decat prin COLABORARE (starea de neutralitate dintre control si supunere) acest lucru presupunand independenta reala a statelor membre. Fara guverne marioneta, sau alte prostii, existand suficiente diferente intre acestea, in vederea obtinerii unei EU puternice.
    Chiar stiind aceste lucruri, se intampina o problema majora. In momentul de fata, evreii, nu pot renunta la controlul Europei. Indiferenta popoarelor europene fata de acest neam le-ar fi sfarsitul.
    Sunt convins ca se cauta solutii de compromis, insa, de aceasta data, urmasii cartaginenilor sunt cei ce trebuie sa prezinte solutia corecta, bazata pe un sacrificiu real.
    Avem nevoie de euro? O intrebare rezonabila ar fi fost...cat timp va mai dainui actuala moneda europeana?
  • +1 (1 vot)    
    de ce? (Duminică, 3 iunie 2012, 19:39)

    MP [anonim]

    De ce nu a scris despre acest subiect inainte de aparitia € ?

    Acum la spartul targului, multi viteji se arata.

    m.
  • +2 (2 voturi)    
    Europa nu poate fi ca Germania (Duminică, 3 iunie 2012, 20:04)

    Marius [anonim]

    Nemtii au considerat ca modelul lor economic, social, civilizational poate fi extins la intreaga Europa deoarece este, sa recunoastem, superior celorlalte modele. Este superior chiar si modelului anglo-saxon deoarece limiteaza la maxim castigurile speculative, cu un efort minim care in general se fac pe seama celoralti adica nu aduc plus valoare in economie ci transfera averea de la unii (multi) la altii (putini si bogati) asa cum e in SUA. Insa este clar ca acest model a esuat pur si simplu datorita faptului ca natiunile europene au o istorie , evolutie si civilizatie in esenta diferita. Nu vei putea niciodata sa aplici modelul de etica si responsabilitate specific natiunii germane in tari ca Italia, Grecia sau Spania deoarece pana la urma cetateanul din aceste tari are un "background" civilizational total diferit. Desi cetatenii acestei tari apreciaza Germania ca fiind tara cea mai cinstita si mai putin corupta din UE, comportamentul lor fata de propriul lor stat se schimba fundamental atunci cand trebuie sa-si indeplineasca datoriile fata de tara in care traiesc. Desigur ca exista un numar de cetateni si in aceste tari ca sunt onesti, corecti dar problema e ca probabil sunt prea putini in comparatie cu cei care sunt mai putini onesti. Care este cauza acestor diferente ? Probabil istorice, economice, etnice. Sa nu uitam ca pana la urma Grecia are influente enorme mai degraba de sorginte otomana decate europene, Italia a fost secole de-a randul o tara saraca si are un amestec destul de eterogen de populatii cu sudul avand mai degraba origini arabe si nordul cu origini germanice.In Spania influentele arabe sunt majore. Nici fondul latin nu le ajuta. Imperiul Roman o fi fost el mare si a dat lumii multe lucruri dar din punct de vedere al eticii si al onestitatii romanii erau la fel ca italienii de azi. Cati stiu ca romanii fugeau din Imperiu datorita injustitiei omniprezente, a lipsei de respect fata de viata oamenilor ?Si unde credeti ?In zonele triburilor germanie
  • +1 (1 vot)    
    Politica dorintelor noastre? (Duminică, 3 iunie 2012, 20:36)

    Miles [anonim]

    Wunschdenken = wishful thinking:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Wishful_thinking

    Traducerea termenului pe wikipedia este "gândire deziderativă". In acest context, gandire deziderativa politica.
    Nush cat de bine suna, dar oricum ar fi mai bine decat "politica dorintelor noastre".
  • 0 (0 voturi)    
    Normal ca dorim euro (Duminică, 3 iunie 2012, 22:34)

    Vlad-I [utilizator]

    Europenii se doresc uniti, intr-o lume globalizata, europa trebuie federala.
  • 0 (0 voturi)    
    Ba are! (Duminică, 3 iunie 2012, 23:15)

    Timantius Raptor [anonim]

    Altfel cum i-ar mai ține pe „negrișorii” din est pe „plantație”?!
    • 0 (0 voturi)    
      Cit m-am saturat de plingerile de tipul asta (Luni, 4 iunie 2012, 18:02)

      Bufnitza Duminicala [anonim] i-a raspuns lui Timantius Raptor

      Nimeni nu i-a obligat pe „negrișorii” din est pe „plantație” sa adere la Uniunea Europeana.

      In schimb, este cit se poate adevarat ca "backgroundul" educational al unui german obisnuit sa respecte legile este cu mult diferit "backgroundul" educational al unui roman, bulgar, grec, italian, spaniol, portughez, francez obisnuit sa nu respecte legile.

      Nu poti pune la o caruta 1 cal performant si 6 mirtoage lesinate si sa atestepti sa ai performanta.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by