Scurta carte de vizita Dan C. Mihailescu:- Bucurestean, nascut in 1953.
- Absolvent al Facultatii de limba si literatura romana (sectia romana-franceza), Universitatea Bucuresti (1972–1976).
- Din 1980 in 2003, cercetator stiintific la Institutul de istorie si teorie literara „G. Calinescu“.
- Editorul suplimentului „Litere, arte, idei“ al ziarului „Cotidianul“, 1991–1996, 2001- 2004.
- Realizatorul emisiunii „Omul care aduce cartea“, Pro TV, din 2000.
- Cronicar literar la revistele „Transilvania“ (1984–1989), „22“ (1994–2000), „Ziarul de duminica“, supliment al „Ziarului financiar“ (2000–2006).
- Din februarie 2006 pina in octombrie 2007detine rubrica saptamanala Lecturi la tava in "Jurnalul National" (duminica).
- Din 14 decembrie 2007 detine rubrica saptamanala Cartea de vineri in "Evenimentul zilei".
- Debut publicistic, dupa mai multe prezente in reviste liceale si studentesti: 1974, „Romania literara"
- Membru al Uniunii Scriitorilor din 1990.
- Premiul Uniunii Scriitorilor in 1982 (pt. debut) si 1999 (pt. traducerea integrala a dramaturgiei lui Eugène Ionesco). Premiul UTC, 1982, s.a.
Carti publicate:
– Perspective eminesciene, Ed. Cartea Romaneasca, 1982 (ed.a II-a, Humanitas, 2006) (ed.a II-a, Humanitas, 2006), 1982 (ed.a II-a, Humanitas, 2006)
– Dramaturgia lui Lucian Blaga, Ed. Dacia, 1984
– intrebarile poeziei, Ed. Cartea Romaneasca, 1989
– Stangacii de dreapta, Ed. Dacia, 1999
– Scriitorincul, Ed. Dacia, 2001
– Bucuresti, Carte de bucati, Ed. Fundatiei Pro, 2003
– Literatura romana in postceausism, I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, Ed. Polirom, 2004; II, Proza. Prezentul ca dezumanizare, Ed. Polirom, 2006; III, Eseistica. Piata ideilor politico-literare, 2007.
– Scrieri de placere, Ed. Fundatiei Pro, 2004
– indreptari de stanga, Ed. Humanitas, 2005
– Viata literara I, Ed. Fundatiei PRO, 2005; II, idem 2006
– Dansand pe ruine, Idea Design, 2006
– Idei cu zimti, Ed. Humanitas, 2008
– Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu, Ed. Humanitas, 2009
Vezi aici CV-ul complet
Dan C. Mihailescu despre el insusi:
"Eu sunt tot ce poate fi mai necronicar literar, mai non-Manolescu, adica sunt eseist, moralist, digresiv, logoreic, asociativ. Imi place sa fac si spectacolul meu, adica sa folosesc de multe ori textul ca pretext pentru giumbuslucurile mele. Deci natura mea este efectiv una de literat. De poet, cum am si fost pana la 24-25 de ani si din cauza asta modelul meu principal, marea energie lirica prin care am fost matritat este Ioan Alexandru. - "De la bocetul Inorogului la Daniel Turcea...", Dan. C. Mihailescu, in dialog cu Marius Vasileanu, in Adevarul literar & artistic, 17 iunie 2006
Alegeri SUA
Imi este dificil sa aleg o intrebare: as vrea sa dialogam despre personaje, despre intrigi si despre romanul modern versus romanul clasic, insa am inteles ca trebuie sa ma opresc la o intrebare; aceasta este: d-le Mihailescu, am citit in Dilema Veche (daca nu ma insel) ca ati fost incantat de 2 audiobook-uri. Personal le-am evitat (mi se par prea impersonale si sa spun adevarul - indepartate de cititor!) asa ca va rog sa incercati sa-mi faceti o paralela intre sentimentul generat de un audiobook versus cartea clasica si daca ar fi sa ierahizati intre cele doua medii, ce ati alege pentru primul loc? Multumesc
Ce solutie propuneti pentru ca generatia care a lasat cartea din mana pentru mobil si i-pod sa se apuce sa citeasca o carte tiparita? Este o problema de masa, care trebuie rezolvata oarecum global pentru generatiile recente...
Daca parintii nu citesc, iar profesorii se lamenteaza cum ca ea, cultura, este o pacoste in viata, de unde sa mai cerem pofta de lectura la adolescenti?
Domnule Dan C. Mihailescu aş avea o intrebare, sa zicem, de esenţă, pentru dumneavoastră. Am intalnit in scrierea lui Nikos Kazantzakis „Zorba Grecul”, un dialog fascinant intre Alexis Zorba şi tânărul său interlocutor. Era o discuţie care viza insăşi fundamentele acestei existenţe. Zorba, vitalistul desavarsit, omul clipei, enervat de faptul ca tanarul intelectual de langa este mereu cu „cartea in mana”, ridica o problematica foarte interesanta – aceea a rostului intelepciunii livresti. Sa ii ascultam:
„-Poti sa-mi spui, jupane, facu el, si glasul ii rasuna solemn, emotionat, in noaptea calda, poti sa-mi spui ce inseamna toate lucrurile astea? Cine le-a facut? De ce le-a facut? Si mai ales (glasul lui Zorba vibra de manie si de teama): de ce murim?
- Nu stiu, Zorba!
- Nu stii? facu Zorba, si ochii i se rotunjira, asa cum i se rotunjisera in noaptea cand ii marturisisem ca nu stiu sa dansez. Ramase tacut o clipa si, deodata, izbucni:
- Pai atunci, toate terfeloagele alea imputite pe care le citest, la ce-ti folosesc, hai? De ce le citesti? Si daca nu vorbesc despre asta, despre ce vorbesc?
- Vorbesc despre nedumerirea omului care nu poate raspunde la ce intrebi tu, Zorba.
- Ma doare-n cot de nedumerirea lor! Striga el exasperat, izbind cu piciorul in pamant.” (Nikos Kazantzakis, Zorba Grecul, Editura Polirom, Iasi, 1999)
Intrebarea mea pentru dumneavoastra este urmatoarea: traind intr-o lume accentuat materialista, cultivarea valorilor spirituale nu pare mai degraba un demers donquijotesc? Cum l-ati convinge pe un om care traieste „aici si acum” sa-si dedice putin timp cultivarii valorilor spiritului?
Vă mulţumesc,
Cu pritenie,
Lucian C
Va multumesc.
Care credeti ca va fi urmatorul mare curent literar ? Va fi ceva nou ne vom intoarcem intr-un proces ciclic la vechile curente literare ?
1. Ce parere aveti de cartile lui Martin? Merita citite?
Mi le recomandati? Sa dau banii pe ele?
2. merita sa dau 600 de mii de lei pe Larry Watts?
P.S. Am citit 2 carti de Cohelio si mi s-au parut o porcarie de literatura motivationala, prost insailata si cu pretentii. bleah! Nu-s eu cine stie ce rafinat, dar sa nu mai aud de asta.
Cit despre intrebarea a doua, cam cu aceiasi bani va puteti lua Zen-ul lui Cartarescu si Scara Leilor de Doina Uricariu.
http://www.lexpress.fr/culture/livre/4-raisons-de-ne-pas-lire-la-recherche-de-proust-cet-ete_1011195.html
Ati scris cateva articole minunate in Dilema Veche despre marea bucurie pe care v-au produs-o intalnirile cu liceeni din felurite orase ale tarii. Un sentiment similar am trait si eu in anii din urma urmare a interactiunii cu studentii Facultatii de Electronica din Politehnica bucuresteana.
Vor avea acesti tineri forta si increderea in sine de a-si construi viata in acord cu scilipitoarele calitati pe care deja le dovedesc.
Putem noi, cei ceva mai in varsta si bucurosi foarte de entuziasmul lor intesat de lecturi si curiozitati felurite, sa le ferim drumul de blazare, auto-victimizare, descurcareala, punerea poalelor in cap, superficialitate si alte boli atat de la moda? Daca da, cum?
Cu drag
Mihai Brezeanu
Cum ne alegem cartile?
Un cititor care-a daruit prea mult timp cartilor ne-bune.
