Curtea Constitutionala dezbate pe 11 ianuarie 2012 contestatia PSD privind legea extinderii abaterilor disciplinare in cazul magistratilor

de I.R.     HotNews.ro
Marţi, 20 decembrie 2011, 13:18 Actualitate | Esenţial

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a stabilit, pentru 11 ianuarie 2012, discutarea contestatiei depuse de grupul parlamentar al PSD din Camera Deputatilor privind proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare in cazul magistratilor, informeaza Agerpres.

Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputatilor a depus, marti, la Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) o contestatie privind proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare in cazul magistratilor, a declarat pentru Agerpres liderul deputatilor social-democrati, Mircea Dusa.

El a sustinut ca proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) incalca articolele 124 si 126 din Constitutie.

"Aceasta lege incalca principiul independentei judecatoresti, al separatiei puterilor in stat, premisele ca justitia sa se realizeze numai in instantele judecatoresti si instituie o suprainstanta", a aratat Mircea Dusa.

"Scopul declarat al legii este acela de a acoperi unele lacune dovedite de realitati practice si de a consolida si eficientiza puterea inspectiei judiciare, insa actul normativ in sine se indeparteaza mult de acest scop, urmarind de fapt, prin mai multe articole, o aservire a puterii judecatoresti fata de celelalte puteri ale statului printr- un amestec inadmisibil in actul de justitie. Astfel, efectul pe care aceasta lege il produce prin anumite reglementari extrem de periculoase este unul invers scopului declarat, respectiv o slabire majora a independentei justitiei prin expunerea sa la un control concret al puterii executive, crearea unor jurisdictii paralele si inlocuirea controlului jurisdictional al hotararilor judecatoresti cu un control disciplinar indreptat direct impotriva judecatorului. Din aceasta perspectiva, consideram ca actul normativ a fost elaborat cu incalcarea grava a unor principii fundamentale edicate in Constitutia Romaniei," se arata in sesizare.

Potrivit sesizarii, "legea incalca, in ansamblul sau, urmatoarele prevederi ale Constitutiei Romaniei":
  • Art. 124 alin. (2): Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
  • Art. 124 alin. (3): Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
  • Art. 126 alin. (1): Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
  • Art. 126 alin. (3): Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
  • Art. 1 alin. (4): Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.
  • Art. 26 alin. (2): Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.
  • Art. 20 alin. (1): Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
  • Art. 20 alin. (2): Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care  Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
  • Art. 129: Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.
  • Art. 133 alin. (1): Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
  • Art. 134: (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.
  • (2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.
  • (3) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
  • (4) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei.
  • Art. 125 alin. (2): Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice.
  • Art. 16: (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

Vezi atasat textul sesizarii depuse de PSD

Plenul Senatului a aprobat, joi, proiectul de lege al Guvernului care da prerogative ministrului Justitiei, presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si procurorului general sa sesizeze Inspectia Judiciara si sa porneasca actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor, dupa ce pe 5 decembrie Camera Deputatilor a respins initiativa legislativa, insa Senatul e camera decizionala astfel ca proiectul va merge la promulgare. Proiectul a fost puternic criticat de catre asociatiile de magistrati si de catre presedintele CSM, Horatius Dumbrava, pe motiv ca "incalca principiul separarii puterilor in stat", lasand posibilitatea sicanarii magistratilor.

La sfarsitul saptamanii trecute, surse din cadrul ICCJ au declarat ca institutia va sesiza Curtea Constitutionala (CC) pentru a verifica, inainte de promulgare, daca legea este constitutionala. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii decisese joi, in sedinta extraordinara, sa solicite Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la constitutionalitatea proiectului de lege privind raspunderea disciplinara a magistratilor si reorganizarea Inspectiei judiciare, votat astazi de Senatul Romaniei. Decizia a fost luata cu unanimitate de voturi.

Membrii CSM au declarat in cadrul sedintei ca proiectul cuprinde prevederi care aduc atingere independentei judecatorilor, reprezinta un regres extraordinar al statului de drept si submineaza autoritatea judecatoreasca, una din cele trei puteri ale statului. De exemplu, prin faptul ca ministrul Justitiei va putea porni cercetarea disciplinara a magistratilor, se incalca un principiu constitutional, al independentei justitiei, cat si principiul separatiei puterilor in stat.

Ce contine proiectul

Proiectul pentru modificarea statutului judecatorilor si procurorilor si a legii CSM introduce 8 abateri disciplinare suplimentare, cum sunt: nerespectarea deciziilor de recurs in interesul legii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorilor, motivarea in mod voit contrara rationamentului juridic, menita sa afecteze prestigiul justitiei.

Alte abateri disciplinare introduse se refera la manifestarile magistratilor care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale, prestigiului justitiei, savarsita de magistrat in exercitiul functiunii sau in afara atributiilor de serviciu, lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti si ale actelor judiciare ale procurorilor, nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior date in scris, in conformitate cu legea.

Proiectul mai prevede infiintarea Inspectiei Judiciare ca structura cu personalitate juridica in cadrul CSM.

Actiunea disciplinara in cazul abaterilor savarsite de un judecator se executa de Inspectia Judiciara, ministrul Justitiei sau presedintele ICCJ, iar actiunea disciplinara in cazul abaterilor savarsite de un procuror se executa de Inspectia Judiciara, ministrul Justitiei sau procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ.

Proiectul mai extinde si regimul sanctiunilor, astfel creste limita maxima pentru doua sanctiuni si este introdusa o noua sanctiune privind suspendarea din functie a magistratului pe o perioada de pana la 6 luni.

Citeste si:


Citeste mai multe despre   
























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ce voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

431 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi