Adina Oprea este medic in pregatire in Marea Britanie. A venit in UK in urma cu un an si jumatate si lucreaza ca doctor in Southampton, in cadrul Foundation Programme II, stagiul de dinaintea rezidentiatului. La cei 28 de ani, este si consilierul pe probleme profesionale al Societatii Medicilor Romani din Marea Britanie: ajuta cu informatii tinerii doctori romani care vor sa vina in Regat. Adina Oprea ne-a vorbit despre tranzitia de la absolvent de medicina la statutul de medic, comparand sistemele de sanatate britanic si romanesc.

  • Nu ti se asigura nimic

CB: Ce inseamna Foundation Programme? Are un echivalent romanesc?

Adina Oprea: Foundation Programme este o perioada de formare de doi ani si reprezinta un fel de punte intre facultate si specializare. In cadrul programului, tinerii doctori au posibilitatea de a veni in contact cu o serie de specializari. Pot astfel face mai usor o alegere in ceea ce priveste cariera pe care vor s-o urmeze si capata cunostinte medicale de baza, necesare indiferent de specializarea aleasa mai tarziu. Nu as zice ca are echivalent in Romania, insa fortand un pic nota, poate fi asemuit cu vechea stagiatura.

Nu as sfatui pe nimeni sa evite FP, exceptand doctorii care au experienta consistenta in Romania. Sistemul de sanatate e aproape complet diferit. De exemplu, procedurile practice (luat sange venos ori arterial, pus canule, catetere...si lista poate continua) sunt extrem de importante si, in principiu, se invata in FP. Cei care isi fac studiile in UK invata aceste proceduri in facultate. In Romania, nimeni nu asteapta asta de la medicii rezidenti, insa aici, in 90% dintre cazuri, doar medicii sunt chemati sa le faca.

CB: Care este diferenta intre cei doi ani de FP?

Adina Oprea: Foundation year 1 se bazeaza pe cunostintele acumulate in facultate. Doctorii F1 sunt in majoritate inregistrati provizoriu cu GMC (General Medical Council) si, oficial, ar trebui sa fie supervizati in permanenta – nu au drept de decizie (in realitate, din pacate, nu e chiar asa). In F2, doctorii trebuie sa demonstreze ca sunt capabili sa identifice si sa trateze pacienti cu probleme acute. Doctorii F2 au inregistrare definitiva cu GMC si drept de decizie.

Dupa aderarea Romaniei la UE, lucrurile au devenit ceva mai simple pentru doctorii romani care vor sa practice in UK: studiile sunt echivalate si nu mai e nevoie de examenul PLAB. Sunt evident necesare o serie de acte de la Ministerul roman al Sanatatii si inscrierea la GMC. Un examen necesar este cel de limba (IELTS). In cazuri foarte rare, cum ar fi cineva care a lucrat pentru un angajator de limba engleza, se poate accepta o scrisoare de la angajator.

CB: Ti se asigura continuitate dupa Foundation Programme?

Adina Oprea: Nu ti se asigura nimic. Nici macar FP-ul nu e automat asigurat dupa facultate. E nevoie ca absolventii sa treaca de examenele finale, sa aplice pentru acest program si sa fie acceptati de diversele scoli de Foundation. Dupa cei doi ani, medicul trebuie sa aplice din nou, sa mearga la interviuri, eventual sa treaca niste examene, cum ar fi in cazul celor care vor sa faca medicina de familie. Pana anul acesta, era necesar sa se aplice anual, intrucat erau putine specializari care ofereau un contract pentru toti anii de rezidentiat.

Din 2009, cine reuseste sa intre in sistemul de training (similar cu rezidentiatul din Romania) primeste contract pentru doi – trei ani, in functie de specializare. In Romania, se asigura toti anii de rezidentiat, plus niste ani dupa terminarea acestuia, de cand cu rezidentiatul pe post. Este una dintre diferentele cele mai frapante intre cele doua sisteme si este uneori dificil de acceptat: poate insemna multe mutari dintr-un oras in altul pana cand cineva se poate stabili intr-un loc.

CB: Care este specializarea spre care te indrepti? Cat de mare este concurenta?

Adina Oprea: Cariera pe care as vrea s-o urmez aici este cea de medic de familie. Concurenta a fost destul de mare in ultimii ani, poate pentru ca specializarea ofera echilibru intre viata profesionala si cea personala. Insa concurenta e mare pentru aproape toate specializarile. Desi Marea Britanie are nevoie de medici, nu sunt destul de multe posturi in sistemul de rezidentiat.