Intrebarea 1: cum stam noi, romanii, la capitolul creativitate (si originalitate) - fie ele si literare?
Intrebarea 2: avem azi un raspuns la intrebarea eminesciana -adaptata, evident!: ”ce ne mana pe noi in lupta?”
Multumesc pentru raspunsuri!
2. Nu. Nu avem. Dupa cum din 1990 pina acum nu am reusit sa stim ce tara vrem sa fim, habar nu avem in ce directie sa ne indreptam, la fel si sufleteste, preferam sa reiteram povestea lenesului lui Ion Creanga, alegind mereu drumul catre spinzuratoare, in locul bietilor posmagi. De regula, pe noi ne-a minat in ljupta saracia. Disperarea. Sa ne amintim de lupta de la Marasesti, unde nu stiu de ce sintem atit de mindri ca am atacat in izmene si in picioarele goale, cu Bibila in ranita, in loc sa avem ghete normale, jambiere, pufoaica si toate cele necesare. Avem un masochist orgoliu am suferintei, ne place enorm sa exclamam etern "Ca la noi la nimeni!", "N-a fost sa fie" samd.
-De ce citim?
-De ce cei care citim ne dorim ca si copiii nostri sa o faca?
-Ce puteti sa imi spuneti despre promovarea literaturii romane, clasice si contemporane, aceea care "este", in strainatate, in special in principalele limbi de circulatie?
-Ce impact simtiti-credeti ca ati avut asupra telespectatorilor dumneavoastra?
-Moda bookcluburilor nu pare sa fi atins inca romanii. Parerea mea este ca, snobi cum se afla, "tendinta" asta ar avea succes, asa cum are si in alte tari, bine promovata pe categorii de varste, intre prieteni, dar si "la scara nationala", de exemplu intr-o luna "toata lumea" citeste "Trei dinti din fata" sau "Cartea iluziilor". Intrebarea: de ce nu promovati dumneavoastra bookcluburile, ca toti sunteti popular si pe valul de succes?
-Si ultima intrebare: cand (cum) se vor reabilita bibliotecile orasenesti, comunale, satesti, asa incat sa fie ce ar trebui sa fie, un loc placut, la indemana oricui, cu acces la internet, ziar si carte, primitor, gazda a diferite activitati educative pentru orice varsta? Ce puteti face pentru asta? Ce putem face pentru asta?
Cu multumiri pentru tot, mai ales pentru cat de simpatic sunteti,
Iris
2. Cum pe noi ne-a inteleptit, sau ne-a resemnat virsta, am dori sa-i facem cuminti prematur si pe copiii nostri, desi e limpede ca libertatile lor vizeaza dragostea, libertatea calatoriilor, sportul, micile mari vicii pentru care cartea reprezinta adeseori un moft. Important este modelul comportamental pe care-l oferim lor. Atit timp cit ei ne vad blazati, meschini si ranchiunosi, degeaba tinem stiva de carti pe noptiera. Ei vor alege mingea, sticla, prezervativul si vor opta pentru ierburile lor si nu pentru "sfinta noastra iarba de acasa".
4. Nu am stiut decit dupa vreo 7 ani ca am in medie vreo 400.000 de spectatori pe zi. Tot dupa 5-6 ani am aflat de la librari ca aprorape nu exista titlu prezentat din care sa nu vinda intre 10 si citeva sute de exemplare. Pe urma, nu trece zi fara sa nu ma intilnesc despre carti cu oameni in metrou, pe strada, peste tot, dupa cum ma bucura foarte mult ca emisiunea aceasta care are deja 11 ani a facut destui pui prin alte televiziuni.
5. Recunosc ca nu m-am gindit la asta. O sa iau in calcul ideea.
6. Totul depinde vointa primarilor, de presiunea exercitata de cititori asupra administratiei, ca si de unele initiative edituriale. Pot sa va spun ca, de un an - doi, planuim la Humanitas o suita de bibliobuze si biblioteci itinerante prin tara. Nu va ascund ca oficialitatile prefera salile de sport, stadioanele, discotecile si patinoarele artificiale, in vreme ce - sustin dumnealor - lectura e tot ce poate fi mai dispensabil.
Multumesc.