Un medic are aici posibilitatea de a lucra in sistem de training si, dupa cativa ani, sa devina consultant, cea mai inalta treapta. Poate lucra si in afara sistemului de rezidentiat, dar fara sa progreseze. Denumirile pentru ultima varianta sunt ‘locum’, ‘staff grade’, ‘trust doctor’. Nu am uitat sa vorbesc romaneste, dar nu exista echivalent in Romania, nici macar ceva similar.

  • O sansa de a practica medicina pentru fiecare medic

CB: Cum esti evaluata profesional?

Adina Oprea: Exista o serie de competente pe care trebuie sa la dobandesc pana la sfarsitul anului ca sa pot trece la o alta treapta de pregatire profesionala. Am nevoie de apreciere pozitiva de la colegi pentru procedurile practice, cunostinte teoretice si modul de aplicare al acestora, participare la diferite cursuri si, nu in ultimul rand, abilitatea de a lucra intr-o echipa.

CB: Fa o comparatie intre sistemul de sanatate romanesc si cel britanic

Adina Oprea: Am lucrat in Romania, ca medic rezident, un an si zece luni dupa terminarea facultatii. Diferentele intre cele doua sisteme sunt foarte mari. Specializarea, spre exemplu, e diferita. In Romania, cine nu ia rezidentiatul are ca singura optiune stagiatura, care e destul de scurta ca durata din cate stiu. Cine e norocos sa faca rezidentiatul, dar nu pe post, s-ar putea sa aiba o surpriza neplacuta si sa nu-si gaseasca post de specialist. In UK, daca un doctor nu reuseste sa intre in sistemul de training, are posibilitatea de a lucra ca locum (n.r. post temporar). Nu spun ca sistemul britanic e perfect, insa macar orice medic are o sansa de a practica medicina si de a avea o slujba.

Medicamentele nu sunt o problema, nici in spitale, nici in farmacii. Nu mi s-a intamplat niciodata sa cer un medicament si sa nu-l primesc fiindca farmacia spitalului nu-l are. Cat am lucrat in rotatie la medicina de familie, nu s-a intors nici un pacient spunand ca farmacia din coltul strazii nu i-a dat medicamentele. Si au si ei retete compensate sau gratuite.

Garzile reprezinta o alta diferenta. Aici sunt platite, dar nu si in Romania in primii doi – trei ani de rezidentiat. Cel putin asa era acum 18 luni, cand am plecat din tara.

  • Avantajul stagiaturii: sistemul pierde mai putini medici

CB: Cum vezi scoaterea stagiaturii obligatorii in Romania? Tinerii medici din tara spun ca au fost privati de o practica necesara si de ragazul de a invata pentru rezidentiat, din dorinta Guvernului de a reduce banii alocati sanatatii.

Adina Oprea: Acum ca pot compara, cred sincer ca unul sau doi ani intre facultate si alegerea specialitatii sunt necesari din mai multe motive. Anul VI de facultate ar fi mai mult decat o perioada in care cei mai multi studenti se gandesc cum sa plece mai repede de la stagii si cursuri ca sa invete pentru rezidentiat. In timpul stagiaturii, au ocazia sa lucreze in sectii medicale sau de chirurgie si pot sa-si consolideze niste cunostinte absolute necesare oricarui doctor. Nu ar mai exista cazuri in care unii tineri doctori, in urma examenului de rezidentiat, aleg specialitati despre care nu stiau prea multe si descopera mai apoi ca nu li se potriveste.

Cunostintele mele in finante sunt foarte limitate, dar, pe termen lung, cred mai degraba ca se pierd bani. Am avut colegi care din pacate nu au luat rezidentiatul si s-au angajat la diferite firme de medicamente. Ce rezolva Guvernul in felul asta? A investit sase ani in pregatirea unor oameni pe care apoi sistemul ii pierde.

  • Rezident in Romania = voluntariat + masuri sclavagiste

CB: Legea rezidentiatului pe post a fost acuzata de „legarea de glie" a medicilor din Romania, obligandu-i sa ramana pe post un numar echivalent de ani cu perioada rezidentiatului, sau sa restituie investitia salariala a statului in cazul in care rezidentii doresc sa paraseasca postul in timpul sau dupa terminarea rezidentiatului. Cum gasesti aceasta masura de a tine medicii in tara?