Daca va place sa va bateti capul, Zen de Mircea Cartarescu. Daca va place istoria asumata individual, Doina Uricariu - Scara leilor. Daca sinteti paseist si adorati Bucurestii, "Lipscani. Ghid Turistic" de Eugen Istodor. Daca v-a placut Twin Peaks, atunci Haruki Murakami - "IQ 84". Daca vreti un album somptuos despre Bucurestiul vechi, Narcis Dorin Ion - "Elitele si arhitectura rezidentiala in Tarile Romane, sec. 19-20". Daca vreti un roman politist de vara: Fred Vargas - Omul cu cercurile albastre.
Scriitorii adevarati au fost intotdeauna intr-o amarnica minoritate fata de tot ceea ce va sa zica tabloidizarea. Practic, nu exista epoca in care marii autori sa nu fi fost in chip flagrant depasiti de literatura de consum. Iertati-mi vorba pompoasa, dar rolul acestora este, intr-un fel asemanator cu al lui Lot din Biblie. Atita vreme cit mai exista un om treaz in somnolenta generala, cetatea nu va fi lasata prada focului.
De curand am avut placerea sa descopar doi scriitori de-ai nostri ale caror scrieri pot fi , cred eu, o buna recomandare pentru vacanta (Andrei Georgescu si Dan Lungu). Sper ca pe viitor sa aiba parte de promovare pe masura ca o alternativa la ,,avalansa" de nonvalori care ne inunda cotidianul.
Astept cu nerabdare recomandarile dvs. tinand cont de faptul ca ma pregatesc intens de vacanta.
Care ar fi modalitatea eficienta de actualizare a listei de lecturi prin includerea cartilor noi care apar? Cum alegem aceste carti si de unde aflam ce este nou si valoros in acelasi timp?
m-ati cucerit, definitiv si iremediabil cu scrierile mestesugite de la muntele ortodoxiei !
cit mai repede si cu aceeasi maiestrie, scrieti ca sa ne bucurati si pe noi neajunsii pe acele meleaguri !
Multumesc.
Voi exclude partea de lectura "obligatorie" - deoarece banuiesc ca nu veti alege "pe spranceana" niste clasici, romantici, etc...
Ma nedumereste fapul ca un critic literar face recomandari si "alege carti" pentru altcineva ( persoana complet necunoscuta). E ca si atunci cand intri intr-o galerie de arta si vine "art dealer-ul" care iti propune sa te uti la aia sau la ailalta. Si te uiti si iti place X. Criticul de arta e de parere ca cea mai valoroasa piesa e Y. Pana la urma pleci cu Z ... caci dealer-ul e cel mai bun vanzator .. si tu nu esti un colectionar profesionist:)
Prin urmare ... a recomanda o carte intra in atributiile unui critic , sau ale unui vanzator de carte?
p.s O carte "inteligenta" ofera raspunsuri la intrebari"istete"?
PS. Cit despre PS-ul dvs., evident ca primul raspuns este Da. Insa daca ne gindim mai departe, asa cum exista multi eruditi prea putin isteti, adesea intrebarile istete isi pot gasi raspunsuri in carti care nu sint neaparat un spectacol de inteligenta, dar au profunzime morala, forta de reflectie, umanitate.
Este important sa stiti ca aveti multi prieteni! Dintre cei care se opresc sa va asculte la ore oricat de tarzii. Eu sunt un cititor intarziat. As putea spune ca am inceput sa citesc dupa ce am printat (pentru fiul meu) programa scolara pentru literatura romana-liceu. Citesc pentru mine, din dorinta de a intelege lumea, de a evada din cotidian. La facultate, fiul meu a citit mai mult literatura de specialitate si cred ca a fost o pierdere, ma bucuram atunci cand puneam, ca din intamplare, la indemana cate o carte si se intampla sa o citeasca si sa ii placa foarte mult...
Preocuparea de a gasi cartile care merita citite este foarte reala si actuala. S-au facut sondaje interesante pe acest subiect, poti citi biografii intersante, interviuri cu personalitati, jurnale, aprecieri ale criticilor...
Sigur, citesti ceea ce iti starneste interesul, este ca un copac care creste...
Intrebarea ar fi totusi ce carti recomandati unui tanar !?
http://www.bookcrossing.com/
Ceva extrem de simplu, cu conditia ca oamenii sa aiba respect pentru carti si pentru ceilalti cititori. Ideea este urmatoarea: ai citit o carte, ti-a placut si vrei sa o oferi si altora. Atunci lasi cartea pe o banca in parc, sau in metrou, sau o uiti intr-o cafenea. Cine o gaseste, o citeste ( daca este interesat) si o "uita" la randul sau intr-un loc public.
Intre timp lucrurile s-au mai "organizat" dar ideea este aceeasi (aveti detalii pe situl de mai sus).
Credeti ca la noi ar avea succes un asemenea fenomen sau inca nu exista acel respect pentru carti ce ar putea asigura un succes
bookcrossing-ului?
Multumesc
Cred ca ar avea succes, pentru ca exista o fraternitate, o solidaritate intre "animalele pe cale de disparitie".
Ma numesc Ovidiu, am 33 de ani si am o problema. Caut un model. Sau mai multe. Sau orice poate servi ca orientare, ca exemplu.
Ma atrag cumintenia mistica a lui Plesu, radicalitatea sanatoasa a lui Liiceanu, fantezia stralucitoare a lui Cartarescu, realitatea palpabila a lui Dan Lungu dar si multumita internetului, poezia lui Visniec sau a lui Dinescu.
Fara sa incerc sa fac o lista (desi tocmai am facut-o) oamenii astia m-au inspirat si m-au ajutat sa deschid ochii. Alaturi de Preda, Rebreanu, Eminescu, Nichita, Pillat, sau Naum (inca o lista :)).
Dar de la ei, de la cei care sunt printre noi, vreau mai mult. Am "imbatranit" si cer implicare, solutii, modele, inspiratie. Stiu ca e greu, ca nu se poate, ca nu-i baga nimeni in seama, ca Romania de azi e orice dar in niciun caz un teren de lupta al ideilor (multumesc domule Patapievici pentru efort). Nu vreau sa cad in imensa tema a implicarii intelectualilor in viata publica. Nici in cea de separare a operei fata de convingeri si afinitati.
Vreau sa va intreb, dumneavoastra langa cine va alaturati, cu cine va insotiti? Noi astazi cu cine "votam"?
Eu nu susțin aceste lucruri, nu vreau să ”mă dau” pe lângă nimeni, nu vrea să câștig premii pe pile, nu vreau să promovez oameni în a căror valoare nu cred (dar ei sunt desemnați unii dintre cei mai buni scriitori din România), nu vreau să ajung undeva (sus) fără să-mi merit locul.
Domnule Dan C. Mihăilescu de ce dvs. precum și criticii din anturajul dvs. nu susțineți decât unii tineri?
Sunt foarte mulți tineri talentați dar nu sunt băgați în seamă...
de bine ca functzioneaza, la noi, sa in toata lumea, sistemul
retzelelor. Doar traim in epoca NET-ului. Dar, mai ales la poezie,
unde inflatzia este enorma, criticii au nevoie de un suport
promotzional al editorilor. Unde mai este posibil astazi un Iosif
Vulcan, care sa-l descopere pe Eminescu, pur si simplu dintr-o prima
lectura ? La numarul imens de cartzi pe care le are criticul de
digerat, a-si mai gasi resurse sa parieze exclusiv de unul singur pe
un nume necunoscut, investigind de unul singur si riscind exclusiv pe
cont propriu -mai cu seama cind editura nu-i da nici un element
biografic despre autor - asa ceva e greu de imaginat.
Dar eu cred in destinul fiecarui autor. Cine intr-adevar MERITA SA
intre in atentzia criticii si a publicului VA SI INTRA, fara indoiala,
mai devreme sau mai tirziu. Valoarea, indiferent de piedici si de
ignorarea sistematica, sfirseste prin a se impune.
Intrebare: Ati citit ceva de David Foster Wallace? Daca da, spuneti-ne cateva cuvinte despre el. Multumim!