Adina Oprea: Toata aceasta chestiune e cel putin ridicola. Statul roman ar trebui sa gaseasca solutii pentru a ne face sa ramanem sau sa ne intoarcem in tara si nu de a gasi tot felul de masuri oarecum sclavagiste. Eu sunt unul dintre medicii care nu au vrut sa paraseasca tara si am crezut ca fie painea cat de rea, tot mai buna-i in tara mea. Dar dupa aproape doi ani in care am inteles exact ce inseamna sa fii rezident si am constientizat faptul ca dupa rezidentiat voi fi somera, citatul de mai sus nu mai parea deloc adevarat.

Libertatea e unul din drepturile fundamentale ale fiecarui om. Cred ca oricine are dreptul sa vrea sa evolueze profesional si financiar. Munca de rezident in Romania este oricum in mare masura munca de voluntariat. Cei mai multi rezidenti sunt ajutati de familii. Mi se pare jignitor ca statul are pretentia sa primeasca asa numitele salarii inapoi. Unii rezidenti vor sa renunte pentru slujbe mult mai bine platite in industria medicamentelor, sa plece din tara sau pentru orice altceva. Important e ca atata vreme cat au lucrat in spitale, au prestat un serviciu pentru care au fost remunerati si nu exista nici nu motiv logic pentru care sa returneze banii. Cine se va hotari sa renunte la rezidentiat, pentru un motiv sau altul, va gasi o solutie.

  • Sistemul de sanatate britanic este destul de dur

CB: Prin ce ai trecut pentru a fi azi aici?

Adina Oprea: Pot spune ca sunt norocoasa, intrucat lucrurile au decurs relativ usor pentru mine. Am avut avantajul sa intalnesc oameni care au apreciat entuziasmul si constiinciozitatea mea si m-au ajutat. Am prieteni care au fost langa mine in momente vesele sau triste. Si au fost si de unele si de altele. Sistemul de sanatate britanic este destul de dur, mai ales pentru cineva care nu a fost format aici. Vestea buna e ca exista posibilitatea de a invata toate noutatile si de a evolua.

CB: La ce te referi cand spui dur?

Adina Oprea: Responsabilitatile tinerilor medici sunt mult mai mari, la fel si volumul de munca. Desi, in majoritatea cazurilor, medicii seniori te ajuta, trebuie sa te adaptezi, sa inveti si sa evoluezi. Dar se poate, daca cineva isi doreste cu adevarat.

CB: De ce servicii beneficiaza cineva fara asigurare medicala?

Adina Oprea: Asigurarile de sanatate nu sunt chiar domeniul meu si nu as vrea sa va dau informatii eronate. Ce pot sa va spun e ca o persoana care nu are asiguare medicala poate beneficia de tratament medical gratuit doar in situatii urgenta. Oricine altcineva, care sufera de afectiuni cronice sau nu foarte grave nu poate fi vazut de medic si nu poate obtine nici un fel de reteta fara sa plateasca. O consultatie este aproximativ 40£ in NHS, si cu siguranta mult mai mult in sistemul privat. Plus ca medicamentele sunt mai scumpe.

Regulile sunt foarte stricte in privinta asta. Daca imi permiteti, as sfatui pe oricine se hotaraste sa vina in UK sa incerce sa plateasca aceste asigurari. Cine le plateste poate beneficia de orice tratament sau interventie necesara. Diferenta dintre sitemul privat si NHS e ca timpul de asteptare e mult mai mare in NHS in afara urgentelor.

CB: Cum esti privita ca medic roman?

Adina Oprea: Ca medic, nu m-am simtit discriminata nici de colegi, nici de pacienti, desi poate au existat afirmatii care nu erau exact ceea ce mi-as fi dorit sa aud. Am avut colegi care au vizitat Romania in urma cu multi ani, fie in vacanta, fie ca sa duca tot felul de transporturi pentru orfani. Desi le-a placut, au fost oricum impresionati de diferente, mai ales in zonele rurale.

Si sa fim onesti, noi avem o tara minunata, dar nimeni niciodata nu a stiut sa o valorifice. Iar cei care au auzit de Romania de la televizor, va imaginati ca nu au auzit lucruri bune. Poate ca am venit in contact in general cu persoane care stiu ca in orice tara exista oameni buni si rai si ca nici o tara nu e perfecta. Am avut pacienti care mi-au oferit flori, desi acest lucru nu se prea practica aici. Nu spun asta ca lauda, ci doar ca sa arat ca nu conteaza nationalitatea unui medic.