Am citit multe genuri, unele obligatorii altele la alegere sau la recomandari. Nu stiu daca sa cataloghez o carte ca fiind "proasta" numai pentru ca nu mi-a placut sau nu a generat acea "traire" a personajelor sau identificare cu ideile autorului. Concluzia mea e ca pana la urma nu citesc un AUTOR ci citesc o CARTE.
Sa ma explic: am incercat sa citesc o carte a unui autor premiat Nobel sau a unui clasic international (la recomandarea uneia de la filologie) si personal nu am trait nimic deosebit (adica le-am considerat carti jalnice). Am incercat sa citesc best-seller si aceeasi situatie... Dar am intalnit si carti foarte bune de aceeasi autori celebri, dar nu atat de mediatizate.
Nu ma leg de suportul de prezentare - hartie, readere electronice sau pur si simplu CD/DVD - pentru ca fiecare dintre noi suntem limitati de multe ori financiar.
Deci, cum reusiti sa faceti selectia intre ce merita citit si ce nu merita? Cat de mult credeti ca va influenteaza judecata personala in analiza unei carti?Sau cum am putea noi, oamenii de rand sa ne alegem cartile in conditiile in care publicitatea ne afecteaza capacitatea de discernamant?
Desi sunt convins ca oricum ne ramane o marja de risc - o sa mai citim destule carti proaste...
Va mutumesc!
publicitatzii : mergind cu precadere PE AUTORI si mai putzin pe un
titlu anume. Cine v-a incintat odata are shanse mult mai mari sa va
capteze a doua oara, decit pariul pe o carte cu autor de care nu atzi
auzit, dar care vi se imbie ca fiind, vezi, Doamne, geniala. Samsarii
priceputzi vind bine orice CARTE. Criticii se ocupa de AUTORI. In
plus, visul este, vorba lui G. Calinescu, sa citim nu doar autori, ci
LITERATURI. Sigur ca fiecare autor cu nume garantat are rateurile lui.
Uitatzi-va la Llosa, tot mai sleit, ca si Coelho, ori, mai nou, Eco si
chiar Garcia Marquez.. Oamenii se manierizeaza in timp, li se sleiesc
resursele. E natural. Insa odata ce ai crezut in cineva, musai sa-l
urmaresti constant si fidel.
Analizatzi-va atent afinitatzile elective.
Repet: cine v-a cishtigat o data inima pt. lectura merita tzinut mereu aproape.
placerea-i garantata.
(stiu ca intrebarile mele sugereaza un anumit raspuns; si, totusi, e bine sa citesc numai "telenovele"?)
Omul Recent al d-lui HRP ar trebui sa fie lectura obligatorie dupa opinia dvs.?
Exista deja initiative de acest gen.
consider ca dascalul trebuie sa stie ce tip de lectura (stil literar) sa-i recomande spre lectura elevului. Acesta este un mod "elegant" prin care elevul nu va dezavua lectura pe motiv ca "nu-i place", ci pentru ca stilul il reprezinta si se poate identifica cu personajele. Pentru acest lucru, dascalii (primara + gimnaziu) trebuie sa citeasca mult si sa fie conectat la biblioteca scolii, iar aceasta trebuie sa absoarba carte cu un filtru calitativ. Verigile sunt lungi dar nu continui.
Va rog sa confirmati daca aceasta logica e sustenabila. Multumesc in avans.
i-au trimis spre Dostoievski VIA DAN STANCA. Un autor viu, aflat in preajma elevilor, raspunzind asteptarilor DE AZI poate fi in stare sa-i indrume si catre valorile clasice, cele mai sigure.
Verlaine, Lautreamont si comp.- apoi acestia au fost si iubirile mele!
La engleza, dimpoltriva : am avut o profesoara maniaca dupa gramatica. Ea dispretzuia literatura, asa ca la Dickens s. cl. am ajuns singur, abia dupa facultate. Indeobste elevii dispretzuiesc literatura romana si se dau in vint dupa marile nume europene si mondiale. Este normal, macar pina la un punct. Cum sa i-l smulg din mina pe Ian McEwan si sa-l pun in locul lui pe Marin Preda ? Ei bine, un dascal cu har POATE SA FACA si
minunea asta.
Ca si propunere , va rog sa "insirati " 2 sau 3 titluri de comedii "spumoase" ce pot fi citite ( si bin-nteles gasite)in aceasta vara , asa cum este ea ! ( bine ca este ) . Sa ne mai injectam si noi cu optimism si sa nu uitam ( vai ) sa mai radem (cum o faceam odata).
Ar fi multe de intrebat , dar ( vai ) este atat de vara !
Va multumesc ,
Sorin
Altminteri, din Caragiale si Tudor Mushatescu, plus "Gaitzele" - greu de ieshit. Eu fac apel cit de des pot la DVD-urile cu "Badaranii" si tot ce tzine de generatzia actorilor pastoritzi de Sica Alexandrescu.
Desi avem umor din plin si ne batem joc de totul, stam infinit mai bine la teatrul de idei, teatrul parabolic, teatrul poetic, teatrul eseu, de la Blaga la Zografi si Visniec.
Iata o dilema cit se poate de serioasa.
Pe de alta parte, daca e sa cautam o criza a cuvintelor, asta da.
Totul s-a demonetizat. ori a fost diabolizat. Pas de-i mai spune azi unui adolescent cuvinte (sfinte altadata) precum iubire, adevar, daruire, patrie, slujire, destin........ca-tzi ride-n fatza si te ia cu "fugi de-aici, tataie, ca te cauta moartea pe-acasa".
Si totusi, nu avem voie sa deznadajduim. Marile adevaruri sunt mari banalitatzi, mari truisme. Dar a fugi de banalitate inseamna fie a cadea in snobism si fasoane, fie a ne condamna la tacere.
Vede-n capat inceputul cine stie sa le-nvetze".
Versuri de aur din Eminescu. Ei bine, mergetzi cit mai departe in timp, cit mai spre CAPAT, la Biblie, catre Marc Aureliu, Seneca,
Eschil, Sofocle, Epictet, catre Filocalie, Pateric. Nu sunt decit vreo 20 de titluri cu adevarat esentziale in formarea (si linistirea) sufletului.
Sau, la rigoare, cititzi numai Biblia si opera lui Shakespeare. Acolo ESTE TOTUL.
Cu toate ca am citit pana atunci si de atunci mai multe carti si autori care m-au incantat, care m-au impresionat cu adevarat(stiluri diferite, perioade diferite, subiecte diverse), nu am reusit sa mai traiesc acea senzatie de "pofta" pentru o carte.
Dumneavoastra ati trait vreodata un asemenea sentiment, vi s-a facut vreodata "pofta" de o carte?
Pesemne ca inca n-am imbatrinit indeajuns ca sa ma apuc de marile relecturi.
Am si eu o problema. Citeam de curand pe un forum apropo de Bookfest comentariul unui domn in varsta am presupus eu care spunea ca nu mai cumpara lumea carti pentru ca literatura actuala este proasta si cinste editurilor care publica Hesse, Thomas Mann, etc. Impartasiti parerea acestor oameni care cred ca era mai bine pe vremea lor si ca literatura actuala nu este de calitate? Mie imi vin in minte doar cateva nume: Safran Foer, Christopher Moore, David Lodge. Dumneavoastra ce parere aveti?
Va multumesc.
insubordonabil si imprevizibil. Eu unul pot sa caut numai Hesse si Th. Mann, dar, ca persoana publica, nu am dreptul sa bat in cuie nume de asa calibru, pe care sale impun cu orice pretz cititorilor. Chandler
ce cusur are ? Sau Simenon, Agatha Christie si Conan Doyle ? Sunt la fel de mari ca Malraux, Montherlant si mai stiu eu cine. Ori Stephen King - un maestru. Pe scurt, binele si valoarea sunt si-ntr-o padure si intr-o nuca.
Oameni care au o educatie mult inferioara celei pe care o aveti dvs., se uita de sus la ele si asta este foarte enervant.
andrei
dar omeneste mi-am rezervat dreptul de-a fi rezervat, ironic, sarcastic etc.
Leacul e sigur : daca tot va uitatzi, macar citeodata, la emisiunea mea, alegetzi musai cartzile despre care vorbesc uritz, sau rezervat.
Precis or sa va placa. Pai nu ?
Va doresc succes in pastrarea libertatzii interioare.